Produs romanescScriam în ultimul articol că, dacă vrem să scăpăm de sărăcie, trebuie să economisim  mai mult și trebuie să încetăm să mai discriminăm capitalul după proveniența sa (străin vs. local). Resursele de capital, de oriunde provin ele, contribuie la creșterea gradului de prelucrare al materiilor prime, alungesc procesul de producție adăugând mai multă valoare bunurilor produse și intensifică utilizarea resurselor de muncă. Prosperitatea nu vine din consum sau dintr-o producție inadecvată pieței ci din acumularea de capital autentic. Înainte de a purcede la producția de bunuri sau servicii trebuie să ai capitalul necesar. E primul pas după revelația legată de ideea de afacere. Obsesia pentru reluarea consumului (inclusiv a consumului de bunuri de folosință îndelungată pe credit) aparține doar principalului beneficiar: antreprenorul politic care taxează cu vârf și îndesat acest consum și a cărui supraviețuire depinde de încasările bugetare. Politicianul care nu are ce redistribui și care nu își recuperează rapid banii investiți pentru ajungerea în vârful ierarhiei politice dă rapid faliment dacă atunci când este la putere economia nu intră pe un boom în materie de consum.

O problemă conexă consumumul văzut ca panaceu la criză, nu lipsită de susținători în literatura economică, este aceea de a consuma cu precădere produse locale. Campanii de tipul ”Produs în România” sau ”Consumă românește” introduc ideea de naționalism în consum și recomandă un boicot în privința alegerii de produse ”străine” provenite din import. Argumentul principal invocat de susținătorii acestui non-sens economic este că la produsele naționale contribuie forța de muncă locală și capitalul autohton și că atunci când alegi produsele locale sau tradiționale dai de muncă unor români în loc să dai de muncă unor ”străini” de țara ta. În loc să salvezi străinătatea de criză mai bine să salvezi pe cei din țara ta. Oare așa să fie?

În primul rând trebuie spus că un principiu de bază în economie generator de prosperitate este specializarea în producție. Adică găsirea acelor bunuri și produse pentru care avem avantaje comparative și competitive. Nu putem avea avantaje la toate bunurile din economie, oricât de mult ne-am dori acest lucru. Problema este că doar piața, și nu un funcționar de prin vreun minister al planificării economice centralizate care are opinii vagi despre cum și ce ar trebui produs de economia reală, poate decide unde avem avantaje și unde nu. Niciodată nu cred  Piața ne va penaliza prin faliment dacă nu reușim să producem mai bine decât alții. Diviziunea extinsă a muncii a făcut ca prosperitatea să se distribuie în economie pe potriva valorii celor care produc bunuri și servicii. A încuraja cumpărarea de bunuri exclusiv românești se lovește de această imposibilitate: nu putem produce mai bine toate produsele de care românii au nevoie. Și nici nu trebuie să ne gândim la așa ceva fiind o aberație. Planificatorul central care se substituie pieței se află într-o mare eroare atunci când decide ce sectoare românești trebuie sprijinite (prin subvenții, facilități fiscale) și care nu.

În al doilea rând, a consuma ”românește” este non-sens pentru că într-o lume tot mai globalizată și mai integrată nu mai putem vorbi de o rețetă pur locală sau națională de producere a unui bun. Nici măcar în ceea ce privește bunuri simple ca covrigii sau cârnații. Materiile prime pot proveni din import. Capitalul poate proveni din import. Tehnologia folosită (mașinăriile) au fost inventate și produse în exteriorul țării. Forța de muncă poate fi adusă din străinătate (bonele din Thailanda îmi vin acum în minte. Faptul că pe un produs punem steagul României și scriem ”produs în România” în astfel de condiții este o minciună gogonată menită să păcălească consumatori sensibili la aberații naționaliste.

A spune că ar trebui să nu consumi din import pentru că astfel facilitezi capitaliștii autohtoni sau muncitorii români este iar o aberație. De ce? Păi pentru simplu motiv că în spatele companiilor și afacerilor ”românești” se pot afla acționari de altă naționalitate. Mai mult, muncitori români pot contribui din plin la producerea de bunuri aduse din import. Mă și gândesc când mănânc roșii chery pe care scrie produs în Spania că ele poate au fost culese sau îngrijite de români de-ai noștri și le mănânc parcă mai cu poftă. Și chiar dacă nu au fost produse de români, tot cu poftă le voi mânca dacă ele au gust mai bun decât cele românești.

În plus, boicotarea importurilor făcută voalat la umbra unor mesaje naționaliste asociate consumului nu se va lăsa fără reacție din partea principalilor parteneri comerciali. Ei pot răspunde cu aceeași monedă, impactul negativ fiind mult mai puternic asupra unei țări ca România. Nici nu vreau să mă gândesc ce impact ar avea un astfel de boicot făcut de Germania sau Franța asupra mașinilor Logan românești pe motiv că ele nu sunt germane. Trebuie să fim foarte atenți într-o lume tot mai globalizată ce ne propunem. Protecționismul tarifar și netarifar de multă vreme nu mai este la modă. Limitele acestuia au fost demult dovedite, mai ales asupra unor țări mici care au economie dependentă de un număr restrâns de sectoare de export sau de un număr limitat de piețe externe de desfacere.

În ultimă instanță trebuie spus că cei care sunt promotori ai acestor campanii naționaliste în consum se lovesc de comportamentul pragmatic al consumatorilor. Consumatorul român va rezona greu cu steagul românesc de pe produse. Este poate ultimul lucru la care ne uităm înainte de preț, gust, culoare, miros și, uneori, compoziție. Consumatorul român știe cum să își aloce și să își drămuiască resursele mai bine ca orice planificator central. Cu atât mai mult cu cât, atunci când consumă, trebuie inevitabil să dea obolul (un sfert din consum) unui stat care nu îi oferă mare lucru. Oricât de mare ar fi îngrijorarea politicienilor față de un consum privat care nu se relansează sau față de un sector privat mai degrabă în insolvență decât funcțional, se vede clară cât de mult și de bine disimulează. Dacă într-adevăr politicienii și-ar dori realmente ca românii să producă și să consume ”românește” nu ar mai agresa cu atât de multă birocrație mediul de afaceri. Nu ar mai pune taxe atât de multe și atât de mari mediului privat. Ar cheltui banii luați cu japca pe lucruri într-adevăr folositoare pentru demersul antreprenorial autohton. Important nu este să consumăm românește ci să producem suficient de mult pentru a putea economisi și consuma (aici sau oriunde, de aici sau de oriunde).

Bibliografie recomandată (o carte scrisă în 1867, acum aproape 150 de ani dar care rămâne perfect valabilă și astăzi):

Frédéric Bastiat: ”What is Free Trade

Sursa online:  http://www.gutenberg.org/ebooks/16106


40 Comments on “Un alt non-sens: consumă românește!”

You can track this conversation through its atom feed.

  1. Yogy_thebear says:

    Tocmai ce m-am apucat sa citesc Economic Sophisms de Frederic Bastiat in care vorbeste exact despre asta .

  2. lili tobosaru says:

    D.le Paun, am vizionat o emisiune tv in care dv vorbeati despre franc (realitatea tv )si acesti oameni ce s-au imprumutat…d.l Vasilescu este un om lipsit de etica morala jignind oamenii simpli(ceea ce cred ca nici d.lui nu este un bun istoric,arheolog,meteorolog si totusi are o opinie in speta) sper ca nici dv sa nu va coborati caracterul. Sunteti intr-o eroare cand spuneti ca suntem vinovati ca am luat franci in detrimentul leului…am cerut leu, nu ma incadram in suma ,dobanda mare 13%, explicatia si oferta a venit: franc 5% dobanda,moneda cea ma stabila de dupa al II razboi,nu are fluctuatii, eu aveam nevoie de casa,un copil ce-l plimbam pe la gazda,varsta trecuta de 36 ani…ce solutii aveam d.le ? Daca dv si acel domn sunteti experti in economie si sunteti platiti din bani publici si stiati aceasta situatie , era de prevazut prin cunostintele dv, de ce nu v.ati implicat(amandoi) in a opri acest macel, sa creati o dobanda mare la franc si mai ieftina la leu, facilitarea monedei proprii, protejarea oamenilor simpli lipsiti de cultura economica ???? Acum de dupa razboi suntem toti generali,cunoscatori de tactici,critici…dar atunci ..nimeni nu v.a vazut chipul la tv sa ne explicati(vezi an 2007)ca suntem carne de tun! Sa veniti acum si sa spuneti ca vina ne apartine…iar cei ce ar fi avut putere(d.l Vasilescu implicit dv) sa va coborati caracterul..este mult prea josnic ! Sa dati acum cu palma-n noi nu cred ca va sta-n caracter.Nu o faceti,pastrati-va opinia cand adevarul nu il stiti. Invatati studentii ca,,,este fff important sa ai un caracter bun si nu e bine sa si-l coboare..daca poti ajuta fa-o atunci cand trebuie, nu veni dupa ce raul e creat cu acel gen de,,nu a fost bine ce ai facut, eu sunt expert in ….. si iti spun ca ai gresit ” Intrebarea ar fi: unde ai fost atunci cand eu greseam sa ma indrumi ? Sau : cine iti da dreptul sa ma judeci acum daca nu m-ai ajutat atunci ?
    cu respect un muncitor(fara studii) ce a contractat un imprumut in franci ptr a asigura o casa unei familii …si a gresit enorm !
    O zi buna dv !

