Credit RiskÎn jurul subiectului ”darea în plată” a fost plasat și cel al riscurilor asumate de părțile implicate în operațiunea de creditare: debitorul (cel care preferă să consume acum și nu mai târziu) și creditorul (care intermediază capitalurile investitorilor care preferă să consume mai târziu și nu acum). Intermedierea financiară (inclusiv cea bancară) operează cu această preferință de timp, cu cele două comportamente diferite și perfect raționale care stau la baza economisirii și, mai apoi, creditării și investițiilor.

Când apelezi la finanțare o faci pentru a cumpăra bunuri prezente contra unor bunuri viitoare. Venitul viitor pe care nu îl vei mai consuma pentru bunuri viitoare va fi transferat către cel care te-a finanțat. Cel care te finanțează nu este interesat sub nicio formă de ceea ce faci tu cu capitalul astăzi. E problema ta atâta timp cât vei fi capabil în viitor să dai acei bani înapoi. Evident că el își face un calcul legat de capacitatea fiecărui debitor de a da capitalul împrumutat inițial înapoi. Are o incertitudine clară derivată din faptul că rambursarea se va produce la un moment viitor. În activitatea de creditare al persoanelor fizice (cu sau fără garanții reale în spate așa cum sunt gajul sau ipoteca), venitul viitor al indivizilor este elementul esențial al deciziei de a da drumul sau nu la acel capital. Similar, la companii este capacitatea lor de a genera venit (cifră de afaceri) și, în subsidiar, profit. Prezența garanțiilor (un colateral blocat în conturi în bancă, un pachet de acțiuni listate la bursă, un teren, ipoteca pe apartamentul cumpărat cu credit) vine în subsidiar pentru a facilita acordarea creditului (avans mai mic, scadență mai mare, cost de finanțare mai redus etc.). Banca se uită întâi la veniturile viitoare ale persoanelor fizice și apoi la valoarea și calitatea garanțiilor reale prezentate de acestea.  Similar, bonitatea unei afaceri apreciată inițial prin volumul și profitabilitatea sa poate fi semnificativ îmbunătățită de contracte semnate în avans, de calitatea activelor fixe sau de good-will-ul companiei. Darea în plată schimbă radical această fire a lucrurilor în cazul unor credite deja problematice pentru bănci prin durata mare a lor: creditele ipotecare.

În motivarea legii în Parlament în zilele trecute am auzit invocat un argument complet fals: băncile nu își asumă riscul de dobândă și nici riscul valutar și, în consecință, trebuie să își asume riscul legat de prețul (valoarea de piață) a activului ipotecat (casă, teren). Inițiatorul legii este clar pe lângă subiect atunci când scoate din buzunar această aberație pe post de argument. Riscul de dobândă și riscul valutar sunt riscuri atât ale debitorului cât și ale creditorului. Riscul de dobândă afectează atât creditele în monedă locală cât și pe cele în monedă străină în timp ce riscul valutar afectează doar creditele în monedă străină. Debitorul cu dobândă fixă se teme de scăderea dobânzilor, cel cu dobândă variabilă de creșterea lor. Creditorul invers. Debitorul în valută se teme de deprecierea monedei locale, creditorul invers. Deci băncile și cei creditați au deopotrivă expunere la cele două riscuri. Dimpotrivă, în cazul creditului ipotecar (și nu doar al acestui credit pe termen lung) băncile au câteva riscuri suplimentare pe care debitorii nu le au: riscul de neplată (default risk), riscul de lichiditate și riscul suveran. Riscul de neplată constă în incapacitatea debitorului (persoană fizică) de a menține un nivel al veniturilor care să îi permită să își achite ratele la bancă fără probleme pe întreaga durată a contractului de creditare. Acest risc este un risc eminamente al creditorului. Riscul de lichiditate este derivat din faptul că banca dă împrumut cu scadențe foarte mari (20-30 ani la creditul ipotecar) din resurse pe termen scurt și foarte scurt (1-2 ani). Dacă depozitul bancar nu este reînnoit la scadența sa banca nu se poate duce peste debitor (cel care și-a luat casa pe credit ipotecar) și să îi ceară banii înapoi ca să poată restitui depozitul. Al treilea risc ține de finanțările care vin din străinătate spre o țară mai puțin dezvoltată (România nu e nici țară OCDE și nici țară emergentă deocamdată având un risc suveran ridicat). Băncile din România cele mai multe au capital străin și finanțările vin preponderent din afară (în anumite momente cel puțin). Transferurile internaționale de capital sunt expuse la acest risc specific doar creditorului. Derivat din această ultimă observație, s-a spus că filialele băncilor străine din România nu au risc valutar pentru că ele aduc valuta din străinătate. Corect, aceasta dar este un instrument de management al riscului valutar (netting sau compensarea încasărilor cu plățile în valută) simplu și util. El se află și la îndemâna debitorilor: nimic nu îi împiedica pe cei care au luat credit în Euro sau franci elvețieni să încerce să obțină venituri în aceste monede. Să nu mai vorbim de contracte futures sau alte metode mai mult sau mai puțin sofisticate de management al riscului valutar. Dacă e să privim strict la riscurile aferente finanțării balanța înclină net în favoare băncilor și nu în favoarea debitorilor.

