Greek debt structure 2015Citesc siderat un editorial al lui Jim Edwards de la Business Insider care spune că grecii au votat la referendum pentru capitalism. Cum explică editorialistul poziția sa complet eronată? Editorialistul spune că atunci când dai bani cu împrumut nu ai cum să nu îți asumi o incertitudine normală legată de intrarea în incapacitate de plată a debitorului. Împrumutul, ca orice activitate antreprenorială presupune asumarea acestui risc și, completez eu, acoperirea sa printr-o garanție reală sau printr-o primă de risc inclusă în dobândă. Atunci când Grecia a fost împrumutată de către creditori privați (bănci), spune editorialistul, ele și-au asumat voluntar acest risc de a nu își mai primi banii înapoi. Ulterior, continuă el, aceste bănci au fost salvate de către BCE și de către mecanismele de salvare create la nivelul Uniunii Europene (Fondul European de Stabilitate Financiară), problema datoriei Greciei fiind transferată din mâini private înspre buzunarul public. Ar fi nedrept ca această datorie să fie cerută acum cu atât de mare insistență pentru că, în opinia editorialistului, capitalismul nu funcționează așa. Deci grecii au votat, spune el, pentru capitalism!

Nu pot să nu las să treacă așa simplu acest punct de vedere, care văd că prinde contur tot mai mult în vocile multor economiști, specialiști, analiști. În primul rând să lămurim problema legată de catalogarea băncilor comerciale ca fiind afaceri private (sau 100% private). Activitatea bancară modernă (ca multe alte activități economice) nu mai este demult eminamente sau preponderent privată. Pentru a fi o afacere privată, băncile ar trebui să nu se înfrupte din privilegiile pe care statul (prin banca centrală) le acordă și le apără cu sfințenie: dificultatea în a da faliment, capitalizarea redusă, refinanțarea cu dobândă privilegiată (apropiată de 0%) în volum practic nelimitat, rezerva fracționară (posibilitatea de a da cu împrumut depozitele la vedere).  Îndatorarea masivă a Greciei (la fel ca cea a beneficiarilor de credite ipotecare ”sup-prime” din SUA) s-a bazat inițial pe accesul nelimitat la un robinet de bani ieftin pus la dispoziție cu multă ”grijă” de către băncile centrale. Politica monetară a ”banilor ieftini” (pe care văd că se insistă în ultima perioadă și în România) duce inevitabil la HAZARD MORAL. Adică băncile au fost stimulate de către stat să își asume legate la ochi RISCUL SISTEMIC asociat împrumutării masive a Greciei (și nu doar a Greciei, SUA după părerea mea are probleme mult mai mari, Japonia la fel etc.). Astfel se explică de ce destinația banilor ieftini produși de către un sistem monetar de stat (nu capitalist) a continuat să fie locații gen Grecia. Băncile când împrumutau Grecia nu se comportau ca un antreprenor privat autentic care împrumută sau investește / riscă propriile resurse (vezi aici un articol scris mai demult despre privilegiile din sistemul bancar modern).

În alt doilea rând, momentul în care băncile comerciale au transferat aceste credite cu problemă asupra Uniunii Europene (a contribuabilului european care utilizează Euro și care a trebuit să accepte relaxarea cantitativă din ultimele luni care a dijmuit din puterea sa de cumpărare, banii fiind folosiți pentru a alimenta fondurile din care s-a făcut salvarea băncilor expuse pe Grecia) ne arată că băncile nu pot da faliment și că statul apără cu promptitudine preluând fără discernământ activele toxice create de acestea. Falimentul este ceva normal în piață și trebuie acceptat ca o măsură corectivă și penalizatoare normală. Falimentul este expresia acelei ”mâini invizibile” care îi sancționează până la eliminarea din piață pe cei care nu înțeleg corespunzător incertitudinea. Editorialistul (și toți cei care subscriu la poziția sa eronată) crede că băncile nu știau de acest ”bail out”. Evident că știau din prima clipă că vor fi salvate. Ba mai mult, băncile au crescut exponențial expunerea lor tocmai pentru a deveni ”too big” ca să nu ”bail out”. Deci un alt motiv, pe lângă accesul facil la robinetul de bani ieftini, care a expandat problema Greciei este acest faliment aproape imposibil pentru bănci, mai ales când ele devin prea ”mari” și prea ”importante”. Lipsa falimentului în sistemul bancar face ca HAZARDUL MORAL asociat banilor ieftini să fie potențat: băncile sunt tentate să își asume și mai multe riscuri și să împrumute țări / debitori care e evident că au probleme majore cu datoriile acumulate.