  3. Cristian Paun says:

    Am să scriu un articol pe această temă.

    Am mâine un interviu în Evenimentul Zilei în care explic mai multe.

    Îmi pare rău, eu am fost omniprezent în mass-media și în 2007.

    Trebuie spuns așa:
    1. Nu suntem obligați să ajutăm pe nimeni. Până la urmă ajutorul trebuie să înceapă cu noi și cei din familia noastră (copii, părinți). Dacă avem resurse suplimentare putem fi solidari cu ceilalți.
    2. A lua credit nu e o rușine. Problema e că a te împrumuta (mai ales pe termen lung) înseamnă că îți sacrifici viitorul (care este incert) pentru prezent. Adică vrei casa acum și o plătești în viitor, asumându-ți voluntar, repet VOLUNTAR , toate problemele ulterioare. Fără a te aștepta să te ajute prea mulți (poate la nevoie tot familia). De aceea trebuie educați oamenii. Să înțeleagă ce înseamnă creditul. Să înțeleagă și ce înseamnă a ECONOMISI. Economisirile din consumul zilnic (pusul de bani deoparte) înseamnă certitudine. Pun cât am deoparte. Când am pun, când nu nu. Creditul înseamnă că voi fi obligat să pun deoparte, am sau nu în viitor.
    3. Creditul în franci elvețieni e problematic. În primul rând creditul în valută e problematic pentru că spre deosebire de cel în lei, la valută apare și riscul valutar. El era foarte bun pentru cei care munceau afară și trimiteau valută familiei. Pentru cei care muncesc în România și au venituri în lei, creditul în valută are un cost suplimentar. Creditul în franci elvețieni are o problemă suplimentară. Francul elvețian nu e o monedă ”exotică” ci e o monedă solidă. Multă vreme (până în 2004) a fost direct legată de aur. O monedă pe care elvețienii nu o inflatează așa cum inflatează acum americanii dolarul sau europenii euro. Elvețienii au înțeles că moneda trebuie să rămână rară și puternică. A te împrumuta într-o astfel de monedă e o mare problemă. Monedele tari (ca și aurul, terenul) care nu sunt expandate fără discernământ sunt mai degrabă bune pentru a-ți păstra economisirile în ele nu pentru a te împrumuta. E logic.

    Îmi pare rău pentru toți cei care au luat credite și care acum nu le mai pot da înapoi. Cauzele sunt clare: 1. Au fost momiți de bănci să se împrumute mai mult decât puteau duce ei în viitor din veniturile incerte; 2. Mulți au intrat în necazuri pentru că România trenează de prea mult timp cu ieșirea din criză.

    Cei care au luat credit, fără a și-l permite ulterior, au greșit. Nu mai mult și nici mai puțin decât oricine își deschide o afacere și dă faliment, asumându-și neplăcerea acestuia. Un calcul făcut greșit produce pierderi. Din aceste pierderi învățăm cu toții. Oamenii trebuie lăsați să își asume aceste pierderi pentru că inițial așa au promis. Altfel dăm peste cap tot sistemul economic. Toți ne vom împrumuta și vom presa apoi guvernanții să ne salveze. Nu e în regulă cu acest lucru.

  4. iosiP says:

    @lili tobosaru,

    Am platit pentru „pagubitii” Bancorex, am platit pentru „pagubitii” Caritas, am platit pentru „pagubitii” FNI.
    Nu credeti ca ni s-a cam acrit sa platim greselile altora?

  5. Mihaila Raul says:

    D-le Paun, jos palaria vis a vis de opiniile dvs. Sunt perfect fundamentate pe logica. Si la o tara ca a noastra, unde cunostintele economice sunt nule, ne trebuie oameni de acest gen. Asta vis a vis de franci elvetieni. A fost un risc asumat. E dureros pentru datori, dar asta e. Imi amintesc de cuponiada PDSR. Ne-au dat cupoane la intreprinderi, dar nu ne-a zis nimeni ca managementul nu are nici un interes sa dea dividende la actionari. La mine in oras directorul fabricii de lapte vindea cascavalul sub pretul de productie la un intermediar la care avea interes. Intermediarul si directorul s-au imbogatit, iar fabrica a falimentat. Similar a facut Culita Tarata cu SEF Petroforest. Si asa au aparut capitalistii rosii. Concluzia e una singura: cine nu beleste ochii, beleste altceva.

  6. Dragos says:

    Citind acest articol, mi-am adus aminte de salamul de Sibiu. Nu stiu cati dintre cititorii acestui blog (pe care l-am descoperit aseara din intamplare) isi mai amintesc gustul salamului de Sibiu de pe vremea lui „Ceasca”. Eu mi-l mai amintesc. L-am cautat prin magazine si in ciuda faptului ca avem probabil vreo 5 firme diferite care produc acest sortiment de salam … nu l-am gasit. Gustul, nu salamul!
    Am cumparat salam de Sibiu de la toate firmele care il produc in speranta ca poate una dintre ele mai respecta reteta. Spre marea mea surpriza si tristete, intre timp gustul bun din copilarie a disparut. Salamul insa, indiferent de producator, avea acelasi gust distinct, de monoglutamat de sodiu, de doua tipuri diferite de conservanti si o cantitate remarcabila de slanina de porc, totul la un pret la fel de ramarcabil.
    Concluzii s-ar putea trage mai multe (sau cel putin putem formula supozitii):
    – ca reteta originala s-a pierdut (putin probabil),
    – ca producatorii se conformeaza cerintelor supermarketurilor si toarna cu draga inima suficienti conservanti in amestec pentru ca salamul „sa tina” si la temperatura camerei daca se poate,
    – ca producatorul vrea sa aibe costuri de productie cat mai scazute folosind ingredientele cele mai ieftine (slanina),
    – ca notiunea de „calitate” in sistemul alimentar (cea de proaspat, nutritiv, cu aspect si gust placut) si-a pierdut sensul original si acum nu mai inseamna decat conformitate cu reteta (x% slanina si y%altceva) pentru a obtine eticheta „ISO 9001”,
    – ca se merge puternic pe amintirea a ceea ce salamul de Sibiu a fost odata si pe ideea falsa (zic eu) ca orice vine de la Sibiu este de buna calitate (ca si cum la Sibiu s-ar putea produce toata branza si toti carnatii din Romania pe care ii gasim in tarabele de produse „traditionale”),
    – ca in Romania s-a invatat si se aplica foarte bine partea cu „reclama este sufletu’ comertului” si mai putin cea cu „clientul nostru – stapanul nostru”.
    Gustul nu este cu nimic (sau cu mai nimic) diferit de cel al produselor de acelasi tip, foarte ieftine. Am gasit chiar un salam cu foarte multa soia al carui gust era net superior salamului de Sibiu si cu o compozitie care cel putin pe hartie era mult mai sanatoasa (nu pentru ca avea soia ci pentru ca lipseau slanina si potentiatorul de aroma in exces – si probabil avea si o cantitate mai redusa de conservanti).
    Nu stiu cum se descurca financiar firmele care produc in Romania salam de Sibiu. Mie mi se pare un produs realizat din materii prime de slaba calitate, cu o compozitie indoielnica din multe puncte de vedere, al carui unic atu pe piata este nostalgia gusturilor de demult.
    Nu (mai) cumpar salam de Sibiu. Am invatat intre timp sa ma feresc daca pot de produsele asa-zis „traditionale” sau „bio” care sunt produse in cantitati industriale si citesc cat de des pot etichetele produselor, desi am si in privinta asta unele indoieli.
    Va pot confirma domnule Cristian (ca cel putin in cazul meu) afirmatia „Consumatorul român va rezona greu cu steagul românesc de pe produse” este cat se poate de adevarata. Am gasit intre timp alte produse, straine, mai ieftine, cu un gust si un miros mai bun, cu o compozitie care macar pe eticheta arata o grija mai mare fata de sanatatea consumatorului.
    Poate ca mi se pare mie insa in revistele cu reclame ale supermarketurilor parca am vazut steguletul romanesc mai mult pe produsele inferioare, primele care ajung la reduceri. Nu vad nimic altceva decat o campanie publicitara tintita catre cei cu venituri scazute, carora li se sugereaza ca prin cumpararea acelui produs, intr-o forma sau alta ceva se va intoarce inapoi. Nici macar Karma.
    Am gasit in schimb produse romanesti (lactate) de cea mai buna calitate, la preturi rezonabile.
    Am gasit prize (electrice) romanesti de cea mai buna calitate, cu un design mai invechit, insa de foarte buna calitate.
    Cumpar acele produse pe care EU le cataloghez ca fiind de calitate, conform criteriilor mele si care imi permit sa economisesc pe termen lung prin calitatea lor. Nu stiu cum procedeaza „ceilalti”. Judecata imi spune ca in mod diferit.

