Articolul a fost publicat într-o variantă scurtă în Revista Forbes, Martie 2011

Mai acut ca oricând, conflictul dintre diferitele ideologii și teorii economice acaparează spațiul public. Criza actuală, ca şi cele de dinaintea ei, încinge puternic dezbaterile şi polemicile legate de rolul statului în asigurarea echilibrului economic, de imperfecţiunile pieţei libere care au distorsionat echilibrul, de posibilitatea de modelare şi de calcul a echilibrului economic în vederea coordonării unor politici publice menite să asigure o creştere economică durabilă. Socialiștii și intervenționiștii clamează nevoia de mai multă implicare a statului în piața liberă, ascunzând opiniei publice (sau omițând să le precizeze) argumentele clare prin care să justifice de ce statul ar fi mai virtuos să lupte cu aceste imperfecțiuni.

Formele de organizare socială conturate în practică gravitează între cele două situații extreme: [1] capitalismul pur bazat pe piață liberă, absența statului ca formă de organizare socială, ordinea proprietății private stând la baza tuturor relațiilor de cooperare socială voluntară apărute între membrii societății și [2] socialismul în care proprietatea privată este complet absentă, planificatorul central fiind singurul în măsură să decidă ce este bine sau rău pentru membrii societății pe care îi păstorește. Socialismul ca formă de organizare socială s-a dovedit a fi falimentar, orice argument că el ar putea fi calea către prosperitate fiind iluzoriu. Suferința pe care o produce socialismul indivizilor din societate prin faptul că se substituie lor în alegerile pe care le fac (știind întotdeauna ce este mai bine pentru ei) este enormă. Socialismul înseamnă îngrădirea prin agresiune a tuturor libertăților individuale și transformarea societății într-o masă “suflete moarte” care nu au voie să se gândească la nimic, doar să facă parte dintr-un angrenaj comandat de la butoane de un planificator central omniscient. Socialismul tinde să anuleze acțiunea umană (în orice formă ar exista ea), planificatorul central cunoscând deja rezultatele acțiunii umane nu mai are nevoie de instrospecția noastră cu privire la viitor. Socialiștii văd societatea ca pe o masă de indivizi manevrabili, manipulabili, cu comportamente ce se încadrează în modele matematice și visează permanent la o poziție cât mai aproape de pupitrul de comandă. Argumentul fundamental care stă la baza imposibilității socialismului este însă absența proprietății private. Fără proprietate privată nu există schimburi și nici un mecansim de prețuri care să fie stabilite pe baza acestora, ceea ce înseamnă că planificatorul central trăiește cu iluzia că poate calcula ceva și că poate stabili eficient o alocare a resurselor în economie. Posibilitatea planificatorului central de a stabili de la centru niște prețuri și de a le ajusta ulterior prin operațiuni de tip încercare – eroare doar uitându-se la dinamica stocurilor s-a dovedit complet lipsită de sens și a condus la falimentul socialismului. Piața liberă are imperfecțiunile ei însă planificatorul central nu poate niciodată să le corecteze pentru că nu poate ajunge niciodată la informația necesară pentru a face acest lucru.

Odată cu falimentul socialismului, adepții acestei forme de organizare socială au migrat în masă către intervenționism ca soluție de compromis (sau ca o posibilă cale de mijloc). Intervenționismul a început să fie rafinat în cele mai subtile forme și să agreseze piața liberă, invocându-se în permanență argumentul bunei intenții a prezenței statului în economie (fie că este vorba de asistență socială, fie că este vorba de a corecta comportamente ale operatorilor privați considerate ticăloase și de neacceptat). Cea mai periculoasă formă de intervenționism pe care o trăim astăzi este cel monetar declanșat odată cu confiscarea aurului de către băncile centrale și atribuirea dreptului exclusiv de a emite monedă fără valoare intrinsecă. Socialismul monetar pe care îl trăim astăzi, este dublat și de alte forme grave cum ar fi: protecția consumatorului, protecția nivelului concurențial, protecția mediului înconjurător, protecția copilului, asistența socială, educație, sănătate, pensii. Intervenționismul crează în economie oaze de haos calculațional generat de absența piețelor care face imposibilă o informație corectă cu privire la prețuri disponibilă planificatorului central. În plus, statul intervenționist (care este format tot din indivizi „pricepuți” în mânuirea butoanelor) acționează întotdeauna ca intermediar între cei care plătesc forțat impozite și taxe și cei pe care îi asistă (sau le furnizează servicii publice). În calitatea lor de intermediari, cei aflați la butoanele economiei vor fi tentați să deturneze puterea pe care o au spre propriul interes și buzunar. Orice serviciu public ajunge să fie mai scump decât dacă el ar fi oferit de piața liberă. Intervenționismul este la fel de imposibil ca și socialismul pentru că, mai devreme sau mai târziu, va conduce tot către socialism: atunci când intervenționiștii constată că o măsură de intervenție generează o contra-reacție din partea pieței libere ei vor veni și vor propune mai multă intervenție, punând eșecul intervenției inițiale pe seama lipsei mai mari de control asupra ticăloșilor” din piața liberă.

Ultimul prag al intervenționismului în apropierea ordinii proprietății private (capitalismul pur) ar fi statul minimal, în care statul este văzut ca apărător al păstrării și restaurării proprietății private gestionând armata, poliția și justiția. Chiar și această formă redusă de intervenționism poate fi demontată cu aceleași argumente că va conduce în final la mai mult intervenționism (cei din poliție, armată și justiție vor avea nevoie de resurse pentru a funcționa, volumul acestora fiind imposibil de calculat în condițiile în care piața pentru aceste servicii nu este una privată).

