Am să încep această nouă poveste din ciclul luptei statului împotriva ticălosilor din piată dusă cu aplomb pe meleagurile mioritice de neo-comunstii ce la Revolutie au întruchipat OMUL NOU, cu următorul citat fabulos din Valeriu Steriu (Vicepresedinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul României) care arată cât de mult înteleg guvernantii actuali din economia de piată, cât de rupti de realitate sunt în conditile prafului ridicat de criza de afară si cât de încrâncenati sunt ei în a pedepsi tot ceea ce e liber si privat:
”Marii retaileri nu au niciun stăpân, storc producătorii români şi pe de altă parte fac importuri masive.” (V. Steriu)
Am să opun acestui citat un citat din M. Rothbard (Man, economy and state, p. 766) care explică cât se poate de clar ce înseamnă stat si cât de nocivă este interventia sa:
”Interventie înseamnă introducerea unei forte agresive în societate; înseamnă substituirea actiunilor voluntare cu coercitia. Nu există nici o diferentă dacă această fortă agresivă este introdusă în societate de un individ sau de un grup de indivizi, natura economică si consecintele unei astfel de actiuni rămân aceleasi. Statul este singura formă de organizare a societătii echipată legal pentru a utiliza violenta si a deriva beneficii din prelevarea cu forta de resurse.” (M. Rothbard)
Înainte de a aborda tema propriu-zisă, ar trebui lămurit conceptul de interventie a statului din economie. Prelunând eforturile lui Mises, Rothbard a rafinat si a reusit să clasifice interventionismul în trei mari categorii: [1] interventionismul „autistic” (sau unilateral): este genul de intervenţie în care nu se solicită un bun sau serviciu. Prin această intervenţie, agresorul sau invadatorul (intervenţionistul) restricţionează o persoană să se bucure de toate drepturile conferite de proprietatea sa; [2] interventionismul bilateral: presupune stabilirea unei relaţii de hegemonie între agresor şi agresat şi plata cu forţa a unui bun sau serviciu către agresor (exemple: impozitarea, obligativitatea folosirii anumitor servicii juridice, sclavia etc.). [3] interventionismul triunghiular: un agresor intervine în relaţia contractuală voluntară dintre doi participanţi la piaţă şi impune condiţii / restricţionează termenii în care se desfăşoară schimburile între cei doi (intervenţia statului în modul de organizare a unei afaceri, controlul preţurilor, licenţierea unor activităţi sau produse, impunerea de coduri de etică comercială).
Statul social, atât de iubit de toti cei care ne-au adus în situatia disperată de acum a unei crize fără sfârsit, a fost expandat fără discernământ beneficiind de fanteziile unor politicieni frustrati cu teamă de tot ce înseamnă piată liberă si concurentă autentică. Acest stat social, care prin forta legii poate interveni în orice moment pe proprietatea noastră pentru a ne face mai ”incluzivi” si mai ”participativi” (chiar dacă aceasta înseamnă falimentul nostru sau chiar moartea noastră), a rafinat permanent toate formele de interventionism (cu precădere însă pe cele bilaterale – impozitele si taxele si pe cele triunghiulare). În acelasi spirit se înscrie si lupta pornită cu supermarketurile din piată (nu doar în România ci si în Franta sau Anglia).
Principalele acuze pe care statul (instigat de diferite grupuri de interese dar si pus pe adunat voturi de la fraierii cu mentalitate de socialisti care îsi freacă mâinile de bucurie cu orice ”victorie” împotriva celor care riscă resursele lor în diferite actiuni antreprenoriale) sunt următorele: [1] preturile mult prea mari pe care le practică (ideea că pe o piată tot mai concurentială si cu servicii substituibile cineva poate controla efectiv preturile este complet falsă; [2] dezinteresul fată de produsele autohtone, produsele traditionale sau produsele ecologice (nimeni nu ar trebui să poată să mă oblige ca pe proprietatea mea să mă comport în vreun anumit fel asumându-mi integral disconfortul acestui comportament); [3] pozitia de monopol care elimina micii comercianti de pe piată (prezenta supermarket-urilor reasează toată piata; foarte multe magazine mici se închid poate si din alte motive cum ar fi, de exemplu, chiria nesimtit de mare practicată la aceste spatii comerciale mici pe care au pus mâna o grămadă de smecheri ce acum nici nu mai trăiesc prin România dar nici nu sunt dispusi să scadă chiriile pentru ca astfel de afaceri să devină competitive chiar si cu lanturile mari de magazine); [4] importurile masive care sunt „încurajate” de supermarketuri (poate că vina e la nivelul producătorilor români încă incapabili să facă fată rigorilor unei desfaceri pe scară largă printr-un lant de acest gen); [5] practici comerciale „incorecte”‘ fata de furnizorii locali cum ar fi perceperea de taxe tot mai ”inovative”, transferarea de costuri de comercializare către furnizori, modificarea conditiilor contractuale (toate aceste practici arată slăbiciunea / lipsa de expertiză a furnizorilor locali în materie de negociere, elaborare si interpretare de clauze contractuale); [6] diferente de preturi fată de alte tări din Uniunea Europeană la produsele comercializate (aceste diferente de preturi pot să apară din nenumărate cauze, cea mai simplă fiind TVA-ul imens practicat de România prin comparatie cu celelalte tări, fără a diferentia această taxă pentru alimente. Este de neconceput ca pe bonul de la casă statul să se îndestuleze cu un sfert din ce cumpărăm fără să ne ofere prea mare lucru în schimb si fără să accepte mai multă transparentă si mai mult control din partea noastră).
Lupta la baionetă a statului împotriva acestori ”ticălosi” din piată a pornit cu mare tam-tam caracteristic unei tări bananiere aflată ani lumină de economia de piată functională (care dacă nu e liberă numai functională nu poate fi). Am adoptat cu mare zarvă un cod al bunelor practici comericale în care statul (cot la cot cu unii producători, furnizori, clienti) au intrat cu bocancii pe proprietatea privată a supermarketurilor si au început să le oblige la tot felul de lucruri si chiar am început să ne gândim si la altele si mai năstrusnice: [1] închiderea supermarketurilor o zi din săptămână; [2] obligarea celor care vor tine totusi deschis în acea zi să plătească salarii enorme angajatilor; [3] 10% din suprafata supermarketurilor să fie ocupată de produse traditionale; [4] control asupra modului de contractare si tarifare cu furnizorii (eliminarea de taxe / tarife considerate abuzive); [5] interzicerea de practici comerciale (nu se poate delista un furnizor fără preaviz, furnizorul nu poate fi obligat să participe la cheltuielile de comercializare, nu poate fi impusă o cantitate minimă de comandă etc.).