    Nu cred in bunavointa statului Roman sau a oricarui alt stat, nu cred in oameni providentiali si nici in dorinta celor care sunt actori intr-o piata de a coopera pentru un bine comun, al lor si al societatii. Mai degraba, in dorinta lor de a obtine monopol si de a creste preturile, de a se elibera de orice forma de constrangere si de a restrange zona responsabilitatilor proprii.
    Nu sunt liberal, nu sunt socialist, sunt un om care priveste in jurul sau si incearca sa gaseasca cea mai buna solutie pentru problemele curente si viitoare prin prisma realitatilor curente si a trecutului.

  7. ionut says:

    „Mai degraba, in dorinta lor de a obtine monopol si de a creste preturile”

    1)Cum obtii monopolul fara ajutorul statului? Daca-l obtii fara ajutorul statului si fara a sabota concurenta (sa-i arunci in aer capacitatile de productie, depozitele, magazinele, sa le pui foc etc), monopolul e cea mai buna situatie pentru concumatori: inseamna ca nimeni altcineva nu reuseste sa ofere acelasi raport pret/calitate.
    2) TOTI producatorii/vanzatori de orice vor sa creasca preturile, sau „ticalosii” sunt concentrati doar in anumite domenii? Ca, daca vor toti … de unde bani pentru toate preturile mari?

    „si nici in dorinta celor care sunt actori intr-o piata de a coopera pentru un bine comun”

    Pai nici nu coopereaza pentru „binele comun”, ci pentru binele lor propriu. Doar ca, pentru asta, sunt obligati sa intre in schimburi cu ceilalti. Se numeste diviziunea sociala a muncii, care este doar un mijloc in vederea atingerii scopului: profitul.

  8. iosiP says:

    @Dragos, ceea ce afirmati in legatura cu salamul de Sibiu arata exact felul in care piata libera poate reactiona in fata unei oferte de slaba calitate: pur si simplu ati decis sa nu mai cumparati! Remane de vazut reactia producatorilor – sau vor reveni la reteta originala sau vor renunta sa produca un sortinent cu traditie dar care nu mai are cautare.
    In rest, nu mai cumpar de mult de la „producatorii” prezenti prin targuri – am constatat ca aceeasi marfa se gaseste in magazine, de multe ori la pret mai mic. Cu toate acestea nu imi refuz accesul la produse originale, doar ca verific provenienta, reteta si calitatile organoleptice. Desigur, costa mai scump (uneori mult mai scump) doar ca acesta este pretul real al calitatii – la care se adauga „bonusul” ofertei limitate, sau altfel spus, al dezechilibrului dintre cerere si oferta. Vreti sa mancati sanatos? Platiti! Vreti sa hraniti „masele”, pai atunci intelegeti ca cerintele sunt altele iar salamul copilariei dumneavoastra nu poate fi obtinut din aceleasi ingrediente dar sa se pastreze de trei ori mai mult si sa coste la fel. Sau vorba lui Conficius: „…si cu sufletu’n rai, nu merge”.

  9. ela says:

    mai mare aberatie n-am citit de mult
    Dureros este ca multi il si aproba, asta datorita nivelului de educatie precar al maselor.
    Campanii de acest gen se fac si in tarile mult mai dezvoltate, ba monopolul firmelor lor nu doar ca este sustinut, dar este ajutat sa acapareze si piete externe.
    Pacat ca ati ramas la lectii de acum 150 de ani prost intelese.
    Rolul economiei functionale nu este profitul ci sa asigure educatie si sanatate poporului si o dezvoltare a culturii care practic face ca produsele locale si traditionale sa fie valorizate.
    Insa daca economia noastra nu e functionala nici nu ne putem astepta la un nivel de educatie suficient pentru a putea intelege functionarea societatii, ce sa mai vorbim de cultura si traditii.
    O societate este functionala daca ofera solutii la cat mai multe dintre nevoile/ problemele propriilor cetateni. Daca e nevoie sa importi solutia – inseamna ca nu functionezi bine.

  10. iosiP says:

    Rolul economiei functionale nu este profitul ci sa asigure educatie si sanatate poporului si o dezvoltare a culturii care practic face ca produsele locale si traditionale sa fie valorizate.

    Asta e de pus in rama! Rolul economiei functionale este sa ofere produse de cat mai buna calitate la preturi cat mai mici, iar asta nu se poate face decat prin libera concurenta. Ma lamuriti de ce ar trebui sa platesc mai scump pentru un produs romanesc de proasta calitate? Ca sa sustin inca odata productia autohtona (in mod direct), ca poate nu-mi ajunge cat o sustine statul (in mod indirect, dar tot pe banii mei)?
    Cumpar, in functie de destinatie si posibilitati, produse de calitate (indiferent de pret), produse ieftine (indiferent de calitate) sau produse „medii” la pret „mediu”. Am multe criterii dupa care-mi ghidez alegerile dar tara de provenienta nu face parte dintre acestea.

  11. ionut says:

    „Rolul economiei functionale nu este profitul ci sa asigure educatie si sanatate poporului”

    Desigur, si cel al poporului e sa stea si sa astepte ca „economia functionala” sa le asigure. Gratis ar fi cel mai bine.

  12. Paun Cristian says:

    @ ela

    Sunteți motivul pentru care mă ambiționez să continui acest proiect educațional (economic). Multe lucruri trebuie corectate în România. Lucruri stricate de tot felul de aparent specialiști care susțin și promovează tot felul de parascovenii.

    Șocant sau nu, după cum o dovedesc și comentariile celor care au mai citit ceva, nimeni nu vă obligă (nici chiar eu) să nu cumpărați ”românește”. Dar mai întâi vă rog să vă definiți clar conceptul. Și apoi să vă mai gândiți dacă nu ar fi mai bine pentru bugetul și pentru propria dumneavoastră satisfacție să acordați atenție altor criterii în alegerea unui bun sau serviciu. Las deoparte că nu puteți consuma ”românește” o vacanță la Roma.

  13. Dragos says:

    @ ela
    Rolul economiei este acela de a ne asigura produsele si serviciile necesare. Atat. Asigurarea educatiei nu este un rol al economiei ci al parintilor si institutiilor private sau de stat infiintate cu acest scop.
    Nu vreau sa mananc un salam prost doar pentru ca are pus pe el steagul Romaniei. Asta nu este patriotism ci … naivitate (ca sa fiu decent). Imi demonstrez patriotismul platind taxele si respectand legile tarii in care traiesc.
    Am si eu o provocare pentru dumneavoastra (nu la fel de interesanta ca a domnului Paun dar mai pragmatica):
    Care credeti ca este costul pe termen lung al alimentelor de proasta calitate?
    Ati fi dispusa sa va fie extirpat colecistul (bila) ca urmare a consumului de alimente „consuma romaneste” cu un continut excesiv de grasimi si colesterol?
    Credeti ca este recomandabil sa sustinem slaba calitate avand in vedere costurile financiare ridicate ale sanatatii?
    Credeti ca un stat care sustine intern produsele proprii (de slaba calitate) va reusi sa exporte suficient de mult pentru a contrabalansa importurile?

    @ Paun Cristian
    Domnule, fiind un sustinator al pietei libere si un cunoscator al teoriilor economice, care credeti ca ar trebui sa fie nivelul de reglementare al pietei?
    Cum putem da libertate pietei impiedicand in acelasi timp formarea monopolurilor si introducerea pe piata a produselor care pot pune in pericol sanatatea populatiei si de ce nu sanatatea pietei in sine?
    Credeti ca ar trebui sa existe un prag minim al calitatii produselor pentru a fi acceptate pe piata?
    Ar fi util un sistem de clasificare a calitatii produselor (de tipul stelelor)?
    Cine ar trebui sa defineasca conceptul de calitate?
    Care credeti ca ar fi impactul pe 2 ani si pe 10 ani al intoarcerii Romaniei la moneda de aur?
    Care ar fi rolul bancilor intr-o economie bazata pe aur si care credeti ca ar fi serviciile oferite de catre acestea?
    Am inteles din alte postari ale dv. ca sunteti convins de superioritatea aurului fata de moneda tiparita. De acord cu dv. daca luam in considerare doar aceste tipuri de moneda.
    Ce parere aveti insa despre energie? Preferati sa aveti aur sau energie? In ce v-ati stoca capitalul? Credeti ca aurul are o valoare intrinseca (alta decat cea chimica sau estetica)?

    P.S. Incerc sa definesc eu conceptul „cumpara romaneste”:
    Cumpara doar acele produse care au steagul romanesc pe ambalaj, indiferent de pret, cantitate, calitate sau utilitate.

  14. ionut says:

    Piata singura (definita corect) contine suficiente reglementari. Schimburile de alimente care pot pune in pericol sanatatea populatiei exced limitele pietei.

    Despre formarea monopolurilor mai ai de studiat.

    „Cine ar trebui sa defineasca conceptul de calitate?”

    Clientii si doar clientii. In nici un caz un birocrat public.

    „Credeti ca este recomandabil sa sustinem slaba calitate avand in vedere costurile financiare ridicate ale sanatatii?”

    Costurile „ridicate” ale sanatatii in raport cu ce?

