Prin diferite canale media au apărut tot felul de ştiri şi zvonuri cum că zona monetară Euro e pe cale să se dizolve şi că fiecare stat va reveni la propria sa monedă (un raport al ING a anunţat iminenta destrămare a acesteia, Christopher Smallwood a pledat şi el pentru destrămarea zonei Euro pentru a permite economiilor mai slabe să se întărească). Acest lucru este puţin probabil să se întâmple din mai multe motive pe care le voi detalia în cele ce urmează.
Mai întâi aş începe cu argumentul că această integrare monetară a fost dictată de evoluţia procesului de integrare şi nu a fost un scop în sine. Moneda unică este vitală pentru funcţionarea pieţei unice între ţările membre (de exemplu, România asta nu înţelege şi amânarea intrării în zona Euro ne ridică mari probleme de integrare care, în cazul nostru este imperfectă), permiţând libera circulaţie a capitalurilor, bunurilor, serviciilor şi a persoanelor într-un mod mult mai eficient. Cei care vin cu teorii false cum că renunţarea la moneda unică ajută economiile slabe se păcălesc amarnic. Tocmai pentru că revenirea la monedele naţionale ar împinge aceste ţări spre inflaţie şi spre deprecierea propriei monede mai mult decât o face Banca Central Europeană în prezent. Ceea ce înseamnă că statele mai mici vor fi salvate dar popoarele lor nu. Iar noi nu ar trebui să discutăm despre salvarea unor state (adică a unor găşti de interese) ci de salvarea popoarelor.
Mai trebuie spus că, încă de la început, proiectul monetar a pornit şovăielnic prin concesiile legate de politica bugetară şi fiscală. Procesul de integrare din Europa, unul ambiţios şi care calcă pe bătături pe foarte mulţi apropiaţi ai guvernelor şi ai politicienilor din ţările membre, este ca un puzzle ireversibil şi care necesită noi şi noi piese a fi montate pe măsură ce se adaugă pe tablă unele. Adică odată acceptată ideea de monedă unică trebuia acceptată şi ideea de politică fiscală şi bugetară unică (sau cel puţin o unitate pe anumite componente principale nu doar deficit bugetar şi datorie publică). Zona monetară Euro de la bun început nu a fost una perfectă şi suferă acum datorită acestor mari neajunsuri: ţări ca Grecia intrate aproape pe uşa din dos în zona Euro au preluat un hazard moral imens pe parte de politică bugetară şi fiscală ce în mod paradoxal a rămas la latitudinea guvernelor ţărilor membre. Deci înainte de a discuta despre renunţarea la zona Euro şi la întoarcerea la inflaţia domestică în ţările membre trebuie luat în discuţie şi progresul făcut până acum în zona integrării monetare şi fiscale care nu a fost prea avansat.
De ce e bine cu Euro într-o piaţă integrată? Simplu… Pentru că Euro simplifică schimburile dintre ţările membre, aduce costuri de tranzacţionare mai mici, permite o mai bună comparabilitate a preţurilor şi o mai bună alocare a resurselor în sistem, elimină riscul valutar din schimburile intra-comunitare. Iar într-o ţară mică şi puternic etatizată cum este România înclin să cred că predarea politicii monetare pe mâinile unora mai profesionişti în materie diminuează drastic amatorismul multor măsuri ale Băncii Naţionale din România. Ţările mici ca România (şi socialiste aş adăuga) uită că moneda nu trebuie să reprezinte un instrument de reglaj economic şi o soluţie la problemele din economia reală. Iar în ţările slabe moneda este o mare tentaţie şi este folosită mult mai distructiv de către cei tentaţi să o controleze.
Cei care critică Euro şi îl acuză de efecte negative asupra ţărilor mici sunt de fapt:
1. Reprezentanţii guvernelor şi băncilor centrale locale cărora li s-a luat jucăria adică moneda pe care o manipulau cum doreau ei producând inflaţie şi „rezolvând” problemele de deficit public pe spinarea contribuabilului;
2. Bancherii care câştigau enorm din comisioanele valutare şi care erau absolut inutile într-o piaţă care se doreşte integrată (e explicabil de ce ING e cu gura mare în acest caz).