Va rezolva ceva toată această desfăsurare de forte problema din piată? În nici un caz. Ea va crea avantaje si stimulente cu forta pentru una dintre părtile implicate în piată si costuri pentru cealaltă parte, care în mod voluntar si natural nu apăreau si nici nu se regăseau în contractele semnate. În acest fel, se crează o presiune inutilă asupra unor afaceri exclusiv private cu ani de traditie si experientă în spate în ceea ce priveste riscul comercial, modul de organizare a afacerii, modul de a obtine eficienta necesară pentru a justifica existenta lor. Consecintele pot fi clare si imediate: mai putine supermarketuri pe piată, mai multi oameni care isi găsesc greu de muncă, preturi mai mari si mai putin competitive, mai putine sanse pentru cei care vor să isi deschidă o afacere să găsească repede piată pentru produsele lor. O nouă dovadă de haos produs de un stat socialist si întors complet cu spatele la consumatori si producătorii seriosi fată de care mimează că le vrea binele.
Acest articol are la bază o prelegere ce va fi sustinută cu ocazia evenimentului:
ROMANIA RETAIL SUMMIT (4 – 5 Octombrie 2011)
No Comments on “Statul, fraierii si supermarketurile”
You can track this conversation through its atom feed.
Cristian, Sunt de acord cu ceea ce spui din punct de vedere al functioniarii pietei intr-un ambient perfect echitabil din pacate nu cred ca este cazul. Unoeri lucrurile nu trebuiesc vazute doar prin spectrul pur teoretic macroeconomic, trebuie sa incluzi in analiza si aspecte geopolitice si de natura umana cautatoare de avantaje prin scurcircuitarea „competitiei perfecte”.
Din punct de vedere al sigurantei nationale este o impurdenta majora sa permiti control extern peste o importanta parte a distributiei alimentare. Libertatea totala economica are beneficii an de an certe dar o data la 10-20-40 de ani garantat poate aparea un eveniment de natura sa anuleze cu usurinta toate beneficiile cumulate anual.
Trebuie sa realizezi ca romania a plecat de la zero, iar pentru a avea sanse sa iesim din acest echilibru al mizeriei antreprenorii autohtoni trebuie sa aibe sanse egale in fata celor externi (atentie, nu spun avantaje). Nu cred ca este un secret pentru nimeni faptul ca mari retaileri (inclusiv supermarketurile si angourile) favorizeaza spre vanzare produse ne-autohtone. Motivatii pentru a justifica practici discriminatorii de a nu oferi antreprenorilor autohtoni spatiu pe raft sunt multe. Fara spatiu la raft nu avem produse autohtone vandute, nu avem joburi in romania, nu avem competitie reala intre producatorii locali, competitie aducatoare de crestere economica… avem doar stagnare in acest echilibru al mizeriei. Comerciantii externi au un avantaj neloial fata de cei autohtoni, capital imens aducator de monopol, bariere de intrare insurmontabile antreprenorilor locali.
Retailul local avea nevoie de crestere organica si nu de explozia captitalului vestic aducator de monopoluri si de bariere de intrare insurmontabile antreprenorului local. (Ma repet ca sa se inteleaga)
Comisia Concurentei din pacate ar trebui reintitulata Comisia Protectiei Monopolurilor, inchisoarea Gherla ar trebui reinstaurata pe post de sediu central.
http://abciconomics.blogspot.com/2010/11/suntem-saraci-din-cauza-competitiei.html
Pentru remedierea situatiei actuale ar trebui:
1. Obligativitatea ca pe raft minim 60% din gama de produse sa fie made in romania (complet nu doar asamblate) si minim 40% produse dezvoltate de capital autohton (exceptie acele produse ce nu se fabrica in romania) Vreti, Joburi? Vreti platitori de taxe? Vreti competitie si crestere economica? Alta sansa nu este!
2. Comisia Concurentei ar trebui sa isi ia meseria in serios si sa investigheze practicile monopiliste. In retailul Romanesc (Angro, Supermarket, etc)costul de construire este cu 30-40% mai mic ca in vest, costul de operare e la 40% fata de cel din vest, preturile la produse comparat la pretul fara TVA este mai mare cu 5-15% mai mare. Oare chiar nimeni nu observa profiturile monopoliste facute pe spatele „fraierilor” sub privirea protectoare a autoritatilor statului?
Sunt adeptul economiei de piata libere, vesticii din pacate nu joaca fair si abuzeaza de pozitia noastra slaba prin practici anticoncurentiale. Tocmai de aceea sunt de acord cu reglementari ce sa restaureze o competitie echitabila intre toti antreprenori indiferent de sorginte.
Posted on 16 septembrie 2011 la 10:54 am.
@ i conomics
Dacă ești adeptul acestor ”intervenții” în ograda unuia (chiar nu contează culoarea ochilor, culoarea părului, limba pe care o vorbește) care are niște bani, îi riscă și cumpără un teren în România unde face o construcție căreia îi spune SUPERMARKET și apoi caută clienți pentru serviciile sale care sunt LIBERI să vină la el sau să nu vină deloc (sau să își facă ei propriul SUPERMARKET), înseamnă că ești adeptul ”intervenției” prin care noi să venim în ograda ta și să îți spunem ce să faci cu tot ceea ce deții (în orice moment al zilei). Genul acesta de intervenție crează precedente periculoase pentru controlul statului.
Când accepți acest tip de intervenție deja ai tăiat orice principiu economic și toată economia se prăbușește ca un castel de cărți de joc. Libertatea economică este singura care poate asigura premisele unei dezvoltări în limita COMPETENȚELOR EXISTENTE PE PIAȚĂ.
Posted on 16 septembrie 2011 la 11:08 am.
Si un exemplu:
Tu propui libertate de actiune si batalie deschisa intre antreprenorii vestici(URSUL) si cei autohtoni (PEKINEZUL) si gandesti ca libera competitie ii va face pe toti „better off”, ca autohtonul va creste si eventual va ajunge cot la cot cu vesticul.
Eu spun ca daca pui in acelasi ring pe URS si pe PEKINEZ, PEKINEZUL va muri din doi pasi si tre miscari inainte sa ajunga sa lupte de la egal la egaul cu URSUL! In cel mai fericit caz, PEKINEZUL fuge de URS prin ringul de lupta, si ramane vesnic mic, jigarit!
Posted on 16 septembrie 2011 la 11:08 am.
@ i conomics
În virtutea aceleași idei, de ce nu am veni noi peste tine cu statul în spate să te obligăm să vinzi tot (casă, mașină etc.) și să îți faci cu banii aceia supermarket care să vândă 60% produse românești?
Posted on 16 septembrie 2011 la 11:09 am.