    „Ce parere aveti insa despre energie?”

    Energia nu poate face saltul de la mijloc de schimb la „moneda”, pentru ca ii lipsesc cateva calitati indispensabile: portabilitate, costuri scazute ale depozitarii, viabilitate etc.

    „Imi demonstrez patriotismul platind taxele …”

    Hahahaha! Esti exemplul perfect de propaganda etatista reusita.

  15. Dragos says:

    @ ionut

    „Piata singura (definita corect) contine suficiente reglementari.” Care este aceasta definitie corecta a pietei? Aceasta: „Categorie economica a productiei de marfuri în care îsi gaseste expresia ansamblul actelor de vânzare- cumparare privite în unitate organica cu relatiile pe care le genereaza si în conexiune cu spatiul în care se desfasoara.”? In ce mod se deduce din definitia (corecta) a pietei ca ar fi suficient reglementata?

    Nu cred ca am inteles ce ati vrut sa spuneti prin „Schimburile de alimente care pot pune in pericol sanatatea populatiei exced limitele pietei”. A excede inseamna a depasi, a fi in plus. Vreti sa spuneti ca pe piata sunt atat de multe schimburi ce implica alimente care pun in pericol sanatatea publica incat s-au depasit niste limite ale pietei? Care limite?

    Da, probabil ca mai am de studiat in ceea ce priveste formarea monopolurilor. In definitiv sunt inginer, nu economist. Va rog sa ma educati si sa imi explicati ce anume nu stiu despre monopoluri.

    Sunt de acord cu dv. doar in proportie de 80% in ceea ce priveste definirea calitatii. Ma intreb ce s-ar intampla daca „clientul” decide ca in cazul painii, „calitate” inseamna 100% faina integrala de grau fara aditivi alimentari si termen de garantie de 14 zile plus alte specificatii privind greutatea, forma, culoarea, textura si continutul de apa. Cum credeti ca va obtine clientul paine de calitate? Prin ce mecanisme ale pietei? Va refuza sa cumpere paine sub standardul sau pe termen nelimitat? Ce se intampla daca fiecare client are propriul sau standard? Cum ajungeti la niste specificatii privind calitatea care sa satisfaca ideile divergente ale unui „client” reprezentat de o populatie de peste 10 milioane de oameni si sa poata raspunde in acelasi timp cerintelor productiei in masa?

    Da, m-am grabit si probabil ca nu am exprimat exact ceea ce doream sa spun (despre costurile sanatatii). Intentia mea era sa subliniez ca sistemul de asigurare al sanatatii populatiei va costa mult mai mult decat profitul obtinut din producerea si vanzarea de alimente de proasta calitate. La costurile generate de tratarea bolnavilor se vor adauga de asemenea si costurile unui randament mai slab al muncii, in general. Raportarea se face evident fata de situatia in care ai alimente de calitate (mai scumpe) si nu ai o populatie bolnava din cauza alimentatiei proaste.

    Referitor la energie, imi puteti explica diferentele dintre „mijloc de schimb” si „moneda”? In ceea ce priveste caracteristicile care ar lipsi energiei, atat energia electrica cat si chimica (petrol) sunt foarte portabile: retelele electrice ale multor tari sunt conectate intre ele (vezi trecerea la 230V in intreaga Europa), petrolierele transporta petrol intr-o veselie pe toate oceanele lumii, depozitarea petrolului sau si mai bine a derivatilor) nu mi se pare deloc o problema, iar in ceea ce priveste energia electrica desi este mai greu de stocat ca energie electrica, poate fi totusi stocata ca energie potentiala (cu pierderile rezultate din transformarile succesive, desigur). Din ce punct de vedere considerati ca energia nu ar fi „viabila”?

    Referitor la: „Hahahaha! Esti exemplul perfect de propaganda etatista reusita.” cred ca nu ati inteles subtilitatea:
    O campanie „consuma romaneste” se bazeaza in mod evident pe sentimentul de patriotism pe care il capata cei care se lasa influentati de aceasta: cumperi o „Eugenia” cu steagul romanesc pe ambalaj si simti ca ai facut un lucru bun pentru tara ta. Ceea ce am spus nu este deloc etatist ci aratam ca nu trebuie sa faci eforturi deosebite sau absurde pentru a te simti patriot (nu trebuie sa „cumperi romaneste”). Din punctul dv. de vedere a-ti plati taxele si a respecta legile tarii in care traiesti este o dovada de etatism?

  16. ionut says:

    Piata = ansamablul schimburilor interpersonale, VOLUNTARE, de drepturi de proprietate LEGITIMA asupra resurselor/bunurilor economice.

    Definitia asta cuprinde toata reglementarea de care e nevoie.

    Deci, piata, per se, exclude agresiunea. Ori vanzarea de alimente care pun in pericol sanatatea e agresiune. Nu face parte din piata.

    Monopolul= nu poate exista decat cu ajutorul si interventia directa a statului. Altfel, in absenta intervemntionismului, monopolul natural n-ar fi decat expresia ultima a concurentei si cea mai buna varianta pentru consumatori. Ca o firma sa ramana singura, in limitele pietei (deci excluzand agresiunile fizice asupra comopetitorilor de genul sabotajului), n-o poate face decat daca ofera, tot timpul, cel mai bun raport-pret calitate.

    „Ma intreb ce s-ar intampla daca “clientul” decide ca in cazul painii, “calitate” inseamna 100% faina integrala de grau fara aditivi alimentari si termen de garantie de 14 zile plus alte specificatii privind greutatea, forma, culoarea, textura si continutul de apa.”

    Atunci sigur vor exista agenti economici care sa le-o ofere. Daca nevoia e reala. Se numeste „preferinta demonstrata”. Si asta-i rolul pietei: sa selecteze dintre multitudinea de posibile configuratii, pe cele optime, adica pe cele care corespund nevoilor reale si stringente ale indivizilor. Si semnalul ca antreprenorul respectiv a anticipat corect este profitul. Celalalt semnal este pierderea.

    Mijloace de schimb au fost multe in istorie. De la scoici, la sare, scortisoara, tutun, camile etc. ca sa faca saltul la moneda trebuie sa indeplineasca un cumul de calitati concomitent. Printre care si divizibilitatea insotita de pastrarea valorii si costurile mici de depozitare pe termen lung. energia nu indeplineste aceste cerinte intr-o masura suficienta.

    „Din punctul dv. de vedere a-ti plati taxele si a respecta legile tarii in care traiesti este o dovada de etatism?”

    EVIDENT. Sistemul fiscal e benefic statului (exceptand sa zicem un impozit unic, in forma forfetara, platibli si de catre cei cu veniturile cele mai mici si care sa acopere strict nevoile de siguranta/aparare + sanatatea de urgenta + inavatamantul in curricula primara). Iar legislatia , in proportie de 99%, tot lui. Cand dimensiunile statului se vor reduce la asta, da, voi afirma ca taxele nu neaparat sunt benefice indivizilor, dar sunt cel mai mic rau necesar.

  17. Dragos says:

    @ ionut

    Definitia data de dv. pietei nu cuprinde nici un fel de reglementari. Notiunea de „legitim” este cat se poate de flexibila echivaland cu „legile in vigoare la momentul X”. Sunteti cumva etatist? 🙂
    Daca vanzarea de produse care pun in pericol sanatatea (tigari, alcool, arme) nu face parte din piata, din ce anume face parte?

    Avand in vedere ce ati scris despre monopol, ma tem ca va trebui sa invatati mult mai multe decat mine despre acest subiect.
    Ideea conform careia monopolurile se obtin cu ajutorul statului este complet gresita: dau ca exemplu compania Microsoft! A fost amendata atat in SUA cat si in Europa de mai multe ori pentru monopol si practici ilegale: a facut intelegeri pe ascuns cu distribuitorii de hardware sa includa in ofertele lor doar unitati PC cu Windows preinstalat, in defavoarea altor sisteme de operare.
    Microsoft nu a primit ajutor din partea statului american.
    Nici un antreprenor nu isi doreste ca statul sa intervina in afacerile lui.
    Ideea „monopolului bun” pe de alta parte este o naivitate. Probabil va lipseste experienta.

    Raspunsul la problema painii nu este satisfacator. In primul rand, cerinta formulata de catre mine este imposibil de realizat fizic. Tipul acela de paine nu isi poate pastra proprietatile pe raft 14 zile. Nici agenti economici care sa o ofere nu se vor gasi pentru ca mai exista alti 9.999.999 de cetateni care isi doresc 9.999.999 de versiuni diferite de paine. Singurele solutii ar fi sa ne facem fiecare painea acasa (caz in care nu mai avem nevoie de producatori de paine – solutie ineficienta) sau sa existe productie in masa pentru 5, 10 … 100 tipuri de paine si toti cei 10.000.000 de oameni vor alege sa cumpere de la producatorul care ofera painea cea ma apropiata de standardele personale la un pret convenabil.