Revenind acum la darea în plată, ea impune în mod eronat un risc suplimentar băncii care nu este un risc ce ține de mecanismul de finanțare. Este un risc specific bunului care este achiziționat de către debitor cu capitalul împrumutat de acesta. A pune băncile responsabile gratuit de acest risc care nu este al lor și nu se referă la un bun aflat în proprietatea lor este contra oricărei logici economice. E ca și cum, în cazul unei afaceri creditată de o bancă, banca răspunde de echipamentul adus drept gaj în mecanismul de creditare pentru a îmbunătăți riscul de neplată (default) aferent. E ca și cum ai pune banca să răspundă de valoare de piață a unui pachet de acțiuni / obligațiuni pe care nu le poate vinde sau nu le poate optimiza pentru că nu este proprietara acestora. Pentru a păstra echilibrul contractual, atunci când creezi un astfel de drept pentru debitor trebuie să creezi și obligațiile aferente (care devin drepturi pentru bancă). În aceste condiții, aceste obligații (o primă, o plată suplimentară care să acopere costurile de gestionare a problemelor legate de imobil) lipsesc cu desăvârșire.

În concluzie, a spune că a da capital cu împrumut sau a investi capital are riscuri mai puține decât activitatea de a lua cu împrumut acest capital este o aberație și denotă lipsă crasă de cultură economică / financiară elementară. Cei care gândesc că pot împrumuta capitaluri pe care să le consume acum pe te miri ce și pot fi iertați de datorii pentru că temporar ulterior sunt în stare de faliment (putem discuta aici pe îndelete cauzele) au o mare problemă de logică economică. O lege care să stimuleze un astfel de comportament nu va face decât să producă și mai mult haos și daune unui sistem financiar local sub-dezvoltat, slab diversificat și destul de expus la crize externe. Foarte puțini discută despre hazardul moral din spatele acestei legi sau despre dificultatea reală a băncilor de a gestiona un risc care nu e al lor. Riscul legat de valoarea ipotecii nu este și nu poate fi niciodată risc operațional în mecanismul de creditare.


18 comentarii la “Riscurile creditării și darea în plată”
  1. Cris a spus:

    Articol corect din punct de vedere strict economic, dar care neglijeaza un aspect fundamental al problemei, cel social. Din punct de vedere social, daca un om nu mai poate sa plateasca e cat se poate de firesc sa dea casa inapoi bancii, sa se spele pe cap cu ea. De ce? Pentru ca nu are o tiparnita in beci, de produs bani, pentru ca locurile de munca le numeri pe degete si pentru ca veniturile in Romania, obtinute prin munca sunt cele mai mizerabile din UE.

    Din acest motiv, daca un om nu mai poate sa plateasca, ramane fara job si nu are perspective e un exercitiu de captialism corect sa returneze bancii casa, contra stergerii tuturor datoriilor. Banca ramane cu ce a incasat deja si cu casa, omul ramane fara nimic dar o poate lua, intr-un fel, de la capat.