Toate aceste probleme sunt false şi sunt anulate de avantajele economice clare pe care le are Euro pentru ţările membre cu o singură condiţie greu de apărat în contextul actual: Banca Centrală Europeană să nu cedeze la presiunile ţărilor din zona Euro şi să nu pornească într-o tipărire de monedă fără discernământ pentru a salva ţări mici sau guverne prea puţin interesate de banul public. O face deja îngrijorător de mult. Dar chiar şi aşa cred că o face mai puţin decât ar face-o fiecare guvern în parte în ţara sa.
Mi-e greu să lupt cu argumente solide pentru o monedă fiduciară care este Euro şi care este, în egală măsură, expusă tentaţiilor inflaţioniste similare oricărei monede fiduciare, fără a avea o acoperire reală în aur (aurul a rămas paradoxal la nivelul ţărilor membre în gestiunea băncilor centrale locale). Cu toate acestea, revenirea la monedele naţionale ar fi un dezastru şi ar însemna o mare pierdere pentru sistem. Mult mai mare decât renunţarea la moneda unică şi, evident, mai mare decât privatizarea aurului şi folosirea lui ca mijloc de schimb în locul actualelor monede fiduciare (bani de hârtie fără valoare ce se bazează pe promisiuni deşarte ale guvernelor ce le apără).
Paradoxal poate, în opinia mea, Euro ar însemna pentru România o măsură de diminuare a statului în economie (cel puţin temporară având în vedere seriozitatea germană cu care este creditată, până acum, ideea de monedă unică). Şi pentru multe alte ţări de acelaşi calibru şi orientare economică (Grecia, Spania sau Italia) înclinate spre un dezmăţ inflaţionist pe spinarea contribuabilului.
No Comments on “Aberaţia cu dizolvarea Zonei Euro”
You can track this conversation through its atom feed.
ionut says:
„Banca Centrală Europeană să nu cedeze la presiunile ţărilor din zona Euro şi să nu pornească într-o tipărire de monedă fără discernământ pentru a salva ţări mici sau guverne prea puţin interesate de banul public.”
😀 😀
Tocmai ce a cedat…700 de miliarde de euro! UE in forma actuala e un proiect pur politic (dar clamat economic), ceea ce, de facto, inseamna inlocuirea birocratiei neaose cu cea de la brucsel. Iar euro, din postura de moneda fiduciara, e, in primul rand, instrument fiscal.
Posted on 13 iulie 2010 la 1:50 am.
calinsi says:
„un raport al ING a anunţat iminenta destrămare a acesteia” ???????????? .
Nici vorba de asa ceva . Acolo se spune clar ca „In this report, we discuss not the probability of this – readers will doubtless have their own views – but rather its potential economic and financial market impact”
Cit despre „dezmăţul inflaţionist pe spinarea contribuabilului.” , normal, nimeni nu-si doreste sa traiasca intr-o tara cu inflatie ridicata . Insa inflatia este „naturala” intr-o tara cu economie dezarticulata si ineficienta ca de exemplu …Romania .Supresarea ei vremelnica ( de exemplu prin curs valutar fortat ) nu duce decit la o ajustare brutala la un moment dat
Posted on 13 iulie 2010 la 9:00 am.
Paun Cristian says:
@ ionut
Din pacate da. Oricum pentru UE 700 de miliarde de Euro nu e mult. Deocamdata.
@ calinsi
Printre randuri mie asa imi suna. Ca ei si-ar cam dori. In plus, nu sunt singurii care doresc moartea Euro. Si Soros, de exemplu, are in minte un plan prin care cu speculatorii vrea sa „readuca” Euro la paritatea de 1:1 cu dolarul.
Posted on 13 iulie 2010 la 10:41 am.