    Se pare ca nu v-ati dat seama: „preferinta demonstrata” NU INCLUDE IN MOD OBLIGATORIU „nevoile reale si stringente ale indivizilor”:
    In lumea reala piata ofera produsele pe care producatorii CRED ca si le DORESC cumparatorii. Nevoia reala sau stringenta nu apare decat in conditii extreme pe care statul, prin parghiile sale de actiune (asa rau cum este el) le reduce foarte mult.
    Eu nu am o nevoie „reala si stringenta” de salam de Sibiu. Imi DORESC salam de Sibiu al carui gust sa imi aduca aminte de copilarie si care sa nu fie plin de porcariile pompate astazi in alimente. Altora, LE PLACE GUSTUL asa ca se produce si se cumpara in continuare salam, chiar daca este de slaba calitate si scump. Piata nu mai are o legatura directa cu necesitatea. Necesitatile stricte au fost rezolvate de mult.
    O „preferinta demonstrata” pentru tigari nu inseamna ca sunt si sanatoase sau macar „de calitate”, oricum ar fi enuntata aceasta. „Preferinta demonstrata” mi se pare un concept foarte slabut, usor manipulabil (mai ales daca ai monopol) si nu poate fi utilizat ca norma pentru produse „bune” si „rele”.

    Referitor la mijloace de schimb, nu v-am rugat sa mi le enumerati ci sa imi explicati diferenta dintre mijlocul de schimb si moneda, pentru ca asa ati afirmat, ca ar fi diferite: „Energia nu poate face saltul de la mijloc de schimb la „moneda”. Explicati va rog, DIFERENTELE dintre ele.

    Referitor la energie, nu mi-ati spus inca in ce ar consta lipsa de „viabilitate” a acesteia.
    Eu, deja v-am aratat ca energia este portabila si ca nu necesita costuri deosebite pentru a fi depozitata (nimeni nu va obliga sa ardeti carbune in centrala daca nu aveti nevoie de curent: poate sta la fel de bine in mina la cost zero de depozitare). Dv. credeti ca depozitarea energiei costa mult insa va inselati.
    Contrazic si afirmatia dv. cum ca energia nu ar fi divizibila (sau suficient de divizibila): se masoara in Jouli, se contorizeaza in mod curent, se poate regla consumul si nimeni nu ne impiedica sa emitem unitati monetare in valoare de 1J, 5J, 10J, 50J, 100J, 200J, 1000J, etc. Asa cum a existat moneda cu acoperire in aur, ar putea exista moneda cu acoperire in energie.

    Deoarece sunteti convins ca plata taxelor si respectarea legilor sunt un lucru rau si o dovada de etatism, nu pot concluziona decat ca sunteti un anarhist.
    Impozit unic se punea acum 2000 de ani. Astazi, nu mai poti pune impozit unic pentru ca drepturile si obligatiile persoanelor fizice si juridice sunt foarte diferite impunand astfel impozitari diferite. Nu poti impozita la fel „Coca-Cola”, „PFA Gigel” si muncitorul Vasile.

    Cred ca inteleg opinia dumneavoastra, insa nu sunt de acord cu ea.

    Viziunea dumneavoastra asupra economiei, la fel ca si viziunea comunista, nu tine cont de natura umana.

  18. iosiP says:

    @Dragos

    Ati scris un comentariu foarte dens in informatii si care ridica mai multe probleme. Regret ca nu am timpul necesar sa raspund (dar sper ca ionut va face asta) deci ma voi limita la o abordare „punctuala”:

    1. Daca dumneavoastra doriti un sortiment de paine nerentabil pentru producator nu il veti obtine (iar asta este problema dumneavoastra, nu a producatorului si cu atat mai putin a statului). Nu scrie nicaieri ca producaorii sunt obligati sa lucreze in pierdere pentru a satisface gusturile tuturor. Desigur, o alternativa ar fi sa convingeti un producator sa fabrice painea dumneavoastra preferata si sa o platiti la pretul care-i asigura rentabilitatea: este evident ca nimeni nu va poate impiedica sa platiti 20 RON pe o paine.

    2. Aceeasi discutie si despre salamul de Sibiu: daca doriti un produs cu anumite calitati organoleptice sunteti liber sa cautati producatori dar nu sa obligati producatorii actuali sa va ofere ceea ce doriti.

    Pe scurt, pentru a condensa cele de mai sus: nimeni nu are obligatia de a va oferi „produsul ideal”. Va asigur ca si eu am o lista de „produse ideale”, iar lista nu se limiteaza la alimente. Cu toate acestea nu consider ca statul are vreun drept sa oblige producatorii sa le ofere pe piata libera. Mai mult, exista surse de prduse „ideale” de unde puteti cumpara… la preturi pe masura, desigur.

    3. Nu inteleg pozitia dumneavoastra legata de impozite. Desigur, comparatia intre corporatii, PFA si angajati nu ajuta deci va propun sa explicati de ce X, director al filialei din Romania a unei multinationale (salariu brut 5.000 EUR) ar trebui sa plateasca un impozit mai mare decat Y, muncitor in constructii (salariu brut 500 EUR). Care sunt beneficiile aditionale oferite de catre statul roman lui X fata de Y – nu de alta dar eu va pot demonstra ca primul utilizeaza mai putin „resursele publice” decat cel de-al doilea.

  19. Yogy_thebear says:

    Domnule Cristian Paun
    Citesc Bastiat si sunt deadreptul fascinat ,am citit un comentariu aici al lui @ela care zice :”Pacat ca ati ramas la lectii de acum 150 de ani prost intelese.” Eu cred ca Bastiat si azi este cu 150 de ani inaintea noastra ,societatea romaneasca de azi este inca prinsa in mindsetul economiei comuniste .
    Am citit si Road to serfdom a lui F.A.Hayek si realizez ca mare parte din societatea romana (si toti politicieni) doar cred ca stiu ce ii aia capitalism si libertate ,si sunt asa de incapatanati si mandri cu cea ce cred ei ca stiu incat nu vor sa citeasca si sa gandeasca .
    Va multumesc pt acest blog ,eu de mult aderez la aceste idei ,dar nu credeam ca exista cineva in Romania care sa mai gandeasca ca mine .Mare mi-a fost surpriza cand vam gasit blogul si am vazut ca avem aceleasi idei si ca sunteti de asemenea si profesor.

  20. Dragos says:

    @ iosiP

    1. Sunt 100% de acord cu dumneavoastra.

    2. Evident ca am cautat si chiar daca nu am gsit exact ceea ce doream, am gasit un produs … acceptabil. Nimeni nu a mentionat nimic despre obligarea producatorilor de a produce sau nu ceva, eu cu atat mai putin.

    Sunt cu totul de acord cu dumneavoastra, statul nu trebuie sa impuna nimanui sa produca un anumit produs. De ce imi comunicati aceste lucruri? Nu ati urmarit discutia completa dintre mine si ceilalti care au postat aici?

    3. Ca sa intelegeti postarea la care faceti referire incercati sa cititi si mesajul domnului ionut caruia ii raspundeam. Nu intelegeti pozitia mea fata de impozite pentru ca nu am enuntat-o inca in mod clar. Doar combateam pozitia lui ionut.
    Comparatia ajuta! „Coca-Cola” nu trebuie sa plateasca impozit pentru sanatate din profitul sau (pentru ca este persoana juridica si nu se imbolnaveste) dar muncitorul Gigel (angajat la Coca-Cola daca doriti) trebuie sa plateasca pentru ca el se imbolnaveste si va avea nevoie de servicii medicale.

    Impozitarea diferentiata intre persoane de acelasi tip (fizice) merita insa o discutie!

    Ce cred eu despre impozite:
    Consider ca impozitele sunt necesare. Unele sunt justificate, altele nu, dar sunt necesare.
    Singura impozitare cinstita este cea in procent egal pentru toti, indiferent de nivelul veniturilor.
    Impozitarea diferentiata nu este corecta!
    Impozitarea (de orice fel) nu poate avea legatura cu utilizarea „resurselor publice”. Nu poti cere sa platesti mai putin la sanatate pentru ca pana acum te-ai imbolnavit mai rar decat altii. Eventual, te vei imbolnavi suficient de grav, ba chiar vei si muri (asa functioneaza natura)!
    Poti alege sa cotizezi la un sistem de sanatate privat, daca doresti.

    Statul, TREBUIE sa creeze cele mai bune conditii posibile pentru cetatenii sai, sa ii protejeze si sa le ofere posibilitatea de a se dezvolta cat mai mult. Din nefericire, asa cum o demonstreaza distributia „bogatiei” la nivel planetar ~80% din aceasta se concentreaza in mainile a ~20% dintre oameni. Cred ca aceasta distributie genereaza multe efecte negative. Concentrarea puterii financiare intr-o zona restransa distruge posibilitatea multora dintre cetateni sa isi atinga potentialul lor nativ.
    Mai simplu spus, daca ai foarte multi saraci si foarte putini bogati, cei multi vor ramane saraci si prosti iar cei putini vor abuza de pozitia lor. Se intampla in mod curent in lume, indiferent daca vorbim despre „democratie”, „socialism” sau altceva. Societatile care functioneaza „bine” sunt cele in care exista in mod real o clasa de mijloc puternic dezvoltata.
    Eu cred ca este bine ca statul sa urmareasca acest obiectiv al sustinerii dezoltarii clasei de mijloc.
    Astfel, taxarea diferentiata, desi nu este corecta (teoretic, moral …), este necesara. Trebuie sa intelegeti ca taxarea diferentiata este pur si simplu o decizie politica pentru atingerea unui deziderat social: crearea unei clase de mijloc puternice si impiedicarea crearii unor diferente foarte mari intre cetateni.
    Intrebarea (zic eu) nu este daca ar trebui sau nu sa avem impozitare diferentiata ci cat de diferentiata sa fie astfel incat sa poti sustine clasa de mijloc dar sa nu ii inhibi pe cei care sunt dispusi sa munceasca mai mult pentru a avea mai mult. In definitiv, trebuie sa te simti stimulat ca sa iti iei un al doilea job. Daca te taxeaza statul la sange, te lasi pagubas sau muncesti „la negru”.