    In relatia de creditare de pana acum, banca a pornit de la un principiu fundamental incorect – acela ca locurile de munca si veniturile sunt vesnice pe durata creditului. Nu numai ca nu sunt vesnice, dar s-au dovedit a fi foarte volatile. Atat banca cat si statul trebuie sa-si asume un rol SOCIAL in activitatea de creditare imobiliara pentru persoanele fizice (creditul de locuinta). Acest tip de credit este unul cu un profund rol SOCIAL nu unul din care bancile sa faca profituri.

    Bancile trebuie sa-si asume un rol SOCIAL, altfel trebuie desfiintate, si obisnuita lumea sa se descurce fara banci.

  2. MirceaM a spus:

    @Cristian Paun: Incontestabil articolul este foarte bun si foarte corect din punct de vedere al teoriei economice. Este exact ce ar trebui predat la cursurile de specialitate. Totusi, se vede ca este scris de un teoretician, nu de un practician. Spre exemplu fraza „Banca se uită întâi la veniturile viitoare ale persoanelor fizice și apoi la valoarea și calitatea garanțiilor reale prezentate de acestea” este total falsa in practica, dovada fiind tocmai criza economica cauzata de bula imobiliara. Aceasta bula, dupa cum bine stiti, a venit tocmai ca urmare a hazardului moral despre care vorbiti si a faptului ca persoanele luau credite pe numele cainelui, nu li se verificau veniturile sau situatia sociala. Scopul brokerului era sa vanda creditul, iar banca il acorda pentru ca se baza pe garantia imobiliara. Adica fix opusul frazei citate mai sus. Astfel, consider ca in acest articol vorbiti de o lume utopica, in care teoria economica si mana invizibila actioneaza „ca in carti”, uitand insa ca oamenii si companiile pe care le reprezinta sunt lacomi, failibili si nu actioneaza mereu previzibil. In ceea ce priveste riscurile bancii, consider ca desi ele sunt mai multe ca numar, sunt mult mai mici ca incidenta. Riscul suveran si riscul de lichiditate sunt marginale, sa fim seriosi. Riscul valutar este diversificat si diminuat de o gramada de instrumente derivate, iar ce ramane din el este pus pe umerii debitorului. Ceea ce este si normal: ai vrut credit in alta moneda pentru ca avea un cost mai mic, atunci iti asumi riscurile „costului mai redus”. Desi valide in teorie, argumentele ca debitorii sa isi diminueze riscul valutar prin folosirea de instrumente derivate sau prin a obtine venituri in moneda creditului, sunt aproape amuzante cand gandesti practic. Un argument mai bun ar fi fost sa iti iei credit in moneda in care obtii veniturile, nu invers.

    @Cris: Nu sunt deloc de acord cu ce ai scris. Rolul bancii nu este unul social. Daca salariile sunt de mizerie si nu se gasesc job-uri nu iti faci credit de zeci de mii de euro pe zeci de ani. Da, statului are si un rol social, dar daca vrea sa si-l exercite ar trebui sa o faca din propriile venituri, nu pe cheltuiala bancilor.

  3. Cris a spus:

    @MirceaM

    Rolul bancilor, in materie de credite pentru casa, trebuie sa fie unul SOCIAL, adica direct corelat cu veniturile populatiei si cu posibilitatile efective de plata, iar aici e rolul statului sa intervina prin reglementare. Pentru ca realitatile actuale exact asa sunt: caracterizate de venituri mici si instabilitatea jobului pe termen lung.

    Bancile n-ar mai trebui sa pacaleasca clientii ca joburile si veniturile acestora (deci posibilitatile de plata) sunt vesnice ci sa dezvolte mecanisme eficiente de iesire a clientilor din contract in caz ca aceste venituri dispar – iar tocmai asta e rolul legii darii in plata, sa stipuleze exact cum poate scapa clientul de datorie atunci cand nu mai poate si NU MAI VREA sa plateasca.

    Pentru ca e optiunea omului daca vrea sa se mute la tzara sa creasca gaini, punand casa in brate bancii, sa se spele pe cap cu ea.