Paun Cristian says:
@ calinsi
Inflatia naturala nu exista. Preturile cresc sau scad datorita conditiilor pietei (cerere – oferta) de la un anumit moment) dar generalizat nu pot creste toate deodata decat cu o singura conditie: sa existe masa monetara suplimentara creata pentru asa ceva. Deci inflatia naturala e de fapt una nenaturala si bazata pe expansiune monetara.
Acum, prefer inflatia „naturala” de 2 – 3% a Zonei Euro si criteriile de convergenta „restrictive” de 3% deficit bugetar si 60% datorie publica in locul a nimic.
„Supresarea ei vremelnica ( de exemplu prin curs valutar fortat ) nu duce decit la o ajustare brutala la un moment dat”.
Pai numai o tara socialista ca Romania mai continua sa creada in efectul economic miraculos al monedei si al politicilor monetare asupra economiei. Si alte cateva tari subdezvoltate din Europa (oricum mai dezvoltate ca noi). Tari care abia asteapta sa isi ia inapoi jucaria si sa inceapa sarabanda inflatiei.
Posted on 13 iulie 2010 la 10:48 am.
calinsi says:
@Paun Cristian
Cind spuneam de inflatie ca ar fi „naturala” economiilor slabe , ma refeream la faptul ca este inevitabila pentru reglarea dezechilibrelor economice . Evident inflatia este un fenomen neplacut si care ii penalizeaza in primul rind pe cei mai rationali membri ai societatii ( cei care economisesc ) . Si eu prefer o inflatie comparabila cu zona euro , problema este : este sustenabila pe termen lung intr-o economie ca cea a noastra ?
@Pai numai o tara socialista ca Romania mai continua sa creada in efectul economic miraculos al monedei si al politicilor monetare asupra economiei.
Alte tari socialiste / subdezvoltate care fac minuni la capitolul asta :
1. Japonia : se joaca cu economia de vreo 20 -30 ani folosind tot felul de minuni din domeniul monetar .Cred ca se vor plictisi in curind .
2. S.U.A , vorba aceea ce mai e trilionul in ziua de azi ?
3. China : cele mai mari „realizari” din ultima vreme la manipulari monetare si financiare in general .
Si or mai fi si altele …..
Posted on 13 iulie 2010 la 12:58 pm.
Petre says:
Cristi… ai uitat sa introduci o a treia categorie de circotasi impotriva monedei euro.. si anume tarile anglo-saxone.. USA in primul rand. Nu trebuie sa uitam ca la inceput de an dolarul era sub imensa presiune datorita „quantitative easiing (q1)”, cumparatori externi lipsind cu desavirsire la licitatiile bonurilor de trezorerie americane. In paralel recuperarea economica adusa de q1 a inceput sa fie vazuta ca firava, necesitind un q2 spre iarna lui 2010, potential punand presiune si mai mare pe USD. Solutia minune a fost manipularea mas media si initiarea neincrederii in moneda euro, generind asa numitul „flight to safety”… materializat in cumpararea de exteriori a sute de miliarde USD de bonduri americane… ridicind moneda si scazand necesitatea cumpararii bondurilor de catre FED direct si sau pe la spate. Pe termen lung EURO e mult mai sigur ca USD deoarece europa acuma isi permite sa reduca cheltuielile pentru insanatosarea bugetelor, america nu poate sa faca asta.. europa are echilibru import export, america are deficit gigantic… cine mizeaza pe caderea euro mizeaza pe cistigarea razboiului asimetric financiaro-mediatic intreprins de tarile anglo-saxone impotriva europei continentale.
Posted on 13 iulie 2010 la 3:50 pm.
Paun Cristian says:
@ calinsi
Pai sistemul capitalist pur a disparut demult din toate tarile. Acum e o combinatie subtila intre socialism si capitalism in toate sistemele economice. Care, dupa opinia mea, conform legii lui Gresham va duce la eliminarea treptata a capitalismului (adica a pietei libere).
Posted on 13 iulie 2010 la 5:12 pm.