Suntem în momentul de faţă statul cel mai stupid din această lume atunci când dezvoltăm proiecte publice. În secolul vitezei, în care fiecare încearcă cum poate să scurteze cât mai mult distanţele (vezi aici), guvernanţii noştri se laudă cu introducerea în trafic a unor sisteme foarte avansate de radare care să nu mai poată fi detectate de nimeni, cu aplicarea a tot felul de marcaje colorate şi împopoţonate cu luminiţe de avertizare, cu tot felul de obstacole pe drum (benzi sonorizante, încetinitoare de viteză) sau cu rondouri în mijlocul puţinelor porţiuni cu 2 benzi (a se vedea intrarea în Sibiu). În loc să fim preocupaţi să reducem accidentele prin construcţia unor drumuri cu adevărat adaptate nevoilor noastre de trafic din lumea modernă în care avem pretenţia că vrem să trăim (drumuri cu câteva benzi pe sens în care să nu ai frica celui care îţi vine din contrasens, drumuri care să nu mai treacă prin localităţi să conduci cu frica unui cal sau câine care îţi sare în faţă), neputincioşii de guvernanţi nu ştiu ce să mai inventeze ca să îşi justifice incompetenţa şi şmecheria ieftină tipică dâmboviţeană de derulare a politicilor publice cu iz de interes naţional.

Noi încă am rămas la stadiul de numărat căruţe, tiruri şi jeep-uri în sistem beţişoare şi bastonaşe considerând-o strategie avansată de ultimă oră de îmbunătăţire şi management al traficului. Oricât de multe reguli s-ar pune pe astfel de şosele supra-aglomerate şi în stare jalnică tentaţia este mult prea mare pentru a le încălca (după ce te enervezi vreme de câteva zeci de kilometri conducând cu 40 – 50 Km la oră pe şosele pline de pericole vei face o depăşire riscantă), multe accidente survenind pe fondul lipsei de experienţă în a conduce pe astfel de şosele (chiar trebuie foarte mult curaj şi professionalism care nu se poate obţine într-o şcoală de şofat de câteva şedinţe sau un test bazat pe o memorie bună), pe fondul oboselii unor drumuri care durează nejustificat de mult datorită limitelor de viteză sau stresului.

Se reclamă tot mai răspicat lipsa banilor care anul acesta nu ne va da posibilitatea decât să mai adăugăm circa (nu suntem siguri încă) 5 km de autostradă la cea existentă (o autostradă care pleacă de nicăieri şi duce nicăieri, neconectându-ne cu nimeni). Nu mai avem bani după ce în zelul nostru guvernamental am cheltuit exponenţial să dăm zăpada la o parte ca vântul să o aducă la loc de pe nişte drumuri pe care oricum nu mai poate circula nimeni cu mai mult de 10 Km/h din cauza gropilor periculoase din asfalt care te pot arunca instantaneu în parapet sau în cel din contrasens.

Se vede cale de o poştă incompentenţa şi şmecheria celor care ne guvernează. Ne spun că nu au bani dar nici unul dintre ei nu încearcă să acceseze fondurile europene pentru construirea acestor drumuri. Peste tot în Europa se vede cum ţări mai agresive şi mai sănătoase la minte şi la trup au angajat consultanţi adevăraţi care au aplicat pentru aceste fonduri şi le-au materializa în autostrăzi ca în palmă care traversează munţi cu mult mai complicaţi ca ai noştri între Comarnic şi Braşov. Guvernanţii noştri uită şi ce înseamnă cu adevărat parteneriatul public-privat şi bursa de valori şi că un astfel de proiect ar putea, de exemplu, să fie listat la bursă şi apoi să plătească dividende anual investitorilor care cumpără acţiuni la astfel de proiecte din taxele de drum percepute.

De ce se invocă lipsa banilor şi se ignoră fondurile europene (care în mare parte sunt fonduri plătite din taxe şi impozite deci bani privaţi ai românilor pe care refuzăm să îi readucem acasă) sau fondurile private de finanţare a unor astfel de proiecte? Simplu… pentru că implicarea unor fonduri, altele decât cele din bugetul statului adică din taxele şi impozitele noastre, presupune o transparenţă mult mai mare în alegerea consultanţilor, constructorilor şi administratorilor acestor facilităţi publice. Presupune o mai mare atenţie cu soluţiile tehnice propuse, materialele folosite şi modului de implementare a propiectului. Presupune o responsabilitate mult mai mare din partea decidentului care răspunde într-adevăr în faţa cuiva – a celui care îl finanţează direct.

