Replică la Guvernatorul BNR pentru că m-a citat astăzi fără să fiu de faţă în conferinţa sa de presă cum că am afirmat eronat pe Realitatea TV dimineaţă că inflaţia din România are cauze preponderent monetare (profesorul universitar cu pricina sunt eu).

O ştire absolut îngrozitoare pentru guvernanţi şi guvernator s-a înfiripat odată cu afişarea datelor statistice pe luna Martie de către Institutul Naţional de Statistică cu privire la inflaţie. Las deoparte faptul că ce calculează acolo şi publică acest institut e un surogat de inflaţie pe care nu o are nimeni şi că valoarea ponderată a unui coş de bunuri care exclude sau a exclus multe (terenuri, clădiri, acţiuni pe bursă) nu spune nimic. Mă bucur în acelaşi timp că acest coş nu mai e totuşi la cheremul guvernanţilor şi nu se mai poate atenta la el ca pe vremuri (acum avem un coş armonizat propus de cei de la UE pe care nu mai putem să îl manipulăm cum vrem de dragul performanţei pe hârtie). De ce e îngrozitoare ştirea? Pentru că o astfel de inflaţie pune pe butuci creşterea aşteptată pe primul trimestru din acest an (foarte probabil real o să avem o scădere şi adio ieşire din recesiune, mai trebuie să aşteptăm alte trei luni). În al doilea rând (de fapt în primul rând), 8% inflaţie anuală (martie 2010 – martie 2011) e o taxă obligatorie cam mare (şi prea uşor încasată) care se adaugă la duiumul de taxe pe care îl plătim (TVA, CAS, CASS, impozit pe venit). Am ajuns cei mai inflaţionişti din Europa.

Inflaţia care a tulburat apele din Martie a fost undeva în jurul a 8% şi a scos practic în decor ţinta de inflaţie pentru acest an şi pentru a cincea oară. Evident că vinovatul este întotdeauna unde nu poate fi identificat şi individualizatîn piaţa liberă la ticăloşii de benzinari, măcelari, fermieri şi agricultori (preţul la carburanţi la mâncare având cea mai mare creştere în coş). Mi-am făcut un mic proces de conştiinţă şi deja mă simt prost că am consumat destul de mult din toate acele produse (şi la preţul nesimţit de mare deşi corect din moment ce l-am acceptat). Se pare că şi eu sunt totuşi un mic vinovat până la urmă.

Lăsând gluma la o parte totuşi cine este vinovat de această inflaţie? Cu argument (în ultimele luni începând din 2005 lunar masa monetară a crescut în România cu ritmuri pozitive şi uneori ameţitoare adică şi 50% lunar prin 2006 şi 2007) pot spune că una din cauzele fundamentale o constituie dinamica masei monetare. De ce? Simplu (am mai spus-o): atunci când în piaţă există o pâine şi eu am 50 lei voi licita pentru ea cu până la 50 de lei de care dispun (admiţând că nu am de unde să împrumut); dacă cineva obţine cu ajutorul statului 100 de lei (fără a-şi reduce consumul din altă parte) preţul de licitaţie al pâinii va creşte fără ca alte preţuri să scadă. Deci inflaţia apare şi are în acest caz CAUZE MONETARE ce ţin exclusiv de banca centrală şi care induc creşteri NENATURALE a TUTUROR preţurilor în economie. Preţurile cresc acum în România în primul rând din această cauză. Dacă până acum câţiva ani piaţa de capital şi piaţa imobiliară absorbeau rapid orice tipăriri de bani acum piaţa bunurilor reale (combustibili, mâncare adică exact bunurile din coş) sunt mai puternic atinse de politica banilor cu iz proaspăt de cerneală. Acum mai mult ca în perioadă de boom economic inflaţia are deci cauze monetare pentru că nu mai există activele alternative care să absoarbă masa monetară în exces (mai exact banii fizici din M1 dar şi cei scripturali din M3).

Indicator

2008

2009

2010

Variaţia anuală a M3

17,96%

7,68%

9,01%

IPC

6,13%

4,66%

7,73%

O altă cauză care se adaugă este EXPANSIUNEA MONETARĂ (masa monetară M3 include o buna parte din acest fenomen) pe care băncile comerciale o practică cu voia tot a Băncii Centrale. Adică la 1 leu tipărit în plus de Banca Centrală băncile comerciale îl rotesc şi îl multiplică de încă câteva ori în decursul unui an (depinde şi de rezerva obligatorie) pentru că au voie de la BNR să împrumute altora banii la vedere ai oamenilor (rezerva fracţionară). Procesul de multiplicare al banilor de către băncile comerciale adaugă şi el un puseu inflaţionist suplimentar. Cu cât rezerva fracţionară e mai mică, cu atât inflaţia e mai mare.

