Cauza crizei scapă multora, inclusiv celor care de la butoane mimează binele și interesul național: expansiunea monetară și a creditului. Ca urmare, și soluțiile de remediere a crizei alunecă în absurd: supra-reglementare, supraveghere excesivă, relaxare monetară (QE) de proporții, bail-out pentru băncile aflate în dificultate, dobândă apropiată de zero (dacă nu chiar negativă) pentru bănci, fonduri pentru salvarea statelor îndatorate, comitete de supraveghere macroprudențială etc. După luni bune de relaxare monetară prin care banca centrală a deschis robinetul de bani către băncile comerciale facilitându-le accesul la lichiditate impresionantă și impresionant de ieftină, rezultatele nu au întârziat să apară: în luna iunie, conform unui comunicat al BNR, românii au împrumutat 3,2 miliarde lei și persoanele juridice 2,2 miliarde lei, cifră record care depășește valorile maxime ale creditării din perioada de boom 2008 (vezi aici știrea). Cele mai multe credite acordate persoanelor fizice sunt credite de consum (2/3), fapt explicabil prin aversiunea încă ridicată de a ne angaja în proiecte pe termen lung (creditele ipotecare finanțează așa ceva) și pentru valori mai mari dar și prin prisma veniturilor scăzute care nu lasă încă marjă de acțiune foarte mare pentru cei care doresc să contracteze un împrumut.
Ar trebui să fie în regulă și toată lumea ar trebui să sară în sus de fericire: băncile comerciale pentru că se redresează și intră și ele pe profit care până acum nu a existat sau a fost obținut din finanțarea statului; statul pentru de pe urma creditării consumul crește și taxele pe care le încasează (culmea, românii sunt dispuși să se împrumute să plătească apoi 24% TVA din tot ce cumpără) și populația pentru că își vede visurile îndeplinite, chiar dacă pe credit, adică prin amanetarea veniturilor și consumurilor viitoare.
În realitate însă, economia românească este în momentul de față puternic încălzită de acest stimul monetar și are toate șansele să se îndrepte către un nou boom, adică spre o nouă prăbușire economică iminentă. De ce? Foarte simplu, pentru că economisirea din care ar trebui să se acorde aceste credite bancare de către bănci este foarte redusă. Practic tiparnița alimentează nevoia de credite producând din nimic resurse care nu există. Băncile, prin politica lor de dobânzi, nu mai caută să atragă economisiri (vezi aici știrea), coborând dobânzile către un derizoriu procent de 1% pe an la depozite. În plus, românii sunt prea săraci să economisească într-un ritm susținut care să țină pasul cu creditarea care explodează prin impulsul monetar aplicat economiei: ritmul de creștere al depozitelor în lei pentru gospodării a fost de 8,2% în termeni nominali (iunie 2015 – iunie 2014) și pentru persoane juridice non-financiare de 9,1% (vezi aici sursa), în condițiile în care numai în luna mai 2015 creditul guvernamental a avut o creștere cu 4,1% ajungând la 89 205,2 milioane lei în respectiva lună (pentru a avea termen de comparație, depozitele gospodăriilor se ridicau în luna mai 2015 la un total de 87 726,5 milioane lei, ceea ce înseamnă că economisirile populației au fost demult depășite de împrumuturile guvernului; vezi aici sursa).
Concluzia este cât se poate de clară. Ne îndreptăm spre prăpastie cu motoarele turate, economia românească supra-încălzită începe să crească mult peste potențialul său, stimulul monetar făcându-și din plin efectul. În final se va ajunge la creșterea prețurilor (dacă se licitează cu credite create din nimic pentru resurse limitate), la creșterea importurilor și scăderea exporturilor (exportatorii vor prefera piața locală, importatorii vor prefera și ei România, unde cu creșteri de prețuri reale vor înregistra prețuri mai mari) ceea ce va duce la deficite comerciale în creștere și, implicit,la deprecierea leului; inflația va fi imediat captată de dobânzi care vor crește și care vor penaliza instant proiectele de investiții prea mari, greșit setate și care nu vor ajunge la finalizare până în acel moment. Cu alte cuvinte, banca centrală prin acest stimul monetar a creat deja premizele unui boom economic artificial și a sădit semințele unei viitoare crize. Este doar o chestiune de timp când se va întâmpla acest lucru.