Pe de altă parte, refuzul de a plăti o datorie acumulată în trecut (indiferent de sursa banilor) generează și el HAZARD MORAL și un stil de viață complet incompatibil cu ceea ce înseamnă capitalism. Grecii nu pot trăi pe datorie pe care permanent să o arunce la coș. Prosperitatea nu poate veni de la genul acesta de acțiuni anti-economice, mai nocive decât terorismul. Grecii au girat prin votul lor guverne care i-au împins în această prăpastie. Ei s-au complăcut în această situație și au crezut (încă mai cred) cu tărie într-un stil de viață cu mâna în buzunarul altuia. Prin votul lor grecii nu fac decât să arate că refuză să înțeleagă cum funcționează capitalismul, un sistem economic în care prosperitatea nu vine nici un caz din îndatorare excesivă și din ajutoare sociale alimentate de această datorie care crește exponențial. Prosperiatea în sistemul capitalist nu are nimic de a face cu producția de bani, cu absența capitalului bazat pe economisiri sau cu iluzia că există bunuri / servicii gratuite.

A spune că grecii au votat CAPITALISMUL, doar pentru că prin votul lor au cerut ca datoria să le fie anulată pe motiv că acolo a fost vorba de ”risc”, mi se pare o aberație care aruncă în aer întreaga teorie economică în materie. Grecii, prin votul lor, au arătat că sunt convinși că problema nu ar fi la ei, ci în altă parte. Cel care îi conduce nu este în nici un caz un erou (mă refer la Tzipras), dimpotrivă. Este un anarhist socialist notoriu care nu poate duce țara decât către haos și către sărăcie. Mă îndoiesc că, după acest vot popular, țara se va îndrepta spre calea reformelor, spre deconectarea de la stat și spre o schimbare radicală de mentalitate și model economic de dezvoltare. La rigoare, grecii s-au aliniat unul după altul în rând cuminți după întreaga gașcă de keynesiștii care consideră că tipărirea de bani din nimic este neutrală în economie, nu produce efecte adverse evidente și că ea poate fi folosită prompt pentru a șterge permanent datorii și obligații pe care antreprenorii politici (nu piața sau capitalismul) le expandează fără discernământ.


14 comentarii la “Grecii au votat la referendum PENTRU CAPITALISM! Măi să fie…”
  1. Doru a spus:

    Dacă mai adăugăm și faptul că banii au mers către statul elen și nu către sectorul privat și apoi către tot felul de scheme de asistență socială e și mai clar că nu vorbim aici de capitalism…

  2. jgabios a spus:

    Parerea mea este ca acest NU al grecilor a fost indreptat tocmai impotriva socialistilor europeni care voiau sa le mai imprumute bani – conditionat intr-adevar. De asemenea, votul „NU” implica si un GREXIT.
    A nu te mai imprumuta si a iesi de sub tutela socialismului european, avind libertatea sa adopti masuri pro piata libera – chiar daca sunt comunisti acum la putere – e de dorit fata de un keynesianism sigur dictat de la Bruxelles.