@ iconomics
Dacă acceptăm că URSUL nu poate trăi fără PEKINEZ, URSUL VA FI OBLIGAT să coopereze cu PEKINEZUL. Iar cooperarea este INCOMPATIBILĂ cu controlul prețurilor. E iluzoriu să credem că URSUL (oricât de mare ar fi el) poate controla ceva pe o piață liberă.
Argumentele le găsești aici:
http://mises.org/Books/mespm.PDF
De la pagina 629 la pagina 754.
Posted on 16 septembrie 2011 la 11:12 am.
Cred ca faci confuzie intre interventie si REGLEMENTARE. Tu esti foarte bine intentionat, dar uiti ca bancherii au folosit exact aceleasi arugumente anti reglementare fapt ce a dus la criza globala actuala.
Pe teritoriul Romaniei sunt adeptul LIBERTATII economice depline intre toti cetatenii acestei tari. SUNT 100% pentru COMPETITIE ECHITABILA!
Romania a intrat in UE prea repede; aveam nevoie de timp de protectie de supercompetitia externa, ca in mod organic sa crestem, sa ne dezvoltam si doar in momentul in care eram suficient de dezvoltati trebuia sa intram cu usile deschise in economia globala. Asa am fost prinsi cu pantaloni pe vine si ne-am impiedicat de la primul pas.
Posted on 16 septembrie 2011 la 11:16 am.
Cristi!!!!!!!! DA DA DA!!! Teoretic sunt ABSOLUT DE ACROD CU TINE!!!!!!! AI PERFECTA DREPTATE!!!!! Dar TE ROG!!!! COBOARA UNEORI DIN SCAUNUL TAU ACADEMIC SI VEZI SITUATIA REALA!!!!
Noi am mai vorbit de multe ori…. degeaba spui ca A e rau si B e bine daca nu descrii cum ajungi de la A la B.
Cred ca ma intelegi Gresit… Urusul E retailerul.. Pechinezul e producatorul… Eu nu spun sa dictam preturi, eu nu spun sa interzicem retaileri externi, vreau piata libera in romania intre romani si pentru romani! Vreau piata libera si cu externii dar in masura in care exista reglementari ce mediaza anumite avantaje competitionale insurmontabile ale vesticilor fata de romani.
Spui „E iluzoriu să credem că URSUL (oricât de mare ar fi el) poate controla ceva pe o piață liberă”. Cand URSUL ARE MONOPOL.. nu cred ca este iluzoriu chiar de loc!
Vino te rog pe baricadele economiei reale sa vezi cum este cand vrei acces la raft pentru un produs de calitate mai buna si la jumate de pret fata de ce au ei acuma pe raft produs in Franta sau Germania sau etc… si nici macar nu esti luat in seama!
Posted on 16 septembrie 2011 la 11:29 am.
@ iconomics
”Vino te rog pe baricadele economiei reale sa vezi cum este cand vrei acces la raft pentru un produs de calitate mai buna si la jumate de pret fata de ce au ei acuma pe raft produs in Franta sau Germania sau etc… si nici macar nu esti luat in seama!”
Esti sigur că diferența de preț este vina supermarketurilor? Esti sigur că diferența de preț se justifică exclusiv prin profitul ”nesimțit” al supermarketurilor? Eu nu prea sunt sigur de asta. Gândește-te că în România orice afacere (cu atât mai mult un supermarket) presupune decontări cu statul în felurite forme, taxe locale, impozite pe salarii enorme plătite pentru angajații pe care îi ai. Nu e nevoie să spun ce înseamnă decontarea de TVA cu statul. Un supermarket este foarte dependent de forța de muncă. Dacă ai 100 de angajați în supermarketul tău în realitate plătești 200 (fiscalitatea pe muncă e de 80%). Gândește-te că la noi supermarketurile sunt deschise 7 zile din 7. La noi programul de lucru este 9 – 22 ceea ce înseamnă clar 2 schimburi pe tot palierul (casiere, supraveghetori, oameni la rafturi, la garantie, la relatii cu clientii). Ori asta înseamnă enorm de mulți oameni angajați și plătiți de către cine crezi? De către noi… Dacă o brânză e cu 50% mai scumpă e și pentru că nu există concurență din partea brânzeturilor din România (noi producem foarte putine sortimente si cu grad foarte redus de prelucrare). Poate că un supermarket preferă brânza mai scumpă din afară pentru că cei de acolo nu cer banii pe loc (au credit de la bancă pentru finantarea unui credit comercial, iar acest credit este mai usor de obtinut, mai ieftin si pe termene mai mari). Poate că merele sunt aduse din Spania pentru că furnizorii români vor să transfere riscul comercial exclusiv la supermarketuri (merele stricate ar trebui, zic românii, să fie paguba supermarketului). Mai mult, România are un risc sistemic (inflatie, volatilitate mare a cursului de schimb, risc politic, schimbări frecvente de reglementări) mare care presupune primă de risc mare plătită în final tot de noi (de aia produsele sunt mai scumpe în România). Cu noul cod comercial produsele vor deveni si mai scumpe.
O fi constructia unui supermarket ieftină sau terenul mai ieftin ca oriunde în Europa (aici am dubii) însă administrarea supermarketului în conditiile ostile de la noi e mult mai scumpă. Pedepsind bunurile care vin din import putem păti si noi la fel cu ale noastre afară (deci nu e o solutie). Mai mult, dacă nu mai primim capsuni din Spania vor suferi si români din această cauză. Nu mai există bunuri care să fie 100% românesti (ori capitalul e străin, ori tehnologia vine de afară). Iar dacă ne încăpătânăm să protejăm producători exclusiv români care trăiesc izolat de capitalul străin si tehnologia de afara o să ajungem să plătim enorm produse realizate cu productivitate enorm de mică.
Posted on 16 septembrie 2011 la 11:45 am.
Criti,
Spui : „Esti sigur că diferența de preț este vina supermarketurilor”. In propozitia comentata eu discut de pretul cu care retailerul cumpara produsul de la producator, in cazul de fata pretul autohton la jumate fata de ce plateste retailerul pentru a achizitiona un produs de mai slaba calitate din propria tara, produs ce are amplu spatiu de raft.
Intr-un comentariu mai sus, nu ma refeream la ecartul intre cost achizitie de la producator si cost vanzare ci la valoare adugata , costuri versus profitabilitate.
De acord cu tine ca birocratia si taxele locale sunt un impediment suplimentar, dar ai observat, am mentionat ca, costurile de operare sunt 40% fata de cele vestice si nu 20% cum ar reiesi prin analiza salarii…. concluzia este ca AJUSTAT la ori si ce e mai rau in aceasta tara ecartul costuri preturi este suspect de mare comparat cu ce se intimpla in alte parti.