  4. MirceaM a spus:

    @Cris: Din pacate nu pot sa fiu de acord. Tu spui ca nu fiecare om ar trebui sa fie atent sa nu se indatoreze mai mult decat isi permite sau sa fie constienti ca nu vor putea ramane fara job, ci bancile trebuie sa le spuna oamenilor ce e bine pentru ei? In primul rand bancile fac asta. Daca ai un anumit grad de indatorare nu iti mai dau credit, dar daca tu nu stii cat de bine merge job-ul tau, banca cu atat mai putin poate sa estimeze cand ramai fara el, nu crezi?

    Tu crezi ca bancile isi doresc sa aiba credite neperformante in portofoliu? In domeniul in care lucrez am si cativa clienti care sunt banci sau firme de leasing. Pot sa iti spun ca o firma mica de leasing din Romania are sute de imobile, sute de masini, zeci de utilitare si alte mii de produse reposedate de la cei care nu si-au platit leasingul. Toate astea fac zeci de milioane de euro. Nu pot sa imi imaginez ce valori au firmele mari din domeniu. Crezi ca lor le convine sa dea bani si sa primeasca o motosapa? NU, bancile nu vor sa acorde credite neperformante, dar nu au un mecanism de risc ata de bun incat sa limiteze existenta lor. Este costul pe care si-l asuma. Ele nu pacalesc clientii, mai mult se pacalaesc pe ele. Gandeste-te cum ar fi daca tu m-ai imprumuta pe mine de 1000 de lei pentru o luna si eu as veni dupa doua luni si in loc de bani ti-as da oua. Si probabil ca ti-as da oua care valoreaza doar de 500 de lei „sa te speli pe cap cu ele”. Asta ti se pare fair? Asta ar trebui sa fie rolul social? In cazul asta toti s-ar duce la banca sa ia bani si ar returna ce au prin batatura.

    Banca nu ar mai fi institutie financiara, ci casa de amanet.

  5. Sorin Raducu a spus:

    domnule Paun ati luat vreun credit in perioada 2006-2008 ? pentru ca eu am luat si stiu cum s-au desfasurat lucrurile.
    – am cumparat o casa la rosu si am inceput renovarile. neajungand banii am solicitat un credit unei banci. M-au intrebat cati bani imi trebuie. Aproximativ 50.000 euro .. insa le-am spus ca pot fi si lei avand in vedere ca vor fi folositi pentru plati in Romania.
    Dupa solicitarea actelor si evaluare mi-au spus ca nu ma incadrez si ca ori imi vor da o suma mult mai mica sau pot sa-mi dea suma solicitata in franci elvetieni . Normal ca le-am spus ca nu am ce face cu acesti franci plus ca mi se parea ciudat, si nici acum nu inteleg , de ce cu acelasi venit nu ma pot incadra identic in monede diferite din moment ce ele sunt liber convertibile.
    Cei de la banca mi-au spus, verbal normal, ca este cea mai stabila moneda si ca este chiar mai bine sa-mi iau creditul in franci. Mai mult decat atat imi vor pregati banutii in euro la casieria bancii in ziua acordarii creditului.
    Nu am vazut in viata mea vreo bancnota apartinand Elvetiei. Niciodata!
    Rata mea s-a dublat pe o idee care nu mi-a apartinut … si sunt convins 100% ca nici un roman nu s-a dus la banca sa ceara franci si nici macar dolari americani. Asta pentru ca in Romania reala a anului 2008 nu aveai ce face cu aceste monede, doar sa le schimbi.
    Bancile trebuie sa plateasca pentru acest artificiu si pentru tot raul pe care l-au facut oamenilor. Am ridicat de la banca in ziua creditului 50.000 euro ( nu franci, asa cum v-am spus ) , am platit pana acum 45.000 euro si daca l-as achita maine ar trebui sa dau cam 57.000 euro.
    De ce trebuie sa ne protejeze statul roman ? Pentru ca daca mi-as pierde casa a doua zi as fi in alta tara pentru totdeauna.
    Ce s-a obtinut ? un copil mai putin in Romania… intre timp am facut un copil insa pe al doilea nu l-as mai face in aceasta tara de rahat in care vorbiti de dreptul bancilor la predictibilitate cu toate ca mie, un om obisnuit, mi s-a dublat rata dupa primul an de creditare …