Toți cei care cred că în momentul de față trăim în capitalismul pur și că piețele funcționează liber se înșeală amarnic. Iluzia că vina crizelor cu care ne confruntăm ar fi asociabilă pieței libere este generalizată și propagată frenetic de către cei care au gustat din plăcerea de a te afla la butoanele economiei și de a putea întoarce puterea înspre propria ta bunăstare clamând din toți plămânii rolul social și protector al statului asistențial. Graba cu care socialiștii au început să acuze piața liberă de eșecul intervenționismului se înscrie în aceeași luptă pentru mai multă putere și pentru mai multă intervenție (competiția politică) care în final va duce către un control total asupra economiei din partea acestora, fără a exista nici un argument valid care să explice de ce ar putea statul să ofere mai multă bunăstare decât piața liberă și ordinea proprietății private. Cei care afirmă faptul că intervenționismul și socialismul sunt imposibile din punct de vedere economic nu spun niciodată că piața liberă nu are imperfecțiuni, spun doar că statul nu poate oferi soluții mai bune la acestea.


68 Comments on “Imposibilitatea caii de mijloc sau iluzia unui socialism moderat”

You can track this conversation through its atom feed.

  1. Adrian says:

    Din cite se pare capitalismul dus la extrem devine socialism iar socialismul dus la extrem devine capitalism – corporatia actioneaza precum un stat si invers.

  2. andrei says:

    „Cea mai periculoasă formă de intervenționism pe care o trăim astăzi este cel monetar declanșat odată cu confiscarea aurului de către băncile centrale și atribuirea dreptului exclusiv de a emite monedă fără valoare intrinsecă.”

    Ce parere aveti de aceasta decizie? http://www.sltrib.com/sltrib/home/51404825-76/gold-silver-tender-legal.html.csp

    Astfel, statul american Utah face un prim pas pentru acceptarea aurului ca mijloc de schimb 🙂

  3. Logosfera.ro says:

    @Adrian
    Pana si pe vremea iobagilor existau situatii in care „firma nenorocita” (adica boierul) si-o lua pe coaja. Capitalismul pun nu da in socialism daca nu intervine statul cu monopolul sau asupra violentei (politie si armata).
    Multi oameni isi imagineaza ca in absenta statului bogatii ar pune mana pe toti banii si restul ar muri de foame. Oamenii, cu rare exceptii, nu vad banii ca pe un scop in sine ci ca pe un mijloc de a-si procura placere. Bogatii aia ipotetici care ar acapara toti banii vor trebui sa faca ceva cu ei (o vacanta, o masina, securitate etc). Iar pentru asta trebuie sa distribuie banii altora. Cu cat boierul are mai multi bani iar iobagii mai putin cu atat va trebui sa plateasca mai multi bani pe servicii de securitate. Intr-un final va deveni nerentabil sa incerce sa acumuleze bani pentru ca fiecare $ economist trebuie sa cheltuie 2 ca sa-l pazeasca.
    In timp oamenii invata care-s regulile jocului social. Dar periodic statul intervine si le schimba.

  4. i-conomics says:

    Adrian:

    Nu ai dreptate, capitalismul dus la extrem nu este socialism. Ce se spune pe mass media ca sursa a crizei financiare mondiale este capitalismmul nu este adevarat.. sursa este socialismul monetar. Daca marile banci centrale ar fi mentinut baza monetara fixa si masa monetara neamplificata enorm prin sistemul fractional reserve atunci criza actuala nu ar fi existat.

    Problema crizei actuale este foarte complicata dar la baza are incercarea de a omogeniza apa si uleiul… asa cum zice si Cristi.. se incerca amestecarea socialismului cu libertanismul.. fapt ce permite arbitraje politice gigantice cu beneficii enorme catorva si pierderi majore oamenilor de rand in special platitorilor de taxe.

    Actual pe de o parte avem distorisnarea economiei prin manipularea atat a cantitatii de bani prezente cat si a pretului acestora, pe de alta parte avem masuri de dereglementare libertaniste… asta nu se poate.. daca tiparesti in nestire si manipulezi costul banilor atunci ai nevoie de reglementari masive si intens instrumentate pentru a opri sucregea de beneficii in buzunarul catorva in detrimentul tuturor… Nu se poate si si…. ori ai socialism financiar si impui reglementari astfel incat speculatorii sa nu aibe acces la arbitraje prin care ei insasi sa devina singurii beneficiari ai puterii de cumparare noi tiparite… ori intradevar dereglementezi totul la maxim dar liberalizezi banul….

    Cristi:
    1. Ce numesti tu socialism financiar eu as numi COMUNISM FINANCIAR!
    2. Nu sunt intr-u totul de acord cu tine. Cum ti-am mai spus, te indrepti spre o extrema prea extrema. Daca societatea ar fi formata din indivizi complet autonomi, poate da, ai dreptate, dar societatea este formata din indivizi unde impreuna reusesc mai mult de cat „de unul singur”… iar daca ei asta in sconsiderare pe deasupra faptului ca o economie absolut complet libera este o prada usoara excrocilor, atunci vei observa ca niste minime norme si ghideje reglementatorii sunt necesare.