Am spus intr-un comentariu mai sus ca se pot crea „n” justificari acoperitoare pentru practicile neconcurentiale si discriminatorii ale retailerilori straini. Tu cam asta faci, cauti justificari… cum explici atunci ca procentajul produselor authotone vandute si spatiul de raft oferit produselor autohtone este mult mai mare la retaileri Romani de cat la cei straini? In fond te asigur ca retailerul roman nu are interesul si capacitatea sa faca discriminare pozitiva, el pune spre vanzare ce are mai mare si mai mare cautare de catre piata! Discrepanta masiva intre spectrul vnazrilior retailerilor vestici si cei autohtoni in opinia mea nu poate fi explicata de cat printr-o singura concluzie si anume DISCRIMINARE si practici anticoncurentiale!
Posted on 16 septembrie 2011 la 12:20 pm.
Spui „Iar dacă ne încăpătânăm să protejăm producători exclusiv români care trăiesc izolat de capitalul străin si tehnologia de afara o să ajungem să plătim enorm produse realizate cu productivitate enorm de mică”.
Nu este asa, oferand sanse de vanzare creezi profitabilitate intradevar unor producatori ineficienti cu tehnologizare redusa. Aceasta profitabilitate va crea sansa ca alte firme autohtone sa se nasca din dorinta de profit, firme ce vor incerca sa produca ceva mai bun si mai ieftin, firme ce vor da de munca la milioane de pseudo someri fapt ce va creste si mai mult cererea ce va genera profituri ce acumulate vor permite tehnologizare, calitate superioara si asa mai departe.
Daca nu creezi o sansa omului de rand, rarelor sclipiri de antreprenoriat ingenios, cum crezi ca o sa iesim din aceasta situatia tragico economica?
Explici extraordinar si ai dreptate cand spui ca A e rau si de ce e rau si B e bun si de ce e bun. Te provoc acum ca sa dedci articolele tale viitoare la cum se ajunge de la A la B in mod logic, rational si bazat pe REALITATE! Opinia mea este ca REALITATEA nu iti permite sa ajungi de la A la B pe baza libertanismului pur! Ce propavaduesti tu, si cu care sunt de acord, trebuie implementat treptat pe masura ce entitatea Romneasca se intareste. Cu cat esti mai aprope de B cu atat poti permite ceea ce tu spui, libertate completa si nergelementata in aspectul intern extern.
Posted on 16 septembrie 2011 la 12:33 pm.
@ iconomics
Subiectul cu discriminarea este foarte sensibil. Foarte greu poți defini ce înseamnă discriminare. De exemplu, dacă eu acasă (pe proprietatea mea) deschid televizorul și mă uit pe canalul A la Festivalul Enescu și pe canalul B văd că este un program de manele și mă reîntorc la canalul A în baza preferințelor mele înseamnă că L-AM DISCRIMINAT pe cel care cântă manele? Alegerile pe care le fac eu pe proprietatea mea sunt exclusiv ale mele și îmi asum total consecințele (costurile) acestor alegeri. Dacă în România supermarketurile străine aleg să nu promoveze produsele autohtone e problema lor atâta timp cât proprietatea le aparține. Nimeni nu ne oprește să îi concurăm cu supermarketuri 100% dedicate produselor românești. Dacă ar exista piață pentru un astfel de supermarket ar apărea în secunda imediat următoare. Atâta timp cât pe piață suntem liberi să deschidem ce formulă de supermarket vrem nu văd care e problema cu cei care nu fac ce vor alții pe proprietatea lor. Iar dacă încercăm să dăm în ei vom rămâne și fără ei.
Posted on 16 septembrie 2011 la 1:03 pm.
Nici eu nu sunt mulțumit de situația din piața românească.
Dar nici nu am văzut români care să boicoteze supermarketurile așa cum arată ele la acest moment (fără prea multe produse românești, fără prea multe produse tradiționale, fără prea multe produse ECO).
Sunt complet de acord cu ideea că supermarketurile din România arată așa cum își dorește piața la ora actuală (doar nu sunt nebuni ăia de la au în proprietate să dea faliment dintr-o racordare greșită la nevoile pieței). La fel ca și cum arată statul, serviciile publice, politicienii. Cred că cei din supermarketuri știu ei mai bine cum să își organizeze propria lor afacere și nimeni nu trebuie să spună nimănui ce să facă la ei acasă.
Posted on 16 septembrie 2011 la 1:36 pm.
Eu ma consider de inclinare liberala, dar sunt cateva chestii ce nu pot sa inteleg. Ce legatura are TVA cu pretul pe raft, conform teoriei scolii austriece, pretul este dat doar de cerere si oferta, iar existenta sau inexistenta TVA teoretic ar trebui sa se resimta doar in marja de profit. Asa ca toti se plang de TVA prea mare la alimente.
Pe de alta parte, sunt complet impotriva obligarii de x procente romanesti sau alte balarii. Supermarketurile au tendinte (chiar daca timide) sa introduca si produse autohtone. Daca se vand bine, sunt convis ca se vor comanda si mai multe. Daca nu se vand bine, inseamna ca ori calitatea ori pretul nu sunt corespunzatoare. Elementar nu?
Posted on 16 septembrie 2011 la 9:41 pm.
@dragon:
Cum adica „ce legatura are TVA-ul cu pretul la raft”? Pai cine crezi ca plateste acel TVA? Comerciantul? Sau consumatorul final?
Pretul este dat de cerere si oferta, dar atata timp cat statul intervine in economie prin impunerea de taxe si impozite, atunci pretul nu se mai formeaza in mod natural, ci este major influentat de catre stat.
TVA-ul (daca nu stiati) este un impozit indirect aplicat consumului. Si cine plateste acest impozit? Comerciantii (care isi deduc TVA-ul) sau consumatorii?
Posted on 17 septembrie 2011 la 5:27 am.
in legatura cu structura produselor din supermarket-uri dupa tara de origine: de ce laptele uht romanesc este la pretul de 5 lei, iar produsul similar din import costa doar 3,5 lei, mai ales ca de multe ori procesatorii romani folosesc lapte importat?
cine este aici „bisnitarul”, supermarketul sau „procesatorul” roman?
daca nu existau aceste supermarketuri, n-am fi stiut ca exista si lapte la pretul de 3,5 lei, iar „ai nostri” nu s-ar fi multumit cu 5 lei, cand ar fi putut ridica „scorul” la 6 sau 7 lei. up, up, up!
Posted on 17 septembrie 2011 la 5:43 am.