E „normal” să eviţi aceste fonduri şi să spui că nu ai bani (dar tu îţi iei salariul ca şi cum ai face treabă, sau tu ai fost votat ca să nu dai astfel de răspunsuri şi să cauţi doar soluţiile care îţi convin ţie) pentru că fondurile private şi europene înseamnă mai puţină corupţie, mai puţine comisioane, mai puţine fonduri deturnate în interes naţional, mai puţine fonduri care îmbogăţesc nejustificat aşa-zişi antreprenori şi capitalişti care salivează după aceste contracte cu statul. Înseamnă mai multe drumuri şi mai puţină risipă pe banii poporului.

Acum înţelegeţi sper mai bine de ce guvernanţii nu dau doi bani pe priorităţile Uniunii Europene care ne recomandă să insistăm pe tronsonul Nădlac – Sibiu – Vâlcea – Piteşti – Bucureşti – Constanţa pentru a ne conecta rapid la Sistemul Reţelelor de Transport European (TENS), ignorându-se banii ce ar putea finanţa acest proiect pe care i-ar furniza Banca Europeană de Investiţii şi Comisia Europeană (vezi aici la pagina 18, Proiectul Prioritar 7). Bani de fapt există dar nu în condiţiile pe care le doresc cei de la transporturi şi cei pe care îi servesc în realitate cei de la transporturi. E explicabil de ce nu le convine să dezvoltăm tronsonul propus în condiţiile în care Comisia Europeană a estimat pentru tronsonul  Nădlac – Sibiu (aproximativ 300 de km) suma de 1,875 miliarde Euro (vezi aici la pagina 26)… sunt prea puţini bani şi prea puţin loc de manevră. De ce să dăm 2 miliarde Euro pe 300 Km de autostradă când putem da dublu sau triplu. Doar e binele naţional în joc.

E clar că cu astfel de politicieni şi cu o astfel de implicare jalnică a statului în economie vom avea mult de aşteptat şi de plătit până când politicile lor publice să producă cu adevărat ceva durabil. Deocamdată suntem sclavii cuminţi şi docili ai unui stat care transferă foarte eficient prin aceste „politici publice” banii noştri din taxe şi impozite unor grupuri de interese obscure.

Spor la globalizarea veniturilor şi la plata impozitului aferent. Nu uitaţi să transferaţi statului, pardon şmecherilor, 98% din impozit! Cu celălalt 2% chiar nu mai contează ce faceţi.


0 comentarii la “Smecheria si incompetenta celor din transporturi”
  1. melania a spus:

    „Iegzista o iexplicatie!”… sau cel putin asa cred ca suna replica celor de la VM.
    http://www.bloombiz.ro/finante/povestea-fondurilor-europene-cine-e-cocosul-rosu-

    „…fondurile pentru mediu si transporturi (in cazul carora in Romania intervine insa o alta problema, de data aceasta strict romaneasca, legata de faptul ca absorbtia lor neoferind oportunitati clientelare nu prezinta interes din partea autoritatilor)”

    Ma rog, nu imi place foarte tare referirea asta cu „strict romaneasca” a d-lui Serbanescu, dar m-am obisnuit cu ideea ca fac parte dintr-un popor de hoti si de evazionisti.

    Melania

  2. Dorin a spus:

    Foarte bun articolul…

    E bine că le mai spune cineva pe faţă nişte lucruri celor care pretind că ne guvernează.

    Mai bine emigrăm cu toţii în grup. Ca nişte sinucigaşi. Dar cine ne mai primeşte pe noi acum după ce ne-au făcut de comando toţi ţiganii prin Occident.

  3. Perparim Demi a spus:

    Citind acest articol, imi vine in minte romanul „Bani” a lu Molier,pe care am citit in tinereta, unde un personaj Sacarii (fratele ministrului de interne), s-a imbogatit vinzand actiunile unui proiect imaginar(o cale ferata undeva in Africa). O poveste din secolul 19-lea, la inceputurile bursei de actiuni la Paris. Cred ca smecherii nostri n-au citit atata, e pre mult pentru ei, altfel se inspirau imediat de la idea – nimic nou.
    Spun ca nu au bani pentru expropierea, dar Kosova de unde a luat banii pentru autostrada, la care firma Bechtel a inceput lucrarile saptamana asta, care va costa un miliard de $.
    A propo cu expropierea, sunt curioz daca pe traseul autostrazii noastre virtuale, mai e vre-un taran proprietar acolo?