Preţurile mai cresc, bineînţeles şi natural dealtfel, datorită sezonalităţii consumului sau producţiei, ineficienţei pieţei (prea puţini concurenţi ar spune unii, prea puţină privatizare, prea puţine produse substituibile în consum). Foarte mulţi specialişti încearcă să explice inflaţia fără să înţeleagă ce înseamnă de fapt. Inflaţia nu are nici o legătură cu o creştere zonală a unor preţuri. În condiţiile masei monetare constante, alte preţuri trebuie să scadă (nu avem decât 50 de lei cu care trebuie să consumăm din piaţă). Nici chiar monopolul (în afara celui pe monedă) nu poate fi o cauză sustenabilă a inflaţiei pentru că ticălosul de lipsit de concurenţă (uneori e suficient să fie 2 furnizori în piaţă) nu poate pune orice preţ pe bunurile sau serviciile sale (trebuie să ţină cont de puterea noastră de cumpărare dar şi de faptul că există ÎNTOTDEAUNA produse substituibile în consum).

Ratarea ţintei de inflaţie apare şi pentru că Banca Centrală îşi propune mai multe ţinte monetare simultan: curs de schimb stabil, preţuri stabile şi dobândă în scădere. Orice manual de economie monetară mai serios spune că nu pot fi atinse mai mult de o ţintă, iar pentru că cursul şi dobânda depind de preţuri eu recomand o atenţie mai mare asupra acestora din urmă şi o grijă mai atentă la ce tipărim şi multiplicăm. Iar dacă specialiştii monetari care butonează la panoul economiei au alte cauze ale inflaţiei în spate să le revizuiască rapid că poate data viitoare nimeresc mai bine ţinta.

Recomand bibliografie selectivă:

http://mises.org/Books/Inflation_its_cause_and_cure_haberler.pdf

http://mises.org/books/inflation.pdf

http://mises.org/books/inflationcrisis.pdf

http://blog.mises.org/9246/inflation-targeting-more-monetary-manipulation-and-unending-inflation/

http://mises.org/daily/309

http://mises.org/Books/economic_depressions_rothbard.pdf

http://mises.org/daily/2914


0 comentarii la “Se cauta vinovatul pentru inflatia din Martie”
  1. cornel a spus:

    Fara a pune in vreun fel in discutie ideea ca principala cauza a inflatiei este cresterea masei monetare, ma intreb daca nu poate exista, cel putin la modul teoretic, si o cauza secundara, si anume reducerea cantitatii de bunuri de pe piata: atunci cand pe piata exista 100 de bunuri iar masa monetara este de 100, pretul mediu al unui produs vandut va fi de 1 leu; daca voi avea doar 90 de produse la vanzare si aceeasi masa monetara, pretul mediu al unui bun vandut va fi de 1,11 lei.

  2. Ion a spus:

    Multumesc pentru carti!

  3. Paun Cristian a spus:

    @ Cornel

    Daca admitem definitia CORECTA a inflatiei ea este CRESTEREA GENERALIZATA A PRETURILOR. Nu pot creste toate DEODATA insa.

    Logic vorbind, daca resursele pentru a cumpara bunurile sunt CONSTANTE (incluzand aici si ce poti aduce din viitor si ce poti aduce din trecut in urma abtinerilor de la consum) daca un pret creste altul trebuie sa scada pentru ca bunurile se afla in competitie directa si consumatorii pot alege liber. Chiar si atunci cand avem monopol.

    Evident ca cererea si oferta modifica preturile pe piata temporar datorita sezonalitatii in consum si productie, conditiilor naturale etc. Dar aceasta, economic vorbind, NU E INFLATIE!!!

    Nici cea pe care o calculeaza INS nu e inflatie. E o medie de preturi unde arbitrar statul a inclus ce a vrut el sau ce l-a obligat UE. Din acel cos de bunuri lipsesc multe bunuri pe care noi le consumam uzual intr-o luna.

  4. Alex Nicolin a spus:

    Imi aduc aminte ca pe vremea guvernului liberal (sic) al lui Tariceanu, ponderea painii in respectivul cos de consum ajunsese mai mica decat cea a serviciilor de fitness 🙂

  5. vali a spus:

    Buna ziua.foarte adv! un studiu mai amplu asupra inflatiei 2007 prezent .m+ar ajuta fte mult.stima si o zii buna

  6. vali a spus:

    daca aveti…

Comentariul tau