1) TVA-ul e un impozit care actioneaza in amonte, in structura productiei, el se extrage din pret, si, de obicei, e platit de catre producator. Doar acolo unde se poate se transfera consumatorului…
2) Toata lumea vorbeste despre practicile comerciale „incorecte” ale supermarketurilor (care, atentie, vand, de facto, spatiu) si nimic depre ale procesatorilor (doar @faiereanul a vazut corect).
3) Toti indivizii care urla ca supermaketurile sunt asa si pe dincolo sunt exact cei care se calca in picioare in supermarketuri.
4) Discriminarea e naturala, morala si firesca in cazul prorietatii private (inclusiv supermarket).
5) economie = ansamblul actiunilor voluntare interpersonale, avand ca baza folosirea optim-rationala (posibila doar cu ajutorul si in prezenta instrumentului numit calcul economic) a resurselor rare in scopul acoperirii nevoilor subiective ale indivizilor prin consum.
Orice interventie (care inerent nu poate fi decat a statului) este generatoare de tensiuni si dezechilibre si nu poate duce decat la alterarea calculului economic cu efect direct risipa de resurse.
@ieconomics
Halal, coane Fanica! Esti … pentru contra comertului liber. Le-ai incurcat pana le-ai zapacit. Ba vrei comert liber, ba reglementat, ba avantaje pentru capitalul romanesc (ce-a fi aia si de ce m-ar interesa pe mine ce fel de rosie mananc), ba discriminare pozitiva. Mai ai putin si, desi „esti adeptul pietei libere” (asta doar asa pentru ca suna bine probabil), vrei si taxe vamale!
Posted on 17 septembrie 2011 la 6:23 am.
„Cand URSUL ARE MONOPOL”
Toata lumea umbla cu monopolul in gura, desi habar n-are despre ce vorbeste! De unde pana unde monopol?A impiedicat cineva pe altcineva sa-si deschida un lant de supermarketuri „romanesti” care sa le concureze pe cele existente?
Posted on 17 septembrie 2011 la 6:27 am.
ionut: Mai ai mult pana departe. Da, consider ca la momentul actual taxe vamale nu ar fi o idee rea. „Capital control” nu ar fi o idee rea nici ea! Toate acestea pana cand suntem gata sa intram in lupta competitionala globala. Trebuie intai sa avem pantaloni sus inainte de a boxa, daca intram in ring cu ei pe vine… suntetm sortiti esecului. Nu ma contrazicei cu n’spe teorii.. dovada e de partea mea… dupa 20 de ani de capitalism cu pantalonii pe vine ia uitativa in jur si vedeti ce bine o ducem cu totii.
Sunt adeptul economiei libere atunci cand toti au aceleasi sanse, in cazul de fata cei care vin cu mega capital de afara in romania triseaza startul pentru ca deaja sunt aproape de linia de sosire pe cand noi abea am trecut de cea de start. Cum sa castigam?
Cat despre monopol, OK, poate am folosit un termen prea tare, dar „monopolistic competition” tot avem. Oricum, nu cred ca cineva poate contesta pozitia dominanta a capitalului vestic in retail (si nu numai)
Cristi ma Trimis la Rothbard pagina 600 si ceva. Eu va trimit sa citi inceputul.. si intrega asumtie pe alegerea individului la ce e mai bine pentru el… ori surpriza.. a rareori individul stie ce e bine pentru el.. si .. si mai rar actioneaza in acea directie. Monopolul intradevar poate nu este atat de daunator pe cat e perceput intr-un sistem inchis, dar cand ai monopol generator de profituri ce nu pot fi justificate printr-o teoretica economie de piata libera, iar acele profituri se scurg peste granita afectand negativ contul de capital atunci lucrurile se schimba radical.
Posted on 17 septembrie 2011 la 6:53 am.
Aha, ne-am lamurit: deci esti adeptul reglementarii, controlului si interventiei statului (ramane sa incerci raspunzi la intrebarea, de unde stie un birocrat, oricare ar fi el, cat si ce fel de control si interventie e necesara) si nicidecum al pietei libere. Nu era mai bine cand statul controla tot?
In plus, confunzi capitalul cu banii!
„a rareori individul stie ce e bine pentru el”
Haida deh, si te-ai gandit ca ar fi bine sa vina altii sa-i explice, nu? Toti socialistii se cred tatuci atotstiutaori, care cred ca al lor creator le-a incredintat o singura misiune: sa le explice celorlalti indivizi ce e bine pentru ei. Jenant!
Schimba-ti nick-ul, n-are nici o legatura cu economia.
Posted on 17 septembrie 2011 la 7:35 am.
In Spania cei care intra in supermarketuri sunt cei foarte ocupati, imigrantii si turistii. Spaniolii prefera magazinele lor de cartier. Dar asta pentru ca asa prefera ei. Nimeni nu a dat nici o lege impotriva supermarketurilor acolo. Daca nu vrei „reteta” supermarketurilor esti liber sa propui propria ta reteta de consum prin comportamentul pe care il ai fata de celalalt in piata. Aceasta informatie este foarte utila pentru ei iar daca tu actionezi intr-un fel sau altul si ei nu tin cont de acest lucru vor da faliment. Romanii se lipesc de teme socialiste ca timbrul de scrisoare. Ca deh, din ce sa isi ia banii cei care lucreaza la stat.
Posted on 17 septembrie 2011 la 8:26 am.
@ iconomics
Ideea cu taxele vamale este foarte proasta din 2 motive:
1. Taxele vamale nu le mai stabilim noi ci, odată ce am intrat în UE, devin politică comună a UE. Noi aplicăm taxe vamale pe care le stabileşte UE nu noi. Pentru ţările din UE NU AVEM TAXE vamale pentru că UE este o piaţă liberă. Mai mult, aplicarea de taxe vamale către importurile de la alţii care ne concurează pe noi pe piaţa internă se poate întoarce RAPID împotriva noastră pentru că IMEDIAT şi ei vor pune TAXE la exporturile noastre ceea ce în momentul de faţă ar însemna DEZASTRU;
2. Nu putem aplica taxe vamale să protejăm pe unii care nu pot să scadă costurile şi să fie eficienţi. Statul întotdeauna a fost folosit de nişte şmecheri pentru a-şi acoperi ineficienţa sau pentru a obţine nişte profituri substanţiale. Toate acestea şi întotdeauna pe spinarea consumatorului.