Opoziția acerbă a băncii centrale la un posibil stimul fiscal adițional (relaxarea fiscală indusă de Codul Fiscal) poate fi justificată de acest stimul monetar care își produce din plin efectele și care face deja rău economiei românești (vezi aici un interviu interesant cu economistul șef al BNR, dl. Valentin Lazea care recunoaște, implicit, că stimulul monetar a împins la vale România și că acum un stimul fiscal al dubla accelerația cu care ne prăbușim).
7 Comments on “Sâmburii unei noi crize: creditarea în România la un nivel record”
You can track this conversation through its atom feed.
Expansiunea monetara si a creditului este mecanismul care sta la baza iobagiei: strangi cureaua si nu te imprumuti ca persoana fizica, imprumta statul in contul tau si tot acolo ajungi… Vei avea permanent o datorie de plata. Mai multe obligatii, mai putina libertate. Bancile, guvernele si corporatiile sunt interesate in acest mecanism de perpetuare a sclaviei pentru ca fiecare isi culege partea: statul isi ia taxele, din ce in ce mai babane, bancile isi iau dobanzile, corporatiile isi iau profiturile. Ce mai conteaza, pana la urma, ca sistemul este alimentat, la baza, din bani falsi, inexistenti in economie?
De asta, actuala criza, caracterizata de cresteri lente si caderi abrupte, nu are nicio sansa sa se termine, pentru ca este alimentata permanent cu numerar la baza. Salariile raman mici, nu acopera decat partial consumul decent si oamenii trebuie sa se imprumute sau sa apeleze la carduri pentru cca. 40-50% din bugetele lunare. In acest fel vor avea mereu de decartat o marja celor care le dau imprumuturile pentru finantarea traiului decent.
Traiul decent pe datorie si munca multa pe bani putini, astea sunt noile paradigme economice desi, acum cativa zeci de ani Alvin Tofler abrera ca, pe masura exploziei tehnologiei, va creste timpul librer si omul se va elibera de grija nevoilor primare si va evolua catre spiritual. Ca nu se intampla asta, e vizibil cu ochiul liber si indica cu claritate ca banii in economie nu sunt la cine trebuie ci ca sunt dijmuiti, cu gratie, intr-o anumita zona, dupa care se intorc tot in economie dar in partea „neproductiva” – mall-uri, cazinouri, imobiliare, etc.
In privinta pozitiei lui Isarescu imi pare rau sa constat ca alaturi de el, foarte multa lume confunda „reducerile de taxe” cu corectarea unor aberatii si abuzuri fiscale din trecut, care nu ar fi trebuit sa se intample.
A aduce TVA-ul la o valoare mai decenta, de 19% nu este o reducere de taxe ci o revenire la un nivel cat de cat acceptabil, suportabil, pentru o tara inapoiata, cu venituri africane, precum Romania.
O eliminare de supraacciza la carburanti sau o taiere a taxei pe stalp (ambele aberatii fiscale) nu reprezinta reduceri de taxe, ci corectii de aberatii fiscale.
De remarcat ca, in Codul Fiscal 2016, unele taxe se reduc dar altele cresc, cum ar fi taxele locale, fapt care arata ca se doreste o schimbare de centrul de gravitatie dinspre autoritatea centrala spre autoritatile locale a incasarii si cheltuirii banilor din taxe. Se va muta si furtul dinspre Guvern si Ministere catre Primarii, pe care acum nu le baga nimeni in seama, dar care FURA DE SPARG din bani publici.
In privinta eficientei masurii, e clar ca o reducere de TVA nu va avea impact bugetar negativ pentru ca, prin cresterea TVA la 24% au fost puse pe chituci multe sectoare economice – in primul rand serviciile. Milioane de romani schimba filtrele in parcare, nu mai merg la service ca e prea scump.
Trebuie repornite serviciile intr-un fel. Daca vor scadea preturile o parte din consum se va regasi in investitii noi si noi locuri de munca.
Romanii sigur vor consuma mai mult dar si acest spor de consum nu e o crestere de consum ci o reajustare pe baze normale dupa infometarea din ultimii 8 ani.
Deci, a judeca din burta ca reducerea TVA creaza automat deficit bugetar inseamna sa nu cunosti gradul de ajustare de consum la care a fost supusa populatia Romaniei in ultimii ani.