  5. Tiberiu says:

    Domnule Cristian Paun,
    Articolul v-a fost preluat pe site-ul Gandeste.org.
    Avand in vedere ca am postat pe acel site un comentariu, mi-se pare firesc s-o fac si pe site-ul „mama”:
    “Socialismul ca formă de organizare socială s-a dovedit a fi falimentar”
    Pe ce va bazati cand faceti aceasta declaratie, domnule Cristian Paun?
    Atentie, ca in orice problema, daca se pleaca de la premise false (1 mai mare decat 2), rezultatul este viciat. In ideea ca nu va doriti sa prezentati o solutie eronata (pt. ca sunt destui diversionisti si propagandisti in lume), va rog sa argumentati aceasta “certitudine” pe care o aveti.

  6. Tiberiu says:

    “Socialismul ca formă de organizare socială s-a dovedit a fi falimentar”
    Pe ce va bazati cand faceti aceasta declaratie, domnule Cristian Paun?
    Atentie, ca in orice problema, daca se pleaca de la premise false (1 mai mare decat 2), rezultatul este viciat. In ideea ca nu va doriti sa prezentati o solutie eronata (pt. ca sunt destui diversionisti si propagandisti in lume), va rog sa argumentati aceasta “certitudine” pe care o aveti.

  7. BladHaund says:

    Falimentul socialismului poate fi dovedit:
    1) Teoretic: scrie chiar in articol, cauta paragraful unde se vorbeste despre imposibilitatea socialismului de a stabili pretul
    2) Empiric: toate statele socialiste au fost (si sunt, atatea cate mai exista) pline de „succesuri”. Cu cat mai socialiste – adica cu cat proprietatea privata este mai putin prezenta si mai oprimata – cu atat mai mare esecul. Presupun ca traiti in Romania si atunci nu aveti decat sa priviti pe fereastra.

  8. Andreas Stamate says:

    @Tiberiu

    Peste 20.000.000 de barbati, femei si copiii morti ca urmare a utopiei socialiste criminale (perioada de referinta 1930-1989). Va convinge? Daca nu, mai puneti mana pe istorie. Dar nu aceea scrisa de socialisti. Mai consultati si alte istorii.

    @BadHaund
    Avand in vedere duhul in care a pus problema (Tiberiu) si cantitatea de articole existente pe acest blog (care demonstreaza clar falimentul si nocivitatea socialismului in toate sferele) cred ca vorbesti cu peretii. Comentariul tau e decent, dar adresat unui aparent-ignorant(pana la proba contrarie). Iar asta-i „boala” cea mai grea.

  9. Tiberiu says:

    @BadHaund @ Andreas:
    Nu stiu cine este ignorant dintre noi.
    Eu nu am exprimat nicio opinie; eu am pus doar o intrebare.
    De la o intrebare sa se traga concluzia ca sunt Pro Socialism, arata o logica defectuasa si un un IQ mult sub medie…
    Imi pare rau sa constat ca sunteti niste primate.

  10. Andreas Stamate says:

    @Tiberiu

    „In ideea ca nu va doriti sa prezentati o solutie eronata (pt. ca sunt destui diversionisti si propagandisti in lume), va rog sa argumentati aceasta “certitudine” pe care o aveti”

    Ghilimele de mai sus pentru cuvantul -certitudine- indica pozitionarea dvs. intr-un scaun al scepticismului fata de („evidenta”) imposibilitate ca domnul Paun sa aiba certitudini. In atare conditii, corect este sa raspundeti dvs. de ce puneti ghilimele, de vreme ce nu sunteti inca lamurit. Ghilimele acelea ironizeaza presupozitiile sau concluziile autorului. Insa noi stim ca dvs. n-ati priceput inca concluziile. De aceea, utilizarea ghilimelelor in conditiile in care nu ati priceput este fie o ironie, fie un semn-parazit.

    In alta ordine de idei, va recomand „Socialismul” de L.v. Mises. Poate va fi de folos.

    Apoi, rog un pic de atentie la ceea ce scriu. Nu am facut pe nimeni socialist. Ar fi fost bine sa fiti pe o pozitie socialista, clara si curata. Am spus aparent-ignorant, ceea ce este fundamental diferit. Comentariul arata o ignoranta nu numai fata de o eventuala orientare liberala, ci si fata de cea socialista, care oricum ar fi, merita efortul unei argumentatii.

    Deci repet, pana la proba contrarie, cand veti dovedi ca nu sunteti ignorant, recomand tratatul lui Mises.

  11. Tiberiu says:

    Foarte interesant…
    Eu stiam ca daca „ma-ndoiesc, gandesc deci exist”.
    In sfarsit, n-am de gand sa continui sa-mi explic o atitudine, care din punctul meu de vedere, este una fireasca, dar ma bucur ca exista pe lume oameni ca dvs, cu certitudini.

  12. Tiberiu says:

    Si ca s-o lamurim si cu doctrina capitalista,urmariti urmatorul rationament si aratati-mi unde gresesc:
    Primul lucru care se prezinta in cartile cu profil economic, si pe care se bazeaza stiinta economica este conflictul dintre caracteristicile a doua notiuni: nevoi si resurse.
    Nevoile au un caracter nelimitat ( sunt mereu in crestere), pe cand resursele sunt limitate.
    In economia libera de piata exista agentii economici (motorul economiei) care functioneaza in virtutea obtinerii de profit.
    Ce este profitul?
    Formula este simpla: atunci cand valoarea incasarilor totale(veniturile) depaseste valoarea platilor totale(costurile) putem vorbi despre profit.
    Asta, la nivel contabil. In esenta profitul obtinut nu reprezinta altceva decat un surplus de resurse atrase de catre agentul economic.
    In conditiile in care aceste resurse sunt limitate, un surplus atras intr-o directie nu genereaza un minus intr-alta?
    Bunastarea unora se realizeaza implicit in detrimentul altora?
    Raspunde Economia libera de piata si Capitalismul la problemele globale?
    (In sensul exprimat, intrebarile sunt retorice, dar astept contra-argumente)