Ideea cu blocarea / controlul fluxurilor de capital este şi mai proastă:
1. Pentru că în România se economiseşte foarte puţin (lumea sărăcită de statul asistenţial abia mai poate supravieţui de pe o zi pe alta, statisticile arată că doar 2% din români reuşesc să pună ceva deoparte lunar din venitul lor). Deci avem un deficit net de capital;
2. Nu face confuzia dintre bani şi capital (a remarcat-o şi ionuţ). Putem tipări bani şi îi putem arunca în piaţă pentru a compensa deficitul de economisire însă ei vor avea un efect contrar pentru că nimeni iniţial nu s-a abţinut de la consum pentru a produce acel capital;
3. Blocarea contului de capital alungă toţi investitorii, ne închide ca ţară şi nimeni nu se va întoarce uşor după o astfel de măsură;
4. Participarea noastră la piaţa unică din UE presupune inclusiv libera circulaţie a capitalurilor (de asta „iubesc” eu ideea de UE că înseamnă mai multă libertate economică pentru noi şi mai taie elanurile unora de pe la noi care ar reconstrui garduri de sârmă ghimpată).
Soluţia pentru bunăstarea şi prosperitatea noastră rămâne întotdeauna: MAI MULTĂ LIBERTATE ECONOMICĂ şi MAI PUŢINĂ REGLEMENTARE, INTERVENŢIE, CODIFICARE A BUNELOR PRACTICI ŞI IMPUNEREA DE CODURI CU FORŢA, MAI MULT VOLUNTAR ŞI MAI PUŢINĂ COERCIŢIE. Libertatea contractuală între entităţile din piaţă va acţiona în sensum maximizării profiturilor tuturor celor implicaţi în ecuaţie: producători, intermediari, consumatori. Nu trebuie făcută nici o derogare de la aceste principii şi trebuie să educăm fiecare dintre noi pe cei din jurul nostru în acest spirit.
Posted on 17 septembrie 2011 la 9:50 am.
Ionut,
Precum ti-am mai spus, mai ai mult pana departe. Crezi ca daca ai facut ASE’ul si niscai masterate / doctorate intelegi ceva? Confunzi interventionismul cu reglementari clare. Trebuie sa iesiti din lumea visurilor, a teorilor pure, unde se asuma ca oamenii iau cele mai optime decizii si totul e corect 100%…. viata reala nu este asa, oameni iau decizii adeseori gresite (dovada.. uite cum se voteaza in romania in ultimi 20+ ani), oameni sunt adeseori manipulati de cei ce au pozitie dominanta in diseminarea informatiei vezi tv, etc. Crezi ca oamenii sunt corecti? Trezestete, oamenii nu sunt corecti, oamenii fura si triseaza pana la limita in care le permite sistemul. REGLEMENTARI clare nu insemna interventionsim, inseamna asigurarea unui cadru ce ofera sanse egale tuturor, unde competita intre indivizi se bazeaza strict pe ingenuozitate, inteligenta, putere de munca, disciplina si sacrificiu de a nu consuma tot azi pentru a putea consuma mai mult mai tarziu, si nu pe furt, be competitie neloiala, pe bariere de intrare arbitrare, pe abuz de pozitie dominanta etc.
Uite ce a patit America, bastionul libertati economice! In ultimi 40 de ani a tot dereglementat intr-o intelegere gresita a ideilor lui Ayn Rand, si ce au reusit? Stagnarea veniturilor populatiei in termeni reali in totala opozitie cu masiva crestere de productivitate in perioada iterimara, o polarizare a societatii, vezi corelarea cresterii indecelui Gini cu dereglementarea.
Atat timp cat oamenii se asociaza intre ei , ai state, daca ai state ai legi, daca ai legi trebuie sa ai reglementari clare ce sa asigurae sanse egale tuturor, altfel cei cu acces la putere vor avea oportunitati masive de a face arbitraj intre o intrega matrice de legi si astfel stoarce profit necuvenit mai mult de cat daunator si cauzator de dezechilibre.
Crezi ca nu inteleg diferenta intre bani si capital? Glumesti.
Crezi ca sunt socialist? Te invit sa citesti postarile mele pe blog… In caz ca nu ai observat , Cristi nu a ajuns la o astfel de concluzie.
Posted on 17 septembrie 2011 la 11:49 am.
Cristi,
– TAXE VAMALE
Te invit sa mergi pe blogul meu si sa citesti postarea http://abciconomics.blogspot.com/2010/11/suntem-saraci-din-cauza-competitiei.html
Impotriva noastra a tuturor se exercita o masiva competitie neloiala, si nimeni nu ne apara. ROMANIA PIERDE IMENS datorita „free tardeul” European. Cineva mai sus, spunea ca nu am dreptate, laptele de import costa 3.5 lei, cel autohton costa 5 lei. Cel de 3.5 lei costa asa putin datorita competitei neloiale, producatorul strain primid 3 lei subventie, subventie ce noi nu avem bani sa o dam, subventie ce daca nu ar fi existat ar fi facut laptele strain mai scump. In acelasi timp producatorul strain triseaza la start, el are capital, tehnmologizare, ce noi nu o avem pentru marirea productivitatii. Atat timp cat competitia neloiala este permisa, producatorii autohtoni nu vor putea sa isi vanda marfa, nu vor avea bani de tehnologizare, nu vor avea bani de platit salarii mai bune si asa mai departe, un ciclu vicios de stagnare in cel mai bun caz.
Daca politicienii nostri nu ar fi asa de corupti si incompetenti, as fi optat pentru iesirea din UE pentru o perioada de 15-25 de ani.
– Controlul fluxurilor de capital
Acest lucru este necesar. Trebuie sa invatam sa ne intindem cat ne este plapuma si chiar mai putin, sa economisim pentru a investi pentru a putea produce maine mai mult. Fara un control al capitalului, cred ca avem sanse scazute sa cream un capital solid autohton; fara un capital solid autohton riscam sa ajungem pe veci rentieri in propria tara si sa facem competitie la manopera scazuta cu Vietnam si Bangladej.
Controlul capitalului nu ar trebui sa insemne neparat fuga investitorilor, ar trebui sa insemne fuga speculatorilor si atat. Investitorii a caror servicii si produse este adresata predominant exporturilor ar trebui chiar incurajate cu garantii de stat legate de repatrierea capitalului, la fel si acel capital ce ne poate ajuta la generarea de productivitate si competitivitate crescuta.
Sunt de acord cu ce spui : „mai taie elanurile unora de pe la noi care ar reconstrui garduri de sârmă ghimpată”. Conducatorii nostri fara contolul UE ar carteliza economia, am avea numai monopoluri si lipsa a unei economii transparente de piata. Acesta este unul din motivele ce ma face sa nu spun ca e mai bine sa iesim din UE. CA urmare nu putem introduce taxe vamale si control de capital; totusi nu ne opreste nimeni sa fim destepti si inventivi pentru a contracara actiuni ce sunt detrimentali antreprenoriatului si capitalului autohton si deci bunastarii intregii populatii.