  6. Cris a spus:

    @MirceaM

    Tu, teoretic, ai dreptate, dar in cea mai amarata tara din UE (Bangladesh-ul Europei) nu poti sa ai aceleasi reguli de creditare ca in Germania. Pentru ca veniturile sunt altele, pentru ca speranta jobului este cu totul alta, pentru ca siguranta zilei de maine este cu totul diferita decat intr-o tara civilizata. De aceea si spun, daca bancile romanesti considera ca imobilele pe care le au in garantie, valoreaza REAL cat scrie acolo, sa le preia in contul creditului si sa se spele pe cap cu ele.

    Cu ocazia asta, sclavii cu casa, daca raman fara job o pot lua cumva de la zero – pleaca afara sau se muta la tara sa creasca gaini. Nu poti sa urmaresti un om toata viata pentru o datorie rezultata din achizitia a 50mp in Romania.

    Sustin legea darii in plata !!!

  7. Cris a spus:

    Trebuie schimbate RADICAL normele de creditare in banci, chiar prin demisia lui Isarescu. Schimbarile ar trebui sa fie urmatoarele:

    – banca trebuie sa-si asume un rol SOCIAL in creditarea sclavilor pentru casa, ca isi iau un acoperis de subzistenta nu iacht si nici elicopter, deci dobanzile si comisioanele trebuie sa fie MINIME iar contractele de credit cat se poate de transparente si de decente (exclus haiducia de pana acum) !!!

    – banca trebuie sa fie de acord sa preia casa daca sclavul nu mai are loc de munca si nici pespective sa-si gaseasca, ca si sclavul e om si trebuie s-o ia intr-un fel de la capat…chiar pleacand la tara sa creasca gaini sau muncind ca spalator de batrani la cour in strainatate. Trebuie sa existe aceasta posibilitate. Banca ramane cu ceea ce a incasat deja precum si cu un imobil pe care poate sa-l valorifice dupa cum doreste.

    La ora actuala doar cei care castiga peste 6000 lei net pe luna si au rata la casa de 2000 lei pe luna sunt ok din punct de vedere al echilibrului financiar, restul nu sunt si sunt o carutza de oameni in aceasta situatie.

  8. Iulian a spus:

    Cateva remarci la articolul dumneavoastra, domnule Paun.

    La observatia dumneavoastra ca pentru riscuri suplimentare trebuie recompense/asigurari suplimentare, putem spune ca asigurarile suplimentare sunt avansul si dobanda majorate de institutiile de credit.

    Dintr-o perspectiva prudentiala, intr-o en. asset based economy, valoarea garantiei trebuie sa fie parte a procesului de finantare pentru asigurarea stabilitatii financiare si implicit a derapajelor de pe piata creditului.

    In final, sunt de acord cu faptul ca legea in aceasta forma este o ineptie.

    Va multumesc.

  9. George Rotariu a spus:

    @Sorin Raducu.Sorine, cauta pe Hotnews sau pe alte site-uri in aria de comentarii sa vezi cati tineri spun ca vor pleca din tara daca trece legea asta si nu isi vor putea cumpara o casa. Lasa tu treaba cu emigratul, ca nu mai emigrati voi dar emigreaza altii din cauza legii voastre. O lege trebuie sa elimine o problema sociala nu sa o puna in spatele altora. Daca ii faci unuia un bine pe raul altuia nu esti legiuitor, esti un chitibusar care cauta niste voturi si atat. Mai plecati ochii si la aia carora le faceti un rau, nu numai la voi si la Zamfir. E usor sa ii etichetezi pe aia ca „postaci”, „betivi”, „inconstienti” sau altele. Daca ai fi in pielea lor nu cred ca sta cuminte si tacut la colt.

  10. Mihal a spus:

    Comentatorul @Cris doreste credite sociale. Adica cineva sa-i dea un credit ieftin. Pentru asta trebuie ca altcineva sa economiseasca suma pe care Cris o vrea. Dar de ce ar economisi cineva o suma pentru Cris, daca nu ar avea niciun castig de pe urma economiei?