  13. Andreas Stamate says:

    Eu imi fac mea culpa. Poate am fost un pic cam dur. Indreptand insa discutia catre cele ce ne preocupa as relua o idee din text:

    „Fără proprietate privată nu există schimburi și nici un mecansim de prețuri care să fie stabilite pe baza acestora, ceea ce înseamnă că planificatorul central trăiește cu iluzia că poate calcula ceva și că poate stabili eficient o alocare a resurselor în economie”

    Iar alocarea resurselor ocupa un loc central in teoria economica. Citatul de mai sus este ceea ce un liberal are de oferit. El explica perfect de ce socialismul este falimentar. Mai mult de atat nu se poate. Aveti ceva mai bun? E o intrebare cat se poate de onesta.

  14. BladHaund says:

    @Tiberiu, pe langa faptul ca ti-am raspuns punctual, nici macar nu mi-am permis sa fac vreo apreciere la adresa ta sau a mesajului tau, desi a fost clar tendentios.
    Tu, pe de alta parte, ti-ai permis sa faci aprecieri (si) la adresa persoanei mele, ceea ce este cu totul deplasat. Prin urmare, nu pot decat sa concluzionez ca primata este parintele tau de sex feminin.

  15. Andreas Stamate says:

    @Tiberiu

    „In conditiile in care aceste resurse sunt limitate, un surplus atras intr-o directie nu genereaza un minus intr-alta? Bunastarea unora se realizeaza implicit in detrimentul altora?”

    Ba da, atunci cand alocarea este facuta de catre stat. Piata libera aloca intr-o continua acomodare cu valurile noi de bunuri produse. Statul aloca din ceva ce s-a produs deja. Pe scurt, statul preia cu forta castigurile de bunastare obtinute voluntar de un grup, si le directioneaza arbitrar (am stabilit ca nu poate aloca eficient) catre alte grupuri. Deci avem doua optiuni:
    1. alocarea prin piata: unde putem spera la o eficienta pe termen lung
    2. alocarea prin stat: unde se observa o competitivizare a ineficientei

    E foarte important in acelasi timp daca intelegeti aceasta distinctie intre libertate si agresiune. Spun asta pentru ca alocarea prin piata se realizeaza voluntar, ceea ce permite o diviziune extinsa a muncii. Alocarea prin stat se produce agresiv. Adica vrem-nu vrem „le subventionam” traiul unora, tinandu-i captivi intr-o ineficienta si stimulandu-i chiar sa ramana in ea (vezi cazul ajutorului de somaj). Alocarea prin stat modifica radical structura societatii. Cei care (by nature) sunt mai dezavantajati, sunt tinuti la acest nivel (pentru a justifica pleiada de argumente etatiste pro-egalitate, nediscriminare s.a.m.d.),iar cei care (tot by nature) sunt mai competitivi sunt fortati sa-i sustina pe cei dintai, totul intamplandu-se intr-o orbecaiala impecabila a publicului care (sub efectul propagandei desfasurate in special prin educatia publica) ajunge sa fie convins (din nefericire) ca cei dezavantajati vor fi morti de-a binelea pe o piata libera.

    „Economia libera de piata” e cumva pleonastic. Economia libera e ipso facto de piata si invers, economia de piata este ipso facto libera. Da, economia de piata raspunde la aceste probleme. Luati si observati modul in care se aloca resursele in privat vs. public, comparati rezultatele si incercati sa raspundeti singur la intrebare.

  16. Tiberiu says:

    No comment.
    Statul = cah, Economia libera = buna.
    Cum se explica atunci criza economica actuala (de unde a plecat?) si cum se explica ascensiunea Chinei (care „pompeaza” bani in economiile de piata „eficiente”?).
    Realitatea este una: cand ai de hranit cateva miliarde de suflete nu-ti poti permite sa te joci cu doctrinele, asa cum o faceti dvs.

  17. Tiberiu says:

    2. „Ba da, atunci cand alocarea este facuta de catre stat”.
    …pai in sistemul socialist, nu exista proprietate privata ci doar de stat. In concluzie nu exista alocare. Statul produce, statul culege.
    Ceea ce nu pot afirma despre sistemul capitalist: angajatii muncesc si patronii culeg roadele

  18. MiniMe says:

    „angajatii muncesc si patronii culeg roadele”
    Si pe tine cine te opreste sa te faci si tu patron, ca sa culegi si tu roadele?
    In cazul extrem de putin probabil in care esti deja patron, cine te opreste sa dai si camasa de pe tine salariatilor tai?
    Aaa, stiu, freci menta la stat, pe banii nostri.

  19. ionut says:

    „Cum se explica atunci criza economica actuala (de unde a plecat?)”

    Este rezultatul direct al socialismului monetar si al monopolizarii de catre stat a domeniilor monetar/financiar/bancar. Explicatia e, f.f. succint, manipularea (citeste falsificarea) donbanzii de catre bancile centrale, avand ca efect direct cumularea malinvestitiilor adica boom-ul.

  20. ionut says:

    „angajatii muncesc si patronii culeg roadele”.