  3. Alexandru Gidali a spus:

    E bună teoria dar se pare că totuși practica ne omoară.O firmă privată poate da faliment,o firmă de stat dă faliment după ce e privatizată și falimentată voluntar sau nu.Băncile private,combinate cu afacerile de stat n-au voie să falimenteze,deci apar noi generații de sacrificiu care trebuie să plătească prețul lăcomiei sau a neștiinței unora sau a altora.

  4. Cris a spus:

    Creditarea statelor de catre banci, din bani virtuali, inexistenti (inscrisi in bilanturi), este o mega-escrocherie financiara, o schma Ponzi, care ar trebui scoasa in afara legii deoarece reprezinta crima financiara, terorism economic….

    Practic, daca un om simplu, devine econom, strange cureaua si isi ramburseaza toate datoriile la banci, nu rezolva absolut nimic, intrucat se imprumuta statul in contul lui de la banci.. si ii asigura acelasi statut de iobag pe termen lung ca si in prima situatie, cand s-ar imprumuta singur.

    Se stie la nivelul UE, SUA, la nivelul statului ca sistemul financiar international este o mega FRAUDA si totusi nimeni nu-si asuma raspunderea sa denunte acest sistem de terorism financiar organizat.

    De ce? Pentru ca miza nu sunt imprumuturile ci dobanzile pe care le produc aceste imprumuturi si care trebuie platite din bani reali, produsi de ecoonomie, ci resursele, activele si relatiile sociale create prin imprumut (viata pe credit) respectiv iobagia perpetua a populatiei care este in fiecare moment datoare la banci, prin intermediul statului.

    Pana ce aceasta mega-frauda financiara la nivel de stat nu va fi demontata nu numai ca nu avem nicio sansa de a iesi din criza, dar fiecare tara in parte va fi o „Grecie” intr-o proportie sau alta.

    E vorba de schimbarea din temelii a paradigmei economice care tine de banci si creditare.

    Ca un caz particular, in prezent, Romania se lauda cu o crestere economica infima… dar practic aceasta crestere economica vine dupa ce, in ultimii 5 ani, statul roman a imprumutat o carutza de bani de la banci, miliarde de euro (cca. 10 miliarde de euro dupa estimarile mele).

    Si atunci trebuie pusa intrebarea: ce rost are cresterea economica daca nu provoaca bunastare si este insotita de o crestere exponentiala a datoriei statului care va trebui platita, in viitor, din noi ajustari de nivel de trai ???

  5. Yogy_thebear a spus:

    Domnule Cristian Paun !
    O intrebare Off topic :
    Despre BNR daca puteti sa imi dati niste lamuririi !?
    Citesc in istoricul de pe situl BNR :
    Inainte de perioada comunista :
    ” Între 1900 şi 1925, statul s-a retras dintre acţionarii băncii, fapt pentru care BNR a devenit o instituţie particulară privilegiată, dar care avea aceleaşi responsabilităţi naţionale.”
    In timpul perioadei comuniste
    „Regimul comunist a impus etatizarea BNR (1946) şi apoi reorganizarea sa, potrivit noilor imperative politice. În 1948, BNR devenea Banca RPR – Bancă de Stat, subordonată iniţial Ministerului de Finanţe”
    Dupa 89:
    „Din 1990, BNR şi-a reluat titulatura iniţială, implicându-se în tranziţia de la economia centralizată la economia de piaţă şi asumându-şi funcţiile normale ale unei bănci centrale, similare celor ale unor bănci centrale din Europa şi din lume, obiectivul său fundamental fiind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.”
    Intrebarea este : la care titulatura initiala se refera !!!?? Acea dinainte de comunisti cand era banca privata ? Pai atuncea cine sunt actionarii actuali ai BNR ??

  6. Paun Cristian a spus:

    @ Yogy

    Nici vorbă. Conform Regulamentelor BNR, această instituție este o instituție publică, nominalizarea membrilor în CA se face politic, BNR are monopol legal asupra producției de bani, BNR beneficiază de ”independență” garantată de lege care independență îi întărește și mai mult monopolul său (e stat în stat pentru că statul îi dă voie să fie așa). Băncile centrale sunt cele mai profitabile afaceri ale timpurilor moderne. Acolo se produc bani și se redistribuie arbitrar bogăție. Bogăție pentru care cei mai mulți dintre noi este greu de atins și prin eforturi antreprenoriale uriașe.

