Comportamentul investitorilor în condiţii de criză

Criza financiară a generat o serie de sentimente în rândul investitorilor individuali, de la teamă, panică, frică până la isterie în unele cazuri. Aversiunea la risc este în creştere şi va dura multă vreme până când piaţa americană va recâştiga încrederea acestor investitori.

Un efect direct a acestei aversiuni la risc în creştere îl constituie schimbarea (ajustarea) comportamentului investiţional cu impact asupra structurii portofoliilor financiare. Este evident faptul că în momentul de faţă investitorii se reorientează spre instrumente financiare mai puţin riscante (obligaţiuni de stat, titluri de stat).

De aici apare automat efectul asupra costului capitalului şi asupra cursului de schimb. Conform teoriei economice (legea cererii şi a ofertei), în momentul în care investitorii de pe piaţa de capital se confruntă cu riscuri (volatilitate) în creştere, cu randamente în scădere, când lichiditatea pieţei de capital lasă de dorit cererea de instrumente financiare (înclinaţia spre investiţii) este în scădere semnificativă acest lucru conducând la creşterea dobânzii şi, implicit, la creşterea costului capitalului atras pe termen lung de pe pieţele de capital prin instrumente specifice. Acest lucru poate explică şi de ce în aceste momente Rezerva Federală este tentată să diminueze dobânda de intervenţie pentru a putea oferi sistemului bancar o lichiditate sporită necesară susţinerii financiare a activităţii economice. Dacă însă aceşti bani nu sunt orientaţi spre producţie ci vor continua să fie orientaţi de către bănci tot către consum problemele se vor înrăutăţi şi mai mult.

În acest context în care capitalul este mult mai greu de obţinut băncile vor trebui să înţeleagă cât de păguboasă este politica lor de creditare a consumatorului „pe baza buletinului” şi că mult mai sănătos chiar şi pentru ele este să se concentreze mai mult pe susţinerea financiară a sectorului de afaceri (producţia) fără a mai crea impresii false cu privire la uşurinţa obţinerii capitalurilor de către consumatori sau a creşterii nenaturale a vânzărilor (mă refer la cele pe credit mai ales).

Ca urmare a modificării comportamentului investitorilor individuali, rolul pieţei de capital în finanţarea companiilor private va fi în scădere, în structura capitalurilor acestora vom asista la o modificare importantă, o reorientare către creditul bancar, dar mai ales către autofinanţare (mai costisitoare). Companiile puternic dependente de sursele atrase (cele din construcţii, industria auto dar şi cele din cercetare – dezvoltare) vor trebui să îşi regândească planurile de dezvoltare şi obiectivele pe termen lung.