    Si contractul de munca este tot unul de schimb de proprietate: bani contra munca. Salariatii care muncesc culeg roadele acum (salariul) in timp ce antreprenorul culege roadele mai tarziu si doar daca a anticipat corect. In caz contrar roadele culese se numesc pierdere.

  21. abc says:

    Tiberiu daca tot vorbesti despre Chinea poate ne si arati in ce consta ascensiunea acestei tari(daca tot ceri dovezi care sa demostreze ca socialismul nu este bun putem cere si noi sa ne prezinti succint evolutia economica a Chinei).
    In cazul Chinei te rog sa verifici unul din indicatorii economici numit PIB/cap de locuitor.Raportarea doar la PIB este putin derizorie(mai ales in cazul Chinei cu o populatie de 1.3-1.4 miliarde de oameni).
    A doua problema este aparitia dictaturii pe piata muncii,adica oamenii sunt obligati sa munceasca la capacitate maxima precum niste roboti si statul ii plateste dupa bunul plac.
    Problema pensiilor de stat apare in China (http://www.gandul.info/international/legea-copilului-unic-lasa-china-fara-pensii-5188008).
    Daca doresti discutia poate continua pe marginea efectelor negative,dar pana una alta arata-ne tu parta pozitiva a Chinei.

  22. Tiberiu says:

    @ MniMe
    1. Nu lucrez la stat, deci nu stau pe banii tai;
    2. De ce nu ma fac patron? Ce zici de sentimentele crestine precum mila si compasiunea? Macar ai auzit despre ele? In plus, a fi patron contravine moralei crestine (desi te declari a fi crestin, habar n-ai cu ce se mananca…).
    Scopul agentului economic (in economia de piata), sensul existentei sale, este obtinerea de profit, deci dorinta de inavutire.
    Aceasta dorinta este condamnata de morala crestina.
    Ups…

  23. Tiberiu says:

    @ Ionut
    Esti glumet, pe bune.
    N-ai vrea sa definim „roadele”?
    S-ar putea sa constatam ca pt. angajat sa semnifice doar Supravietuire… (masa, transport, chirie, imbracaminte, utilitati, copil), toate astea fiind necesare pt. a lucra si in ziua urmatoare.
    Cat de cineci trebuie sa fim ca sa consideram „roadele” fiind accesibile tuturor, atat pt. angajat cat si pt. angajator.

  24. Tiberiu says:

    @ abc:
    Nu sustin ca sistemul din China este bun (a se intelege perfect).
    Realitatea este ca suntem foarte multi iar resursele foarte putine.
    Intrebarea este ce aleg decidentii:
    1. Reduc populatia: Razboi, boala, foamete, sau
    2. Reduc cheltuielile si impun restrictii de toate genurile precum in China?
    Eu, ca si crestin, as opta pt. a doua varianta

  25. andrei says:

    @Tiberiu

    Hmm, sa stii ca a fi antreprenor nu contravine deloc moralei crestine 🙂
    Ce zici de a imparti profitul cu angajatii? Pentru a intelege mai bine iti dau un exemplu:

    Sa zicem ca esti proprietarul unei brutarii si ai 3 angajati: 2 brutari si o vanzatoare. Profitul obtinut il vei imparti cu angajatii si pe de alta parte clientii vor putea manca paine. Toata lumea castiga, nimeni nu pierde 🙂 Totusi, poate interveni statul care va lua o parte din profitul vostru si-l va imparti cui crede el de cuviinta. Sper ca poti trage singur concluziile.

    Cat despre mila si compasiune, esti liber sa dai o parte din profitul obtinut saracilor si celor care sunt in suferinta..

  26. Tiberiu says:

    @andrei
    In primul rand este o greseala de logica:
    Eu fac o constatare, „Iarna este frig” si tu-mi spui ca „nu este” pt. ca „m-as putea imbraca mai gros”….
    In al doilea rand (avand in vedere prima clasificare), este o utopie exemplul tau. Si aici ar trebui sa dezvolt mai mult dar nu-mi permite timpul; pe scurt, odata intrat in competitie cu restul egentilor economici (brutariilor), trebuie sa te „lupti” macar cu aceleasi „arme” (tehnologie, politici salariale, etc.) daca nu ai altele mai bune; altfel painea care spui tu ca o voi vinde, nu se va vinde (nu va fi competitiva nici ca produs si nici ca pret).

  27. mobutu says:

    tiberiu,
    „morala crestina” ???
    are you for real?
    ce-i cu porcaria asta religioasa pe un blog econimic?

  28. Deceneu says:

    „Orice serviciu public ajunge să fie mai scump decât dacă el ar fi oferit de piața liberă.”

    Daca amestecam „mere cu pere” atunci iese concluzia eronata urmarita.

    Statul nu trebuie sa prestese servicii, sa adminstreze afaceri, dar statul este necesar pentru a reglementa raporturile intre jucatori, raporturi in care nu exista egalitate de sanse.

    Un exemplu foarte bun pentru rolul statului, este in articolul Contractul, ca instrument de manipulare – Gh Piperea din RL.
    Cine ar putea administa justitia daca nu statul?

    Sigur ca multi incearca sa preia la stat servicii care ar putea fi private, sau infiinteaza organisme de reglementare birocratice. Spre exemplu toate avizele le-as desfinta, si organismele de reglemenare (PSI Protectia muncii , sanitare etc..) sa emita doar norme. Controlul/monitorizarea respectarii normelor, este un servicu ce poate face obiectul de activitate al unor firme private (neaparat mai multe).
    De aici pana la negarea totala a rolului statului este o distanta mare. Nu poate piata sa stabileasca norme de protectie pentru marile banci transnationale.