    Ideea cu ”bancă centrală privată” este o falsă idee și nu merită avută în vedere. Băncile centrale au prin LEGE monopol asupra producției de bani. De acest monopol evident că se ocupă persoane ”private”. Monopolul îi transformă în afacere PUBLICĂ. Am mai întâlnit ideea la socialiști care confundă băncile centrale cu afaceri private și chiar băncile comerciale le asociază capitalismului (pieței) în condițiile în care demult băncile nu mai acționează ca o entitate privată autentică, având în spate o sumedenie de privilegii statuate de regulamente și legi (rezerva fracționară).

  7. Cris a spus:

    Domnule Paun,

    Din contra… activitatea de crima financiara a acestor institutii de emisiune de bani falsi in economie, este data tocmai de caracterul lor de „monopol privat”. Nu este un monopol al statul ci un monopol privat tolerat in economie. Faptul ca ele sunt mai mult sau mai putin formal „reglementate” de catre stat, nu le anuleaza rolul nefast in economie – alimentarea permanenta cu bani fara substanta economica a unui sistem piramidal, bazat pe imprumuturi permanente.

    Din punctul meu de vedere, indicatorii macroeconomici ai unei tari (ex. cresterea economica) nu au nicio relevanta daca nu sunt studiati in raport direct cu cresterea indatorarii statului si privatilor catre banci.

    Mai precis.. degeaba te lauzi cu o crestere economica de 2% daca ea se datoareaza unei cresteri de indatorare de 5-10% in aceeasi perioada sau unor imprumuturi precedente. Binenteles, o astfel de relatie de dependenta este foarte greu si arbitrar de determinat… dar a studia doar niste indicatori, care ne convin, in mod izolat este iarasi o greseala.

    E foarte bine cunoscut ca statul roma s-a imprumutat de la banci, in perioada 2009-2015 de o caruza de bani (vreo 10 miliarde de euro). Majoritatea acestor bani nu au mers in investitii majore ci direct in consum, prin cresteri de salarii, pensii, ajutoare sociale, reparatiile unor erori ale guvernelor anterioare, etc. Acesti bani sunt datorati… trebuie dati inapoi… Din ce bani? Din cresterea aia economica firava.

  8. Paun Cristian a spus:

    @ cris

    Nu este un monopol al statul ci un monopol privat tolerat in economie.

    Monopolul este o situație direct legată de intervenționismul etatic. Pe o piață liberă monopolul nu are viață lungă, cel puțin din următoarele motive: 1. există bunuri substituibile în consum; 2. monopolistul trebuie sa țină cont și el de puterea de cumpărare a clienților săi și nu poate refuza cooperarea; 3. intrarea liberă pe piață se poate face oricând. Monopolul are deci consistență doar la umbra statului. Fără stat nu avem de a face cu acest subiect / concept.

    În plus, politica în domeniul monopolurilor (politica în domeniul concurenței) care sancționează situația din piață cu puține companii private nu se aplică la stat: de ce monopolul producției de bani e bun dar monopolul producției de vinuri ar fi rău?

    Să nu cădeți, așadar, în capcana falsei conceptualizări a problemei monopolurilor, permanenta îngrijorare a unor socialiști care trăiesc numai în umbra unor astfel de construcții.