Posted on 17 septembrie 2011 la 12:15 pm.
„Cel de 3.5 lei costa asa putin datorita competitei neloiale, producatorul strain primid 3 lei subventie, subventie ce noi nu avem bani sa o dam, subventie ce daca nu ar fi existat ar fi facut laptele strain mai scump.”
N-am inteles de ce sa ne plangem ca unii idioti (ex francezii, nemtii etc)subventioneaza (din banii proprii)producatorii, astfel ca eu, roman, sa beau lapte mai ieftin pe banii altora! Din contra, ar trebui sa exclamam toti in cor: la mai multe subventii! Astea-s binefacerile liberalizarii comertului. Ingradirea lui e o tampenie sinistra.
– Ce-i aia „competitie neloiala” si de unde ai scos ineptia asta?
– Capitalul e „autohton” pana cand … nu mai e!
Posted on 17 septembrie 2011 la 2:04 pm.
„In ultimi 40 de ani America a tot dereglementat”
Incetati mai sa proferati idioteniile astea mainstream si sa produceti ceata in capul oamenilor! Gradul de taxare, control si reglementare a crescut si creste inerent! Ca numai asa poate dainui statul. Si asta-i problema!
Ce propui tu e acelasi lucru ca si cum ai propune sa-l punem pe Usain Bolt sa alerge fo zece metri in plus, (sau sa-l descaltam, sa-i mai punem un rucsac de 10kg in spate – taxe vamale) ca altfel e „competitie neloiala”. Te-ai gandit vreodata ca el vinde biletele?
Reglementarile clare exista si ele suna asa: n-ai voie sa folosesti violenta fizica directa (bataie, talharie, viol, sechestrare de persoane, sabotaj etc) si indirecte (furt, inselatorie etc). ATAT.
Restul, adica ce propui tu: „sanse egale”, taxe vamale, legi antitrust, impuneri de preturi (citeste falsificari), taxarea profiturilor „nesimtite” etc inseamna interventionism.
P.S. Eu „n-am facut” ASE-ul, tu, in schimb, trebuie sa inveti sa scrii…
Posted on 17 septembrie 2011 la 3:22 pm.
@ iconomics
Îmi pare rău să o spun dar sunt de acord de data asta cu ionut (fără însă atacurile la persoană). Te-a criticat el mai repede decât mine aşa că nu are sens să mă repet.
Revin însă:
„Impotriva noastra a tuturor se exercita o masiva competitie neloiala, si nimeni nu ne apara. ROMANIA PIERDE IMENS datorita “free tradeul” European.”
Aici faci foarte multe confuzii:
1. România pierde imens???? Cine din România? E mult prea generală această afirmaţie. Aşa cum spunea şi ionuţ, dacă unii subvenţionează ceva şi noi importăm de la ei ar trebui să ne bucure că fraierii de acolo plătesc din bunăstarea lor acum sau mai târziu pentru noi.
2. Nimeni nu ne apără??? Cine ar trebui să ne apere? Singura apărare ar trebui să vină din piaţă. Eşti sigur că nu avem absolut ce să ne reproşăm (mă refer la producători, stat etc.)? De unde ştim că poate nu merită să fim apăraţi? Cine face astfel de calcule şi ia decizii de a-i ajuta pe unii prin sucombarea altora? Cine îşi asumă răspunderea pentru eventualele erori?
Să fim serioşi: nu din reglementare mai bună sau mai puternică (altele care să ducă la libertate economică mai mare), nu din reforme instituţionale (altele decât desfiinţarea instituţiilor publice inutile)şi nu din votarea altor oameni sau altor liste de partid vom obţine bunăstare. Bunăstarea nu va veni NICIODATĂ de la stat şi din intervenţionismul acestuia în economie. Factura celor pe care tu îi încriminezi că ne subminează economia începe să apară şi e dureros de costisitoare.
Posted on 17 septembrie 2011 la 3:49 pm.
@ iconomics
– Controlul fluxurilor de capital
Acest lucru este necesar. Trebuie sa invatam sa ne intindem cat ne este plapuma si chiar mai putin, sa economisim pentru a investi pentru a putea produce maine mai mult. Fara un control al capitalului, cred ca avem sanse scazute sa cream un capital solid autohton; fara un capital solid autohton riscam sa ajungem pe veci rentieri in propria tara si sa facem competitie la manopera scazuta cu Vietnam si Bangladej.
Nimeni nu spune că nu e nociv să îţi laşi economia liberă în calea valurilor de bani ieftini şi fără valoare expandaţi de toţi keynesiştii ăştia pe post de economişti. Dar, pe de altă parte, când în ţară nu se economiseşte nimic din sărăcie nici nu e prea convenabil să ai o rată a capitalului foarte mare. Probabil că rata aceasta mare (în absenţa capitalului străin) ar atrage pe mai mulţi să economisească numai că România este sărăcită sistematic de un stat hărăpăreţ şi nu are nici o şansă să se schimbe situaţia în viitorul apropiat. Şi atunci pentru cel care vrea totuşi să rişte şi să îşi deschidă o afacere capitalul străin devine o soluţie importantă. Oricât de volatil este el tot e bun. Orice investitor străin sau companie străină pe care o atragem în România să se alăture demersurilor noastre antreprenoriale (indiferent de dimensiunea sa) este VITAL în momentul de faţă. Altfel o să ajungem să murim de foame în propria ţară exact ca cei din Vietnam sau Cambodgia. Noi avem resurse (de exemplu pământ) dar nu avem bunurile de capital şi capitalul (las deoparte expertiza) să le punem în valoare. Degeaba avem astfel de resurse pentru că ele se irosesc în van.
Posted on 17 septembrie 2011 la 3:56 pm.
Sigur acumularea de capital (care este cheia cresterii bunastarii) se poate face prin doaua metode:
– economisire (abtinere de la consumul prezent in vederea unuia in viitor calitativ superior)
– import de capital.
Ori ce propui tu e ceva de genul: daca noi nu suntem in stare sa economisim, sa luptam si impotriva importului de capital, sa nu ne omoare producatorii autohtoni.
De legea avantajului comparativ ai auzit? Contrar parerii cvasi-unanime, avantajul comertului international e importul si nu exportul (care e doar un mod de plata al primului).
Posted on 17 septembrie 2011 la 4:18 pm.
Cristi,
Eu cred cu tarie ca pierderile sunt mai mari de cat beneficiile in cazul unui import cu pret mai mic datorita subventionarii de catre alt stat. Trebuie sa vezi lucrurile global, sa te gandesti la productrie, la joburile astfel pierdute, la multiplicarea banului in economie. Acel 3.5 lei platiti pentru laptele de import sunt pa si larevedere… pe cand daca ar fi ramas in tara s’ar fi rotit de „n” ori aducand crestere economica. Cine ar trebui sa ne apere? Consiliul Concurentei si reglementarile in rigoare.