    Capitatalul are tendinta naturala sa se concentreze pana la stadiu de monopol. La acel satdiu piata si mecanismele de reglare dispar la fel ca in socialism.
    Statul are rolul sa apere piata in are nimeni nu este agent dominant.
    Piata perfecta/concurentiala este cea cu multi actori. Societatile cele mai prospere sunt cele in care sectorul IMM este mai dezvoltat. Statul trebuie sa asigure un optim, o competie pe piata, sa nu permita dezechilibrarea ei in favoarea unor agenti economici. Interventia se face cu reglementari si regelemnarile nu are cine sa le emita. Poate ar fi sociitatea civila, dar de acolo s-a pornit, de la sfatul obstii, si s-a ajuns necesitatea statului pentru ca sistemul s-a dezvoltat si a fost necesara aparitia unui organism profesionist specializat.

  29. Extra3OO says:

    Cristian, de ce imi stergi comentariile?

  30. Tiberiu says:

    @ mobutu
    Colega, vorbim despre sistem.
    Daca tu ai impresia ca poti sa separi economicul de restul „organelor” care alcatuiesc sistemul…
    In alta ordine de idei,eu doar am sesizat o contradictie intre termeni: intreprinzator – crestin, contradictii care, daca nu sunt lamurite, risca sa duca in derizoriu si nulitate asocierea celor 2 notiuni.
    Ce facem? Alegem intre cele doua sau le lamurim?
    – Să nu fiţi iubitori de bani. Mulţumiţi-vă cu ce aveţi, căci El însuşi a zis: „Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi.” (Evrei 13:5)
    – Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită şi în cursă şi în multe pofte nebuneşti şi vătămătoare, ca unele care cufundă pe oameni în ruină şi în pierzare (Timotei 6:9)
    – Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură (Matei 6:19)
    – Nimeni să nu caute pe ale sale, ci fiecare pe ale aproapelui (Corinteni I 10:24)
    – Căci aceasta s-o ştiţi bine, că nici un desfrânat, sau necurat, sau lacom de avere, care este un închinător la idoli, nu are moştenire în împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu (Efeseni 5:5)

  31. mobutu says:

    bre, ne lași cu prostiile astea?

  32. ionut says:

    Tiberiu

    Socialismul face victime. Iar tu esti o victima.

    „masa, transport, chirie, imbracaminte, utilitati, copil”

    Sunt cateva miliarde de indivizi pe lumea asta care nici macar nu viseaza la toate acestea. Si tu faci nazuri! Hai sictir!

    @deceneu

    Sintagma „piata perfecta/imperfecta” e o eroare de judecata. E o iluzie. Nu poate exista si, paradoxal, incercarea de realizare a ei e anticoncurentiala. Exista doar piata libera sau nu.
    1) Statul n-are nici un instrument de masurare a marimii optime a unei firme. Asta doar piata poate sa o faca.
    2) Concurenta n-are nici o legaturra cu numarul de actori de pe piata, ci cu existanta barierelor de intrare pe acea piata. Iar organizatia care se ocupa cu ridicarea acelor bariere este statul.

  33. abc says:

    @ Tiberiu

    „Nu sustin ca sistemul din China este bun (a se intelege perfect)” dar vorbesti despre ascensiunea Chinei(pare putin cam confuza treaba).
    Mediteaza putin asupra realitatii din China si ai sa intelegi tu singur problemele pe care pretinzi ca domnul Paun nu le demonstreaza ci doar le sustine.China este un subiect foarte delicat,dar si foarte elocvent in ceea ce priveste problemele despre care domnul Paun vorbeste nu doar in acest articol.
    Si daca esti si mai curios poti vedea si caderea blocului de est din Europa(vestitul an 1989).Poti vedea si cazurile din prezent ale Libiei,Tunisiei si Egiptului(tari cu regimuri dictatoriale,bogate in resurse,populatie saraca,conducatori cu avere estimata la 70 de miliarde de $).Exemplele pot continua daca inca nu te-ai convins.
    Eu sunt de parere ca domnul Paun nu trebuie sa explice toate afirmatiile pas cu pas pentru toata lumea.Daca nu esti de acord ca “Socialismul ca formă de organizare socială s-a dovedit a fi falimentar” vino tu si demonstreaza ca nu e asa.

  34. Tiberiu says:

    @abc
    Caderea blocului de est, spui? Hmm…
    Sa demostrez? Ceausescu a incercat s-o faca, si cand a fost la un pas de demonstratie, a fost matrasit.
    Daca-mi spui ca a fost Revolutie, ma declar invins si ma duc sa ma culc.
    Cat despre „bunastarea” occidentului, asta s-a bazat pe credit.
    Eu stiam ca intai produci si dup-aia culegi, nu intai culegi si dupa aia mai vedem cum si cine pune la loc.

  35. abc says:

    @ Deceneu

    Vorbesti in comentariul tau despre pericolul de a se crea un monopol de tip privat fara vreo interventie a statului.Concurenta ar disparea iar pe un anumit segment de piata ar fi o singura companie care ar dicta totul.(sa zicem ca este posibil asta).