    Adica, preferinta de timp este legata de anticiparile privind recompensele prezente sau viitoare. Cand e limpede ca nu exista recompensa viitoare pentru cel ce economiseste, stimulentul pentru economisire nu mai poate exista. De aceea nu pot exista nici credite sociale.

    Comentatorul @Sorin Raducu nu intelege de ce a putut sa obtina creditul dorit numai in franci. Deoarece la franci dobanda era mai mica si rezulta astfel o rata mai mica, permisa de venitul sau. Comentatorul @MirceaM crede ca se dadeau credite cainilor si nimeni nu verifica conditiile de venit. Discutati cu Sorin Raducu, lui i s-au verificat. La fel si celorlalti care au luat credite.

  11. MirceaM a spus:

    @Mihal: Un comentator atat de informat ca tine putea sa dea o cautare pe Google si sa vada ca si in prezent exista in SUA credite fara verificarea venitului (http://www.mortgagedepot.com/no-income-check-mortgage-2/). Cu atat mai mult in 2005-2007 cand nimeni nu credea ca pretul imobiliarelor va scadea vreodata in America, bancile considerau suficienta ipoteca, iar venitul devenea irelevant.

  12. Mihal a spus:

    @MirceaM, noi vorbim de Romania, unde creditele s-au dat si se dau numai cu verificarea venitului.

  13. Cris a spus:

    @Mihal

    Prietene, nu ai ce venit sa verifici in Romania ca, daca il verifici, peste 98% din solicitantii de credit de casa NU se incadreaza. De asta spun, cat timp Romania va continua sa aiba venituri africane, iar asta va mai dura 20-30 de ani, bancile trebuie sa-si asume un rol SOCIAL, adica credite permisive, cu dobanzi si comisioane minime (doar cat sa le asigure subzistenta, fara profituri babane) iar legea DARII in PLATA trebuie sa fie efectiva, respectiv daca omul nu mai are din ce plati banca poate sa ia casa, sa se spele pe cap cu ea.

    Altfel bancile trebuie desfiintate, pentru ca incurajeaza specula si traiul pe datorie, deci nu au un rol pozitiv in economie.

    Nimeni nu doreste sa munceasca o viata pentru un apartament de 50mp la bloc. Daca omul doreste sa plece la tara sa creasca gaini, pune bancii casa in brate si gata. Sa fie sanatosi!

  14. Mircea H a spus:

    @George R …de ce ti se pare ca aceasta lege se face pe „spatele”altora , inafara celor direct vizati ??? pentru ca au ridicat dobanda ?? .. pai vezi ca a venit Olteanu de la BNR si a specificat / rectificat / ca dobanda s-s majorat / se majoreaza / la 40% in baza unei Directive europene asimilata si aprobata de Parlament inca din dec.2015 … a fost „vrajeala bancilor” ca legea DIP a provocat aceasta . Si in anii 2006 – 2009 se percepea avans la credite imobiliare in jurul a 30%. Iar daca voi tinerii, de acum, luati un credit valoros pe 25 ani ( de ex ) si peste 8 – 10 ani NU mai poti plati atunci ai fi in situatia celor de azi pe aceasta lege ! Dar la romani NU exista gandirea si planificarea pe termen lung …doar acum si imediat !!!
    @Mihai … imi pare rau dar trebuie sa te contrazic privind verifiarea venitului la credite in anii 2006 -2009 … se facea supercial, f. superficial ( poate nu la toate bancile !) … si stiu caz concret , la OTP, canf functionarul bancii a masluit EL vechimea si venitul clientului pentru a se incadra la suma dorita in CHF ! pentru ca functionarii primeau stimulente dupa sumele atrase … a fost o perioada de JAF al bancilor in dauna clientilor, un EL DORADO bancar … si acum se vad efectele acestora …
    … si nu cred ca tinerii, pseudo afectati de leggea DIP , din caUza unui avans marit vor pleca din RO ! dar in mod cerrt cei executati vor pleca pt ca NU mai au cu ce plati in continuare !!! pentru ca in situatia de imposibilitate de a plati ratele , banca ITI IA CASA si TE URMARESTE pentru plata pana la STINGEREA DATORIEI !!!! daca asta doresc tinerii de azi ( care nici unul nu are siguranta venitului de ..maine !!!) atunci asa sa fie ..urmariti pana la moarte de banci !!!
    @Paun C. … asa cum au mentionat si altii , un articol bun dar pur teoretic , fara aplicabilitate in RO , la acest moment …cand bancile VOR COBORA pe pamantul romanesc atunci poate ca da !!!…de ce in ultimii 3 ani profitul mediu realizat de bancile din romania este peste profitul mediu din UE ??? ..hmmm