  4. Paun Cristian a spus:

    @ Perparim Demi

    Şi în România am avut Dracula Parc cu acelaşi „succes”. Nu spun că nu am putea avea probleme şi cu o listare la bursă de către stat a unui astfel de proiect… dar măcar ar trebui încercat. Şi ca să diminuăm riscul putem începe cu porţiuni mai mici (de exemplu Cernavodă – Constanţa). Din aproape în aproape am putea să facem măcar o autostradă în parteneriat public-privat. E clar că nu se doreşte că deh… acţionarii sunt vigilenţi şi îşi bagă nasul în toate.

    Legat de proprietăţi nu pot decât să dau afirmativ din cap. Ţăranii nu mai ară demult terenurile pe unde trece aproximativ traseul autostrăzilor. A rămas pârloagă. Dacă am lista la bursă autostrada am rezolva problema cu acţiuni la această autostradă pe care le-ar primi în schimbul terenului. El rămâne proprietar pe un teren îmbunătăţit. Nu înţeleg de ce ne complicăm când poate fi totul destul de simplu şi rapid.

    Şi mai am o observaţie: am spus-o şi unui poliţist care m-a prins în Brezoi (valea Oltului) cu radarul având 61 de km la oră la ieşirea din localitate (mai erau cca. 200 m). Am afirmat tot timpul că pe lângă actualele şosele principale din România s-a dezvoltat o întreagă industrie (benzinării, parcări de tiruri etc.). Mai mult, şi statul câştigă enorm din această lipsă de şosele: are radare şi camere video perfomante şi exploatează la greu faptul că românii nu pot să reziste pe distanţe lungi fără să încalce regulile de circulaţie. Statul supraimpozitează efectul pshihologic pe care îl are asupra noastră lipsa de autostrăzi. Toţi aceşti „beneficiari” actualului sistem de drumuri din România se opun ideii de autostrăzi.

  5. Alexandra a spus:

    Listarea unor proiecte de infrastructura la bursa…hmmm… O idee foarte practica, buna, echilibrata. Multe tari din lumea dezvoltata au apelat la aceasta resursa financiara – populatia – pentru a dezvolta diferite proiecte. Avem listate autostrazi, aeroporturi, echipe de fotbal, constructii chiar.
    In Romania insa…repet: hmmm… Grea treaba. drakula Park avem in continuare la bursa, dar nu este parcul…sic! Si mai avem o droaie de „vrajeluri”pe acolo, sub presupusa mantie a privatizarii efectuate de stat. Ceea ce nu avem insa este un proiect capabil sa se finalizeze. Dar asta stie oricine. De ce insa nu se apeleaza la aceasta cale de finantare? Aici discutia este un pic mai sensibila. In primul rand nu as fi atat de sigura ca va avea succes. Adica la noi pe bursa. Iar alte burse nu stiu daca ar fi interesate in asta. In al doilea rand, ar trebui si ca statul sa cunoasca detalii legate despre aceasta activitate. Adica putina cultura financiar- bursiera. Ceea ce lipseste cu desavarsire de la nivel de agentii guvernamentale in sus. Pentru aparatul guvernamental – bursa este o nebuloasa. Cu toate ca este mai profitabil financiar o astfel de finantare, asta ar insemna renuntarea la cea realizata prin intermediul bancilor. Iar acest lucru nu poate conveni unora (banci, BNR). sectorul bursier este tinut la nivel scazut in mod intentionat, cred. Evident, poti invoca si pe aceea cu investitorii, oricum nu mai mult decat banca, care la un imprumut te intreaba si de numarul de la pantofi… Dar ti-ai pus problema despre natura investitorilor de la noi? Cand noi avem numai investitori speculativi care stiu de existenta bursei, adica din aceia care urmaresc profituri maxime de azi pe maine, tu vrei sa vorbim despre investitii pe termen lung? Cu cine? Iar discutia poate continua, dar se indeparteaza de la subiect. Iar listarea unei autostrazi pe bursa nu inseamna ca statul nu poate gestiona in continuare „ädiacentele” de tip radare, benzinarii, parcari etc. Tu vorbesti despre actiuni pentru proprietarii de parloage? Nu ai destui cuponari captivi intr-un sistem pe care nu il inteleg? Da mai bine drumul la REITs-uri, la proiecte finantate prin oferte publice, la altele. Dar, in orice caz, chiar daca ideea este buna, ea poate naste demoni. Sau nimic. Pentru ca bursa la noi este un sistem foarte ingust de cultura financiara, pe care, chiar daca multi pretind ca il inteleg, totusi nu sunt chiar asa de multi. Si dorm linistiti…se vegheaza! (adaptare pentru cunoscatori!)

Comentariul tau