    In primul rand pentru ca o companie sa reuseasca sa obtina 100% din segmentul de piata pe care isi desfasoara activitatea(atentie intro piata libera),aceasta trebuie sa elimine concurenta pe cai „naturale”(ori sa cumpere competitorii ori sa duca o concurenta dura care sa ii scoata de pe piata).
    Pentru a scoate toti competitorii din piata pe cai „naturale”,ca si companie vei avea costuri mari(daca ii cumperi cheltuoesti mult,iar daca practici concurenta dura ai nevoie de investitii in forta de munca ,tehnologie,marketing si tot ce tine de companie).

    Admitem ca pe o piata libera o anumita companie a practicat o astfel de politica detine 100% din piata si dicteaza tot, face cum vrea patronul cel rau.
    Pericolul de care tu vorbesti nu poate fi reprezentat decat de practici imorale ale companiei din faza cand devine monopol.

    1.Compania va practica preturi mari pentru a-si recastiga investitiile facute pentru a deveni monopol(compania nu a devenit monopol prin interventia statului)
    2.Daca aceasta companie va practica preturi prea mari(va dicta piata dupa bunul plac) ce te face sa crezi ca nu vor aparea alti concurenti care sa ofere aceleasi bunuri/servicii la preturi mai mici(piata este libera) sau ce te face sa crezi ca nu vor aparea niste bunuri substituente.

    „Statul are rolul sa apere piata in care nimeni nu este agent dominant”– Problema in ideea ta esta ca exact statul este agentul dominant.Sa zicem ca poate sa ii apere pe agentii din piata si sa le ofere niste conditii normale de concurenta,dar el cu cine concureaza pentru a nu fi monopol,nu cumva chiar statul va dicta dupa bunul plac?

  36. abc says:

    @ Tiberiu

    Nu m-am referit doar la Ceasusescu.
    Sa zicem ca nu a fost revolutie.A fost manipulare venita din partea unei tari straine.Daca socialismul ala ar fi fost unul bun,lucrurile erau roz,Romania o ducea bine.Cum reuseau unii sa ii manipuleze pe romani sa faca o asa zisa „revolutie”.

    La caderea zidului berlinului nu a fost revolutie.

    Bunastarea occidentului este bazata pe credit.Ceausescu a facut credite externe pentru a industrializa tara(ce zici bunastarea socialismului pe ce se bazeaza?)

    Referitor la credit-este normal sa faci credit…prefirinta consumului prezent in detrimentul celui viitor(cauza fiind incertitudinea viitorului).Problema este cum se face acest credit,dar sa oprim discutia aici pentru ca ai deviat mult de la subiect.
    Poate o sa ne demostrezi tu ca socialismul nu e sistem falimentar.

  37. Deceneu says:

    @Ionut Piata perfecta, adica piata concurentiala in care nimeni nu poate influenta pretul este ca punctul de optim, un ideal spre care tinzi, dar care nu poate fi atins.
    De la piata perfect concurentiala la piata dominata de monopol sunt diverse forme de piete dominate partial de marii agenti economici.

    1) Statul n-are nici un instrument de masurare a marimii optime a unei firme.
    Nu marimea firmei trebuie masurata ci ponderea ei pe piata si asta este masurabila.
    2) Concurenta n-are nici o legaturra cu numarul de actori de pe piata.
    Nu zau ? Daca ai un singur acotr mai exista concurenta?
    Daca ai doi actori care au facut intelegeri ce concurenta este. De ce au fost suspectate firmele de telefonie mobila ca au avut intelegeri de monopol?
    Daca erau 10 firme de telefonie mobila posibilitatea de sincronizare a tarifelor ar fi fost mult mai mica.

    „Iar organizatia care se ocupa cu ridicarea acelor bariere (de intrare pe piata) este statul.”
    Asta daca agentii de pe piata au influenta asupra puterii politice, atunci actioneaza prin intermediul statului sa-si protejeze pozitia.
    Nu statul este problema cat modul in care se achita de sarcini.
    Eu am mai spus ca statu leste ca energia nucleara. Nu-i buna sa urea, depinde de destinatia utilizarii ei.
    Statul poate fi bun sau in cardasie cu agentii economici daca el este dominat de capital.

    @abc – „Problema in ideea ta esta ca exact statul este agentul dominant.”
    Statul si agentii de pe piata sunt ca arbitru si jucatorii la fotbal.
    Arbitru nu joaca, si nici cei care fac regulamentul.

    Daca o companie practica preturi mari si cineva incearca sa „muste” din piata, compania monopolista poate adopta masuri de dumping prin care sa-l falimenteze pe cel care incearca sa intre pe piata, aparanddu-si pozitia de monopol.
    Firmele de ciment au vandut cimentul in Romania mai scump decat in UE pentru ca avand intelegeri si-au permis sa creasca pretul (si sunt firme private).

  38. abc says:

    @ Deceneu

    „Daca ai un singur actor mai exista concurenta?
    Daca ai doi actori care au facut intelegeri ce concurenta este. De ce au fost suspectate firmele de telefonie mobila ca au avut intelegeri de monopol?
    Daca erau 10 firme de telefonie mobila posibilitatea de sincronizare a tarifelor ar fi fost mult mai mica.”

    Trebuie intai sa faci distinctia intre MONOPOL si OLIGOPOL.Dai exemplu domeniul telecomunicatiilor ca fiind un segment de piata unde sunt dictate preturile.Te-ai intrebat DACA si CE state au actiuni in companiile care activeaza pe piata din Romania?E ca la benzina.Statul ia 50% din pretul benzinei.De ce creste pretul?Este simplu.Pret mare la benzina=venit mare la bugetul de stat si venit mare in buzunarul benzinarilor.
    Pe aceeasi idee cred ca functioneaza si telecomunicatiile,dar intai sa te documentezimai bine si dupa vorbim si pe subiectul telefonia mobila in Romania.