    P.S. Ne putem pune intrebarea daca statul ofera cetatenilor ceea ce ar trebui sa ofere. Probabil ca raspunsul multora ar fi ca nu. Eu cred ca in loc sa ne indreptam privirile asupra statului abstract ar trebui mai degraba sa le atintim catre oamenii care il reprezinta prin functiile lor publice. Care sunt mai importante: institutiile statului sau persoanele care le intrupeaza? Cine are rol executiv, institutia sau persoana care o reprezinta?

  21. iosiP says:

    @Dragos,

    Citez partial (dar nu scos din context) ceea ce ati scris:
    Singura impozitare cinstita este cea in procent egal pentru toti, indiferent de nivelul veniturilor.
    Impozitarea diferentiata nu este corecta!

    Pai ceea ce considerati dumneavoastra a fi corect este tot o forma de impozitare diferentiata: daca aveti venituri de zece ori mai mari ca ale mele platiti de zece ori mai mult impozit.

    Impozitarea (de orice fel) nu poate avea legatura cu utilizarea “resurselor publice”. Nu poti cere sa platesti mai putin la sanatate pentru ca pana acum te-ai imbolnavit mai rar decat altii. Eventual, te vei imbolnavi suficient de grav, ba chiar vei si muri (asa functioneaza natura)!
    Si nici n-am folosit argumentul ca pana acum m-am imbolnavit mai rar (desi asigurarile private de sanatate tin cont de stilul de viata si antecedentele persoanei, dar asta-i deja alta discutie), m-am referit strict la faptul ca serviciile de care beneficiez in mod oficial – adica fara spaga – sunt aceleasi pentru mine si pentru cel care plateste de zece ori mai putin… sau altfel spus, ca subventionez serviciile medicale acordate lui „Dorel”.

    Trecand insa la alte domenii ale activitatii: credeti ca Bentley-ul meu (pe care nu-l am, sa presupunem insa ca l-as avea) uzeaza strazile patriei mai mult decat Loganul lui Dorel? Iar daca raspunsul este negativ, de ce platesc eu un impozit de vreo cinci ori mai mare?
    Hint: atat eu cat si Dorel ne-am cumparat masinile din bani deja impozitati.

  22. Dragos says:

    Asa cum am mentionat in postarea anterioara, taxarea nu are legatura stricta numai cu oferirea de servicii din partea statului catre cetateni.
    Prin taxare poti incerca sa atingi anumite tinte politice dar si sa acoperi incapacitatea ta de a utiliza in mod eficient resursele pe care le gestionezi.
    Cu alte cuvinte, esti taxat mai mult pentru masina deoarece cei care trebuiau sa gestioneze fondurile nu le gestioneaza bine si pentru ca spre deosebire de Dorel, tu ai facut dovada ca poti plati mai mult. Ghinion!
    Consider in continuare ca impozitarea procentuala este corecta dar nepotrivita. Inchipiue-ti ca daca toti am fi impozitati strict pentru acoperirea serviciilor pe care le utilizam am iesi in pierdere: mai sunt si unii nefericiti care pur si simplu nu pot produce pentru ca sunt debili, mai ai copii si femei insarcinate, someri …
    Impozitarea procentuala are sens in aceste conditii, este cinstita, dar tot nu este suficient de practica pentru ca iti restrange parghiile de actiune pentru atingerea obiectivelor sociale.
    Componenta sociala este o parte esentiala a statului.
    Acele practici „necinstite” de taxare sunt pur si simplu parte a contractului social dintre noi: acceptam sa platim mai mult atunci cand putem face acest lucru pentru a-i acoperi pe cai care nu se pot sustine singuri. Daca nu va place ideea, va ofer modelul statului lui Hitler in care baranii si debilii erau executati pentru a nu consuma resursele statului. Nu imi doresc sa traiesc si sa mor intr-o astfel de societate. Prefer sa am parte de liniste sufleteasca si de „siguranta” si sunt dispus sa platesc nu doar un procent egal ci si unul diferentiat. Singura problema este nivelul impozitarii care trebuie sa ma stimuleze sa muncesc mai mult, nu sa ma inhibe.
    Sper ca am reusit sa va raspund la intrebari.

    Din bugetul statului sunt „utilizate in mod ineficient” sume importante. De asemenea, impozitarea in sine se face prost avand un grad de colectare mic comparativ cu alte state europene.
    Mi se pare normal sa va doriti raspunsuri insa am senzatia ca ma intrebati ca si cum eu as fi un aparator al „statului”. Nu sunt si nici nu-mi doresc sa fiu obligat sa devin asa ceva.
    Incercati insa sa va ganditi si care sunt implicatiile ulterioare ale diferitelor solutii: „Ce se va intampla peste 10 ani daca ….?”.
    Ce se va intampla daca avem monopol pe un produs esential si taxam in mod unic? Firma cu monopol va ajunge sa rivalizeze statul si va sfarsi in final prin a-l contesta.
    Cred ca solutiile de guvernare nu pot fi nici pur tehnice si nici pur ideologice ci trebuie sa fie o imbinare rationala a acestora tinandu-se cont totdeauna de natura umana. Cred de asemenea ca cei slabi trebuiesc sustinuti (la un nivel minim, demn) si ca nimanui nu ar trebui sa i se dea posibilitatea sa devina extrem de puternic.

    Adresasem domnului Paun Cristian niste intrebari la care nu a raspuns inca (probabil a fost foarte ocupat), intrebari referitoare la valoarea monedei cu acoperire in aur fata de moneda de hartie si la energie ca moneda. Dv. ce parere aveti?

  23. iosiP says:

    „Reductio ad Hitlerum, also argumentum ad Hitlerum (Latin for „reduction to Hitler”, with Hitlerum serving as a Latinized form of Hitler’s name), is a term coined by philosopher Leo Strauss in 1951.[1] According to Strauss, the Reductio ad Hitlerum is a humorous observation where someone compares an opponent’s views with those that would be held by Adolf Hitler or the Nazi Party.
    Vedeti restul definitiei aici:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Reductio_ad_Hitlerum

    Regret, in astfel de conditii eu unul ma retrag din discutie, nu inainte insa de a va ura socialism placut!

  24. Dragos says:

    Singura asemanare intre ce am scris eu si link-ul dumneavoastra este doar mentionarea variantei extreme. Intentia mea era cu totul diferita fata de cea gandita de filosoful dumneavoastra. Daca el se referea la o tactica de deturnare a discutiei, eu eram cat se poate de serios: acesta este viitorul pe care il vad eu in „taxe proportionale cu beneficiile”, nu este nici o diferenta fata de „lege junglei” doar ca este mai poleita si poarta masca civilizatiei.
    Speram sa imi aduceti argumente prin care sa imi aratati de ce gresesc insa se pare ca sunteti cantonat in prejudecati. Se pare ca nu aveti nevoie de dovezi sau de argumente, doar de sentimentul ca este bine asa cum ganditi.
    Dv. mi-ati solicitat sa va spun de ce platiti taxe mai mari daca aveti o masina (virtuala) mai scumpa sau de ce cred eu ca taxarea procentuala este onesta. Chiar nu cunosteati raspunsul sau va amagiti cu gandul ca o societate bazata pe o ideologie pur liberala, socialista sau de alt gen va reusi pentru ca este „pura” si pentru ca toti cetateniii vor respecta de bunavoie regulile?
    Incercati sa nu mai tratati discutiile pe care le purtati cu superficialitate sau cu superioritate.
    Dupa „etatist” constat ca sunt „socialist” si in continuare probabil ca ma voi transforma in „bigot”.
    Socialismul nu este oranduirea sociala pe care mi-o doresc asa ca nu va voi multumi pentru „urare”.
    Sper totusi sa gasesc o persoana dispusa sa schimbe ganduri si nu ironii.

  25. iosiP says:

    @Dragos,

    1. Gresiti pentru ca afirmati ca statul ma taxeaza doar pentru ca poate. Acesta nu este un argument etic si are cam tot atata valoare precum cel ca un borfas va „usureaza” de ceas si portofel pentru ca are muschi sau un cutit in mana.

    2. Gresiti pentru ca afirmati ca taxarea fixa inseamna legea junglei. Dimpotriva, legea junglei este caracterizata de arbitrar si impunerea birurilor nejustificate, doar pentru ca cei de la putere pot face aceasta.