Daca Ponta, care e un impostor, are o scuza, sa nu cunoasca aceste cifre, Isarescu si ai lui care sunt totusi profesionisti nu au nicio scuza. Practic, cifrele vorbesc de la sine. Ajustarea de consum, la nivleul gospodariilor, in Romania, in ultimii ani, a fost dramatica, context in care si o crestere cu 40% a veniturilor gospodariilor ar reintoarce o carutza de bani in economie cu toate efectele pozitive, de antrenare cunoscute.
Imi pare rau de Mugur Isarescu ca, de dragul UE si a grupurilor elitiste din care face parte refuza sa vada cu ochi limpezi niste lucruri evidente.
Posted on 31 iulie 2015 la 7:42 am.
Domnule Cristian Paun .
Off topic ,daca puteti sa imi dati o parere va rog :
De ce nu este deacord Isarescu cu noul cod fiscal ?
De unde tinand cont de nivelul record de creditare se vorbeste atuncea de la BNR de inflatie negativa/deflatie ?
Posted on 3 august 2015 la 5:46 pm.
@Yogy_thebear
O sa-ti raspund eu: Isarescu e un agent de vanzari a camatarilor financiari internationali care au pus pe chituci state precum Grecia si care sunt interesati doar sa adune cat mai multe taxe din colonie, in niciun caz de ce se intampla cu colonia, daca are sosele, scoli, spitale…daca populatia moare de foame sau nu, etc… Isarescu a fost deconspirat ca agent de influenta al FMI si nimeni nu pune botul la ce spune.
Nu va fi niciun fel de inflatie negativa / deflatie. In agricultura e o seceta crunta care va scumpi mancarea deci adio scaderi de preturi la produsele alimentare.
Nivelul record de creditarea a hranit bancile si statul cu bani ieftini, nu populatia care e mai ifometata ca niciodata, iar micile servicii sunt pe chituci – lumea schimba filtrele in parcare in loc sa mearga la Service.
Posted on 4 august 2015 la 12:59 pm.
O să dau câteva replici în articolele care urmează pe blog zilele acestea.
O să apară unele dintre ele și pe Ziare.com.
Stimulul monetar deja distruge din economia românească. Trebuiau să înceapă cu stimulul fiscal. Acum se pare că dacă mai relaxează și fiscalitatea o dau rău de tot în boom. Încing prea tare economia. Au cam făcut-o de oaie cu reducerea semnificativă a dobânzii de referință.
Posted on 4 august 2015 la 2:32 pm.
Isarescu bate campii cu „inflatia negativa” desi sunt semnale clare dinspre agricultura ca va fi criza alimentara ca urmare a secetei si, deci, cresteri de preturi. Cum ii iese lui Isarescu, din creion, inflatie negativa pana la inceputul lui 2016, nimeni nu stie. De unde stiu aia de la BNR cat vor costa produsele alimentare in toamna sau la iarna, datorita secetei ca sa poata face astfel de estimari?? In Romania au mai fost cresteri exagerate de preturi la mancare, in ani in care ne laudam cu lapte si miere in economie.
Posted on 5 august 2015 la 4:50 am.
@cris- cu agricultura nu e chiar asa. depinde de zone si tehnologie. culturile de toamna au fost ok, chiar exceptionale in baragan. sectorul legumicol nu depinde de ploaaie ptr ca cine cultiva legume are si irigatii . probllema ramane pe cuturile de floarea soarelui si porumb. porumbul se pune de regula la irigat unde se obtin cele mai mari randamente economice ptr el si inca mai avem vreo 300.000 de ha amenajate ptr irigat.
Posted on 5 august 2015 la 6:08 pm.
Domnule Cristian Paun
Deci sa inteleg ca suntem intr-un bum generat de creditare /marirea masei monetare .Iar Isarescu ii este teama ca vom intra intr-un bum si mai mare ,intr-o bula de sapun cum zic unii ,datorita reducerii fiscalitatii (care in conditii normale este foarte bine pentru popor !!!)
Eu inteleg asa :
Daca reducii taxe si impozite esti obligat sa reduci si dimensiunea si responsabilitatiile statului !!! Adica inclusiv sa acceptii ca stat un buget mai mic si sa te descurcii cu el !!!
Posted on 6 august 2015 la 9:04 am.