Capitalul strain indiferent de ce se spune nu este neaparat cheia bunastarii noastre: http://abciconomics.blogspot.com/2010/12/mirajul-investitiilor-straine.html
Ai deschis un subiect interesant cand ai mentionat capitalul strain provenit din bani creati din neant. Iata un alt exemplu mai mult de cat nociv. Tiparesti 1mld USD, cumperi active producatoare de venituri in fiecare an din romania, romania cu 1mld USD primiti iti cumpara produsele si pe deasupra in urmatorii 20 de ani iti da bani reali nu tipariti… prin care tu poti stinge miliardul tiparit cu beneficii enorme pentru un tine si dezavantaje masive pentru romania. Si te mai miri de ce anumite state vestice se fac foc si para cand doar visezi controlul capitalurilor?
Posted on 17 septembrie 2011 la 5:14 pm.
@i-conomics
„Eu cred cu tarie ca pierderile sunt mai mari de cat beneficiile in cazul unui import cu pret mai mic datorita subventionarii de catre alt stat. Trebuie sa vezi lucrurile global, sa te gandesti la productrie, la joburile astfel pierdute, la multiplicarea banului in economie”
Asta este una din cele mai raspandite „fallacy”, asa cum le numeste Henry Hazlitt in cartea lui „Economics in one lesson”. Dupa cum argumenta si Cristi mai sus, de ce nu ne-am bucura noi ca cei din Franta si Germania subventioneaza pretul la lapte? Tu urmaresti doare efectul imediat asupra unui grup restrans de oameni, in loc sa privesti efectele la nivel global asupra tuturor grupurilor de oameni. Platind 3.5 lei pe litru de lapte de import in loc de 5 lei pe litrul autohton, tie iti raman 1.5 lei pe care poti sa ii folosesti altfel, cumparand alte produse autohtone. Pentru o perioada scurta da, producatorii de lapte din Romania o sa aibe de suferit, dar pe de alta parte cu acel 1.5 lei economisiti o sa se poate cumpara alte bunuri de productie autohtona, care vor genera la randul lor locuri de munca.
Posted on 19 septembrie 2011 la 7:46 am.
Muad_Dib
Daca am fi o economie avansata, ce spui rtu ar fi corect, de ce sa muncim sa producem noi ceva ce altyii ne dau mai ieftin, in loc sa ne focalizam asupra producerii de bunuri si servicii cu valoare adugata si mai mare si la care suntem mai eficienti.. asa suna teoria.. si sunt de acord.. doar ca in ROMANIA avem somaj imens in mediul rural iar daca „Taranii”.. nu au cui sa vanda lapte… kaput altceva nu au ce face… si aici multiplica la lapte .. si spune grau, porumb etc… teoria ca teoria.. practica ne omoara…
Ca sa intelegi economia.. intaii trebuie sa traiesti in viata reala , sa intelegi ce si cum si apoi sa incerci sa aflii ce se ascunde in spatele mecanismelor ce te inconjuara… daca inveti intii mecanismele … pa si larevedere.. sansele sa intelegi cum functioneaza cu adevarat economia sunt minime.
Posted on 19 septembrie 2011 la 7:56 am.
Muad_dib: citez”Pentru o perioada scurta da, producatorii de lapte din Romania o sa aibe de suferit”…
pentru o perioada scurta de timp??? Esti sigur.. 20 de ani and counting ti se pare scurt?
Posted on 20 septembrie 2011 la 7:12 pm.
Pai de 20 de ani statul se chinuie sa ii resusciteze pe producatorii de lapte, subventionandu-i in fel si chip, in loc sa ii lase sa falimenteze (pe cei care nu sun competitivi pe piata) si sa le permita, astfel, sa se reorienteze spre alte produse unde pot fi competitivi. De exemplu, se pot reprofila pe domeniul apicol, unde reusim totusi sa exportam.
Atata timp cat statul va continua sa intervina in piata, prin tot felul de masuri aberante care sa subventioneze practic incapacitatea producatorilor (in general, nu neaparat de lapte, nu am nimic cu ei) de a fi profitabili si competitivi pe piata, toata lumea se va chinui. Ar trebui sa fie lasati sa falimenteze in acel domeniu, pentru a se putea reorienta spre alte domenii unde o sa fie competitivi.
Statul nu poate si nu va putea sa ajute cu absolut nimic piata libera, pentru ca orice interventie din partea lui in piata este o agresiune, cum bine spune si domnul Paun, si orice agresiune nu poate aduce nimic bun.
Posted on 26 septembrie 2011 la 12:02 pm.
„iconomics”, in mod sigur stii si tu ca nu ai dreptate, daca ai fi avut dreptate nu ai fi fost nevoit sa faci o trimitere incompleta la exemplul meu flagrant cu „procesatorii” romani din industria lactatelor.
ca sa-ti improspatez memoria, iata ce am scris acolo „In legatura cu structura produselor din supermarket-uri dupa tara de origine: de ce laptele uht romanesc este la pretul de 5 lei, iar produsul similar din import costa doar 3,5 lei, mai ales ca de multe ori procesatorii romani folosesc lapte importat?” Aaaa, ti-a „scapat” amanuntul asta, procesatorii romani cumpara lapte subventionat din import, la acelasi pret cu care cumpara procestorii straini, dar sunt „patrihoti” si ne vand produse cu aceleasi costuri la preturi cu 50% mai mari?!
pentru ca nu vreau sa dau in niciun procesator roman, nici macar in cei care fac „produse traditionale, de la tara, cu lapte de la munte,in inima ardealului” cu lapte unguresc, dau doar un link cu pozitia organizatiei patronale a laptelui:
http://www.recolta.eu/industria-laptelui-valeriu-tabara-s-a-intalnit-joi-cu-reprezentantii-asociatiei-patronale-romane-din-industria-laptelui-april/
in plus, intre timp am mai verificat „cotatiile” laptelui uht 3,5% grasime: 3 lei procesat extern, 4,8 lei, procesat in tara, la oferta!
In rest, cred ca n-are rost sa umplem spatiul cu filosofari ideologice, contrazise flagrant de realitate. acum suntem cetateni ue, avem dreptul sa cumparam lapte cu 3 lei, nu mai suntem pe vremea lui mosh ilici, cand, la sfarsitul anului 1995, dintr-o pensie medie se puteau cumpara cel mult 10 kg de carne de porc (bineinteles, taxele vamale la produsele alimentare erau uriase!).
Posted on 30 septembrie 2011 la 7:20 pm.