    3. Gresiti crezand ca cetatenii nu vor respecta regulile: daca aceste reguli sunt clare si juste oricine va incerca sa le eludeze va fi tratat ca atare de catre societate. Ca veni vorba, excluderea din piata (din mecanismul schimburilor VOLUNTARE) este un factor de disuasiune mai eficient decat incarcerarea.

    Observ ca aveti o abordare cinic-fatalista, si este dreptul dumneavoastra sa ganditi astfel. Eu unul – si altii ca mine – am decis sa fim proactivi, „fentand” statul cu fiecare ocazie. Si slava Codurilor de legi (scrise cu picioarele) astfel de ocazii exista din abundenta 🙂

  26. Dragos says:

    @ iosiP

    „afirmati ca statul ma taxeaza doar pentru ca poate. Acesta nu este un argument etic”!
    Nu, nu este. Nici nu am incercat sa sugerez ca ar fi:
    „desi nu este corecta (teoretic, moral …), este necesara.”
    Dv. m-ati intrebat de ce si eu v-am raspuns!
    Exista in primul rand argumentul ca statul are nevoie de surse de finantare pentru sustinerea politicilor sale (alea pe care le aprobati atunci cand votati cu democratii in loc sa votati cu socialistii – sa zicem). Pe urma apare ineficienta birocratica sau pur si simplu furtul asa ca unii sunt taxati suplimentar. De obicei sunt taxati aia multi si saraci, pana cand se ajunge la o limita a suportabilului. Cand masele incep sa se revolte toti uita ca i-au votat pe liberali si devin socialisti cerand impozitarea bogatilor. Lucru care se intampla!
    Nu domnule, nu este etic dar … se intampla!

    Domnule, nu inteleg de ce imi cereti mie sa va explic ratiunea de a exista a taxelor si de ce abuzeaza statul de pozitia in care se gaseste.
    Sunteti taxat pentru ca oamenilor le place ideea de stat iar statul implica taxe. Abuzul se produce pentru ca statul nu este un sfant ocrotitor ci o structura formata din oameni alesi in baza vorbelor si nu a aptitudinilor sau competentelor.
    Pana si Curtea Constitutionala este formata din oameni alesi in urma unui vot si nu pe baza competentelor profesionale.
    De ce traiti cu senzatia ca trebuie sa va justific EU taxele si abuzurile statului?
    V-am spus de la bun inceput ca taxarea nu este nimic altceva decat rezultatul unei conventii care spune ca pentru a avea o structura centralizata care sa aibe grija de treburile publice trebuie sa contribuim financiar fiecare dintre noi.
    Da, exista si abuzuri ale statului. De vina pentru respectivele abuzuri sunt OAMENII care intrupeaza institutiile statului.
    Inteleg ca dv. considerati ca atat taxarea cu procent fix cat si taxarea diferentiata sunt injuste. Considerati ca exista o forma de taxare justa?
    Care forma de oranduire sociala vi se pare dumneavoastra ca ar fi buna? Cum argumentati justetea respectivei forme de organizare?

    „Gresiti pentru ca afirmati ca taxarea fixa inseamna legea junglei.”
    Eu am afirmat ca: „acesta este viitorul pe care il vad eu in “taxe proportionale cu beneficiile”, nu este nici o diferenta fata de “lege junglei” doar ca este mai poleita si poarta masca civilizatiei”. Poate ca nici unul dintre noi nu a intele ce dorea sa spuna celalalt.
    Sunteti sigur ca „taxarea fixa” de care vorbiti dv. este aceeasi cu “taxe proportionale cu beneficiile” despre care vorbeam eu? Oricum, ambele variante mi se par eronate.

    „Gresiti crezand ca cetatenii nu vor respecta regulile”
    Ba dumneavoastra gresiti!
    Nu ati inteles ceea ce am scris: „va amagiti cu gandul ca […] toti cetateniii vor respecta de bunavoie regulile?”.
    Afirmatia mea spune ca UNII dintre cetateni nu vor respecta regulile, nu ca TOTI cetatenii vor refuza sa le respecte!

    „Ca veni vorba, excluderea din piata (din mecanismul schimburilor VOLUNTARE) este un factor de disuasiune mai eficient decat incarcerarea.”, spuneti dv.
    Va aduc aminte de Al Capone si Pablo Escobar! I-a durut in cot de faptul ca afacerile lor erau ilegale!

    „Observ ca aveti o abordare cinic-fatalista […]”
    Eu ma gandeam ca sunt realist sau in cel mai rau caz pesimist.

    „Eu unul – si altii ca mine – am decis sa fim proactivi, “fentand” statul cu fiecare ocazie. Si slava Codurilor de legi (scrise cu picioarele) astfel de ocazii exista din abundenta”
    Inteleg ca folositi prevederile imperfecte ale legii in beneficiul dumneavoastra. Probabil va cumparati masina personala pe firma ca sa evitati plata TVA-ului sau faceti altceva asemanator. Este o varianta legala.

    Credeti ca ar merita sa va intreb daca este etic ceea ce faceti? Mie mi se pare inutil sa va intreb un asemenea lucru! In definitiv, indiferent daca este etic sau nu, o faceti si veti continua …

    Vreau insa sa stiu un lucru: de ce vreti sa va justific EU politicile curente ale statului?

  27. iosiP says:

    Nu v-am cerut nimic, stimate domn, am vrut doar sa stiu daca sunteti de acord cu modul actual de impozitare iar daca nu, ce anume faceti pentru a-l schimba.

    Cat despre taxarea corecta, aceasta consta intr-o suma fixa (aceeasi pentru fiecare cetatean).

  28. Dragos says:

    @ iosiP

    La naiba, nu!
    Imediat ce trecem peste necesitatea taxelor ca mijloc de finantare a serviciilor oferite de stat, taxele se transforma aproape in jaf la drumul mare.
    Ma gandesc serios sa imi transform macar o parte dintre economii in aur si alta parte sa o investesc intr-un fond de investitii cu risc minim. In felul asta macar nu o sa pierd la fel de mult din puterea de cumparare. Nu pot schimba sistemul de impozitare pentru ca nu am autoritate in acest sens.

    In ce priveste taxarea corecta, ce faceti cu cei care nu pot plati suma fixa? Sigur vor fi si astfel de oameni falimentari. Nu le poti refuza dreptul la servicii precum sanatatea pentru ca nimeni nu va mai dori sa contribuie cu nimic. Cine ar avea incredere intr-un stat care atunci cand iti este greu iti mai trage si un sut?

  29. ionut says:

    @Dragos

    1)Confunzi legitimitatea cu legalitatea. Sunt, practic, opuse.
    2)Da tigarile, alcoolul si armele pot afecta sanatatea. Stii sa citesti? Am spus ca vanzarea alimentelor care pun in pericol sanatatea e agresiune. Ce legatura are asta cu tutunul si cu armele? Cumperi alimente ca sa te hranesti, nu sa te otravesti. Tutun ca sa te „simti bine” (desi esti constient ca te otravesti, iar producatorul te anunta chestia asta).
    3)In privinta monopolului n-ai inteles nimic (cam 1 din 2000 de indivizi inteleg corect conceptul). Microsoft nu numai ca nu e monopol, dar a beneficiat din plin de ajutorul statului suanez (ca si al multor alte state). Care-i pretul de monopol?

    lamuriri despre monopol:

    http://mises.ro/635/

    4)despre moneda si mijloace de schimb iarasi esti in plina ceata:

    http://mises.ro/233/

    In fine, restul bazaconiilor despre nazbatia denumita „contract social”, producatorii de paine, preferinta demonstrata „care nu devoaleaza dorintele indivizilor”, „drepturile diferite intre persoane”, confztia cu privire la ETICA, confuzia dintre refuzul de a te lasa jefuit de catre altii in numele ajutorarii saracilor si executia acestora etc, dezvaluie nu numai ca ai creierul imbacsit de socialism si neo progresism, dar si ca ai si reale dificultati in a intelege corect sensul termenilor, sintagmelor, definiitiilor si ale demonstratiilor logice (a incercat iosiP marea cu degetul, dar esti lemn).

  30. Dragos says:

    @ ionut

    Imi spuneai:
    „1)Confunzi legitimitatea cu legalitatea. Sunt, practic, opuse.”

    Permite-mi sa te educ! Iti citez din DEX online:

    „LEGITIM, -A, legitimi, -e, adj. 1. Care este întemeiat pe lege, care se justifica prin lege, care este recunoscut conform unui drept […]
    Sursa: DEX ’09 (2009)
    LEGAL, -A, legali, -e, adj. Care exista sau se face în temeiul unei legi, care este prevazut de o lege, conform cu legea […]
    Sursa: DEX ’09 (2009)”

    si din alta sursa de pe net (dar mai bine cumpara-ti un dictionar ca sa te convingi):
    „Legitim (legitima), adjectiv
    Sinonime: legal, just, drept, echitabil, îndreptatit.”