  15. Cris a spus:

    Greseala majora care s-a facut cu bancile straine care au venit in Romania, s-a facut pe timpul lui Boc, cand bancilor straine li s-a permis retragerea rezervelor de la BNR si repatrierea acestora, operatiune finantata cu un imprumut de la FMI de 20 de miliarde de euro, urmata de infometarea grava a populatiei.

    Masura corecta in acel moment ar fi fost interzicerea prin lege bancilor straine sa repatrieze capitaluri pe timp de criza, cu retragerea autorizatiei de functionare celor care nu se conformeaza, pentru ca aceste capitaluri erau si sunt in continuare capitaluri speculative. Ori aici, in domeniul speculatiei bancare, statul trebuie sa intervina, pentru ca se denatureaza atat piata imobiliara cat si celelalte piete generand o imagine de falsa prosperitate, acolo unde nu exista. Din acest motiv anunsese ca, in Romania anului 2007 un apartament de 50mp, construit in 1970 sa coste 90.000 de euro, cat o vila la Monte Carlo.

    Pentru ca aceste valori au fost umflate de o bula imobiliara produsa de banci, acestea trebuie determinate sa preia casele si sa le valorifice (daca atata cred ele ca valoreaza) pentru ca orice bula imobiliara e generata de banci pe calea creditului si nu de cresterea veniturilor REALE ale populatiei.

    Din acest motiv -sustin legea darii in plata.

  16. George a spus:

    @Mircea H.: Imi pare rau sa vad ca iei de bun ce minte Zamfir. B.Olteanu a spus a ca legea respectiva obliga bancile sa creasca avansul daca DISPAR GARANTIILE COLATERALE. Cum executarea pe venituri dupa vanzarea casei e garantie colaterala, do the math ! Iti recomand sa citesti declaratia completa a lui Olteanu de pe site-ul Pro TV, nu franturi rupte din context de Zamfir deputatul declarat incompatibil de ANI.
    Vorbesti de planificare si gandire pe termen lung, pai tocmai aici e problema. Dati in noi, cei care am strans o mare parte din avans, cei care am economisit, desi aveam chirii, facturi, etc., pentru niste indivizi care au intrat in 2007 in banca fara un leu si au luat avansurile pe credite de consum. Deci, ramane cum am stabillit, avansurile cresc din cauza DIP, cei loviti suntem noi cei tineri de 25-27 de ani pentru ca unii au fost lacomi acum 9 ani. Noi trebuie sa platim lacomia alora prin ani in plus de strans bani si de pierdut sume considerabile la platit chirii.

  17. stefan a spus:

    Nu cred ca este vorba de lacomie ci doar de mentalitatea romanului de a fi proprietar si nu chirias. Evaluatorul a fost desemnatde banca nu de solicitantul de credit, evaluatorul a stabilit pretul de piata ( pretul se facea si functie de preturile locuintelor din zona publicate prin ziare- o aberatie. Consider ca dpdv economic au loc foarte multe speculatii la nivel mondial prin care o firma sau extrapoland la o tara pot fi usor falimentate.
    Este frumos ca o banca sa puna mana pe o casa de o anumita valoare, sa o scoata la ,, licitatie” din care obtine 2 lei ( atat s-a oferit), iar tu fostul proprietar sa ramai in continuare dator la banca o vesnicie? Stim toti cum se fac executarile silite. ce nu inteleg oamenii de rand este faptul ca acumularea de averi este facila doar pentru elite, ceilalti au dreptul doar la munca si moarte.

  18. Daniel a spus:

    Muncim sa mancam si atat.

Comentariul tau