    Faptul că tu ești producător unic

  9. Yogy_thebear a spus:

    Domnule Cristian Paun !!!
    Nu am sustinut ca ar fii tocmai banca privata ,dar dupa cate inteleg eu este o institutie publica atipica !!! Dar mie nu mi se pare deloc corect acest statut al BNR de cum ati zis dumneavoastra stat in stat !!! nici cel de monopol asupra emiterii de moneda si politist asupra sist bancar !!! Dumneavoastra ce parere avetii?
    De asemenea este necesare in capitalism (nu vad nimica capitalism la BNR si scopul sau) o asa banca ?? Eu subt pentru free bancking incare bancile sa riste ,sa piarda si sa se responsabilizeze (cum qm citit in The mistery of bancking de Murray Rottbard) .
    Eu am inteles ca FED-ul american ii toata ziua privat ,si am mai vorbit cu proful meu de economie din faculta (de microeconomie ,am facut un semestru la faculta de informatica) si mi-a confirmat ca fed ii privat .
    De asemenea despre rezerva fractionara !! Pai mie imi pare un procedeu pur imoral !!!! Adica o banca da mai multe credite decat „depozite” !!!!
    Daca puteti va rog sa imi dati parerea dumneavoastra despre astea .
    Va multumesc

  10. Paun Cristian a spus:

    @ Yogy

    FED are niște bănci ”private” drept acționari și, de aceea, unii economiști îl consideră ”privat”. Dar, repet răbdător, nu natura deținătorilor proprietății asupra FED dă natura afacerii numită FED. Ci monopolul apărat de stat în favoarea FED care vizează producția de bani.

    În plus, băncile care ”dețin” acțiuni la FED sunt, la rândul lor, alimentate de tiparnițe, adică au în spate tot statul și producția de bani, nu economisiri private.

    Consider complet eronată ideea că o bancă centrală, deținută și controlată peste tot în lume de privați (fie că este vorba de bănci sau de ”specialiști” numiți politic sau afiliați unor grupuri de interese tenebroase), ar fi o afacere PRIVATĂ.

  11. Yogy_thebear a spus:

    Inteleg ce zicetii dumneavoastra .Dar la cata independenta si putere fara control au bancile centrale dau impresia unei bancii oarecum percepute a fii privata ,dar inteleg ca nu poate fii privata pentru ca a fii privat inseamna a te supune riscurilor de pe piata si a nu detine nici un fel de privilegii (daca zic o prostie sa imi spunetii !! )
    De asemenea intrebarile mele despre free bancking ,fara vre-o banca centrala si despre rezerva fractionara daca puteti sa imi dati o parere si un raspuns cand aveti timp . (Fed daca nu ma insel este detinut de 12 banci private.)
    Va multumesc

  12. Yogy_thebear a spus:

    Cred ca termenul corect pentru bancile centrale este de de corporatism si crony-capitalism la nivel suprem !!!!!

  13. Cris a spus:

    Parerea mea este ca, punerea in circulatie de bani falsi de catre bancile centrale (quantitative easing), pe calea creditului, ar trebui scoasa in afara legii.

    Orice imprumut facut de stat, in afara unor investitii majore, ar trebui supus unui referendum, ca poporul sa poata vota OXI ca in Grecia.

    Oamenii trebuie sa inteleaga ca alimentarea economiei cu bani virtuali, electronici nu face altceva decata sa alimenteze o iluzie publica a bunastarii intocmai ca la jocurile piramidale.

    Practic statul isi cumpara linistea sociala prin intermediul emisiunilor de bani falsi de catre bancile centrale. Coruptia guvernelor sifoneaza o parte din acesti bani, apoi populatia trebuie sa plateasca credite virtuale cu bani reali, produsi prin munca.

    Daca poporul ar intelege corect aceste mecanism piramidal care are loc la nivelul statelor si generalizat in sistemul financiar-bancar international ar fi pe strazi ca in Grecia. Nimeni nu este dispus sa plateasca pe termen lung pentru functionarea unei asemenea mega-fraude financiare.

  14. Cris a spus:

    Asa-i capitalismul asta, pentru unii, foarte putini, favorizeaza acumularea de capital pentru altii, foarte multi, acumularea de datorii. Dar treaba asta nu e scrisa in manualele de economie.

Comentariul tau