    Spuneai despre mine ca:
    „(…) ai creierul imbacsit de socialism si neo progresism, dar si ca ai si reale dificultati in a intelege corect sensul termenilor, sintagmelor, definiitiilor si ale demonstratiilor logice”

    Iti comunic urmatoarele:
    1. Esti incult si ridicol demonstrand inca din primele vorbe ca TU nu cunosti semnificatia cuvintelor pe care le utilizezi! Nu merg mai departe la „a intelege corect” pentru ca totul se naruie la necunoasterea semnificatiei: nu poti gandi si nu te poti exprima coerent daca nu cunosti sensul cuvintelor.

    2. Este evident ca proiectezi asupra altora propriile tale defecte si ca in lipsa capacitatii de a pricepe cum functioneaza de fapt lumea, ai preluat sintagme al caror sens nu il pricepi ca si cum asta te-ar ajuta la ceva. Creezi aparenta educatiei prin utilizarea unor cuvinte pretentioase insa iti lipseste substanta acesteia, fapt ce devine dureros de evident atunci cand incerci sa iti exprimi gandurile, acestea fiind slab structurate.

    3. Esti pur si simplu nesimtit si o nulitate din punct de vedere intelectual. Daca ai fi fost capabil sa gandesti in mod independent te-ai fi exprimat in mod coerent, prin propriile tale cuvinte. Tu doar citezi ceea ce au gandit altii fara sa intelegi cu adevarat sensul si implicatiile ideilor lor. Esti limitat la utilizarea unor clisee precum „creier imbacsit”, „neo progresism”, „esti lemn”, s.a.m.d. iar „argumentul” tau principal consta in ridiculizarea ieftina si abjecta a celor care gandesc altfel decat tine.

    Sper din toata inima ca in viata de zi cu zi nu esti superiorul ierarhic al cuiva. Ii compatimesc pe nefericitii care ar fi nevoiti sa iti asculte zilnic „retorica” prolixa.

  31. iosiP says:

    @Dragos,

    Ati citat:
    „Legitim (legitima), adjectiv
    Sinonime: legal, just, drept, echitabil, îndreptatit.

    Acum vedeti de ce ionut are dreptate iar dumneavoastra gresiti? Sistemul de taxare o fi el legal dar nu este nici just, nici drept si nici echitabil. La limita unii il pot considera „indreptatit”, ca are statul nevoie de bani, dar asta nu il face si legitim.

  32. Dragos says:

    @iosiP

    Iti pierzi vremea! Citatul pe care il citezi si tu provenea dintr-o „alta sursa de pe net”, nu neaparat de incredere – motiv pentru care nici nu am mentionat-o. Repet sugestia cu achizitia unui dictionar.
    Ce faci tu acum este filosofie.
    Atat afirmatiile lui cat si ale mele raman postate in continuare.
    Din punctul meu de vedere discutia cu ionut s-a incheiat.

  33. ionut says:

    @Dragos

    Faptul ca dex-ul e argumetul tau ultim nu demonstreaza decat cat de nauc esti.

    Legal, parlamentarii voteaza sa NU fie judecati. E si legitim? Legal, inainte de 89, era sa nu critici partidul conducatorul iubit, ca intrai la puscarie. E si legitim? La fel, in Germania nazista, daca spuneai ceva rau despre Hitler te manca inchisoarea (asta in cel mai bun caz cand nu erai pus la zid, sau spanzurat, sau scurtat de-un cap). Era si legitim? Stalin, legal, te trimitea in Siberia. Mao a omorat, legal, zeci de milioane de indivizi. Etc.

    LEGITIM = in acord cu drepturile si libertatile fundamentale ale fiecarei persoane.

    LEGAL = conform normelor juridice in vigoare la un moment dat.

    Vezi ca esti prost?

  34. Dragos says:

    „LEGITIM, -A, legitimi, -e, adj. 1. Care este întemeiat pe lege, care se justifica prin lege, care este recunoscut conform unui drept […]
    Sursa: DEX ’09 (2009)
    LEGAL, -A, legali, -e, adj. Care exista sau se face în temeiul unei legi, care este prevazut de o lege, conform cu legea […]
    Sursa: DEX ’09 (2009)”

  35. ionut says:

    Ba boul baltii, nu mai sustine aceeasi aberatie (consfintita de dex): genocidul poate fi legal, legitm nu poate fi niciodata!

    Stii care e diferenta intre LEGE si legislatie?

  36. iosiP says:

    @Dragos,

    DEX-ul confunda si morala cu etica, asa ca ce pretentii poti sa ai?

    N.B. Daca nici intre aceste doua notiuni nu poti distinge… chiar esti pierdut!

  37. Dragos says:

    In afara de cazul in care sunteti lingvisti specializati in etimologie, taceti din gura si nu va mai dati cu parerea.
    Utilizati in argumentele voastre cuvintele cu sensul lor din DEX daca doriti sa va faceti intelesi.
    Cata vreme specialistii in limba romana care revizuiesc DEX-ul considera ca acela este sensul in care este utilizat cuvantul in limba Romana si nu altul, sensul este acela. Cand se va schimba sensul, se va schimba si definitia din DEX.
    Incearcati sa acceptati ca nu sunteti buricul pamantului in probleme lingvistice si utilizati cuvintele cu sensul cunoscut de catre toata lumea. Parerile voastre personale si neavizate despre ce ar putea insemna un cuvant sau altul nu ma intereseaza.

    Motivul pentru care am postat aici era sa vad ce parere are Cristian Paun despre aur si energie, nu sa discut semnificatia diverselor cuvinte.

  38. ionut says:

    Prostalaul pulii, pervertirea limbajului e una dintre cele mai uzitate metode de manipulare. Nici macar in DEX (care contine jdenmii de erori), „legitim” si „legal” nu sunt sinonime.

    Pentru a intelege sensul unei expresii/cuvant, trebuie sa urmaresti logica, nu dictionarul la un moment dat.

    Inca odata: genocidul poate fi perfect LEGAL (adica in acord cu legislatia in vigoare la acel moment). LEGITIM insa nu va fi niciodata.

    Iarasi, daca ne referim la exemplul lui iosiP, prostitutia liber-consimtita, poate sa nu fie MORALA (un termen absolut obiectiv), ETICA e insa oriunde si oricand.

  39. iosiP says:

    „Iarasi, daca ne referim la exemplul lui iosiP, prostitutia liber-consimtita, poate sa nu fie MORALA (un termen absolut obiectiv), ETICA e insa oriunde si oricand.”

    Subiectiv?

  40. Paun Cristian says:

    @ Dragos

    Taxarea e vanduta adesea ca fiind un rău necesar adica suport pentru politici publice.

    Va taxam ca statul sa aiba bani pentru programe si politici publice.

    Adica accizam tutunul (mai nou tigarile electronice care te scapa de fumatul nociv) ca sa finantam spitalele care trateaza bolile conexe fumatului. Nimic mai fals.

    Va luam supra-acciza pe combustibil sa va facem drumuri. Nimic mai fals.

    Producem inflație să mentinem sistemul economic macro-stabil si, eventual, sa relansam creditarea si consumul pe credit, sa reducem somajul. Nimic mai fals.

    Orice tip de interventie (taxare, implicare in contracte, limitari in utilizarea proprietatii private) este COST pentru operatorul privat. Ca banii se redistribuie sau nu, se aloca pe cheltuieli numite pompos politici publice nu mai conteaza. Eu nu ii mai am si nici nu primesc mare lucru de banii aia care zboara cu forta din buzunarul meu. Eu nu pot controla contractual in nici un fel ce face guvernul cu banii. Alte institutii „controleaza” in numele meu, de cele mai multe ori inchizand ochii sau reclamand o parte din spaga.

    Ca sa nu mai vorbim de un alt efect mai putin vizibil al taxarii excesive sau al inflatiei excesive (producem inflatie ca sa nu avem deflatie e o alta mostra de politica publica): in loc sa mai producem cartofi si sa traim din specializarea in productie si schimburi producem taxe si inflatie care omoara exact partea economică a problemei.

    Daca taxezi excesiv mediul de afaceri sa ai tu bani pe care apoi ii aloci politic pe tot felul de programe operationale (fonduri europene) nu se cheama ca faci bine si nici nu poate fi folosita aceasta redistribuire, repet accentuat POLITICA NU ECONOMICA drept argument pentru a agresa permanent cetatenii cu taxe care mai de care aberante.

    Un exemplu clar e acesta: taxa de cazier. E o politica publica acolo, unii iau niste salarii de pe urma acestei taxe, niste computere se achizitioneaza etc. Din pacate platind aceasta taxa noi ramanem fara niste bani. In plus ar trebui sa putem liber sa ne consultam cazierul si sa putem sa verificam cazierul omului oricand fara taxe sau bariere. Printr-o simpla accesare a unei baze de date. Taxarea intotdeauna a reprezentat un element de sub-dezvoltare si nu un argument pentru a dezvolta ceva. Pentru ca ea muta niste bani dintr-un buzunar in altul. Unii nu se mai dezvolta (antreprenorii de la care se iau fondurile) si altii se dezvolta mai mult (antreprenorii conectati politic care ajung la fondurile cu pricina distribuite de prietenii lor politici). Taxarea alimenteaza birocratia si genereaza deficite si nevoia de noi taxe.

    Si inchei aici…

Lasă un răspuns

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>