    “Problema in ideea ta este ca exact statul este agentul dominant.”
    Noi aici nu vorbim de fotbal sau alt sport.STATUL FACE LEGI SI STATUL LE APLICA.STATUL NU E ARBITRUL DE LA MIJLOC.IN CAZUL NOSTRU STATUL JOACA SI EXACT STATUL FACE REGULILE.
    Preturile de dumping sunt preturi sub costul de productie.Intro piata libera care este antreprenorul care sa practice preturi de dumping cand el cauta profit(ideea este contradictorie din start).
    Avem piata libera si compania practica pret de dumping.Cat timp va dura asta?In tot acest timp nu apar concurenti in piata?Nu exista antreprenori care sa speculeze eventuale slabiciuni?(fie vorba intre noi preturile de dumping sunt practicate pentru spalare de bani…nu ai cum sa faci preturi de dumping si sa rezisti…care e profitul cand venitul depaseste cheltuielile?)

    Dai exemple firmele de ciment si firmele de telefonie mobila ca fiind exemple negative(intelegeri de tip cartel) si care se produc pentru ca piata e prea libera.
    Si aici e simplu si vinovat este doar statul pentru ca fiind un sistem interventionist….sunt doua posibilitati:statul intervine prea mult sau statul intervine prea putin,ramane de vazut care dintre ele(pentru mine e destul de clar).

  39. Tiberiu says:

    @abc
    Nu crezi ca faci o greseala de logica?
    Eu nu sustin nicio teza.
    Mai sus, autorul articolului sustine ca socialismul este falimentar (apriori). De ce trebuie sa demonstrez eu contrariul?
    Este ca si cum ar spune: „motorul diesel este depasit”, si eu ii cer argumente. De ce trebuie sa vin eu cu argumente pt. a demonstra ca motorul diesel nu este depasit?

  40. abc says:

    @ Tiberiu

    Citat din text:”Argumentul fundamental care stă la baza imposibilității socialismului este însă absența proprietății private.Fără proprietate privată nu există schimburi și nici un mecansim de prețuri care să fie stabilite pe baza acestora, ceea ce înseamnă că planificatorul central trăiește cu iluzia că poate calcula ceva și că poate stabili eficient o alocare a resurselor în economie.”

    Asta este argumentul.Ori il demontezi ori te culci.Esti si impertinent pentru ca domnul Paun nu a scris doar „socialismul este falimentar”…sa fim putini seriosi articolul are mai mult de 3 cuvinte.Nimeni nu o sa iti faca tie o teorie a economiei pe blog…pentru asta exista literatura de specialitate.

  41. Cetateanul Popescu says:

    @Tiberiu, @all

    am o intrebare, plecata de la spusa lui Tiberiu: „In conditiile in care aceste resurse sunt limitate, un surplus atras intr-o directie nu genereaza un minus intr-alta?
    Bunastarea unora se realizeaza implicit in detrimentul altora?”

    Nu vi se pare ca aici e o eroare fundamentala de apreciere? Economia intr-o piata libera nu e un fenomen static, din care sa rezulte jocul cu suma zero pe care il propune Tiberiu. Resursele, chiar limitate fiind, nu sunt stationare. Un surplus atras intr-o parte NU genereaza neaparat un minus intr-alta, pentru ca el genereaza alte resurse. Nu este asta esenta cresterii economice? Nu asa cresc si firmele si salariile?

    In plus, in discutia asta au fost lasate la o parte aspecte valorice nemateriale foarte importante, a caror absenta distorsioneaza imaginea. De exemplu, relatia antreprenor-angajat e ceva mai complicata: antreprenorul are in fata riscul (o „resursa” cu minus), angajatul primeste stabilitate (o resursa cu plus). De ce nu se fac toti antreprenori? Pentru ca valoarea pe care ei o acorda stabilitatii ii determina sa vada riscul (absenta unei resurse, siguranta) drept neconvenabil.

    Discutia e mult mai cuprinzatoare decat lasa sa se vada aspectele strict materiale. Ideea de baza e ca piata libera asigura un echilibru dinamic, mereu in schimbare, intre nevoi si resurse, pe cand statul nu reuseste pentru ca nu poate fi, prin insasi constructia sa, la fel de dinamic.

  42. ionut says:

    „Nu marimea firmei trebuie masurata ci ponderea ei pe piata si asta este masurabila.”

    Pai la asta se referea „marimea”.

    „Nu zau ? Daca ai un singur acotr mai exista concurenta?”

    Sigur ca exista! Ba chiar am putea spune ca, in conditiile unei piete libere in care oricine se poate manifesta liber (neimpiedicat de bariere bircratic-artificiale), existenta unui singur actor este expresia ultima a concurentei, nicidecum lipsa ei. Cum a devenit acela singur? Si, mai important, cum se mentine asa?

    Cartelul firmelor (exemplul celor de telefonie) e perfect legitim. Sigur ca si cartelul (intelegerea) consumatorilor. Care pot boicota oricand (macar) unul dintre agentii economici aflati in cartel. Intrarea libera pe piata de telefonie e impiedicata de … stat.
    Iarasi, dumpingul e perfect legitim si in beneficiul consumatorului. Numai sa-ti dea mana sa-l practici! Oricum, sa zicem ca ai scapat de toti ceilalti competitori si ramai singur.
    Falsa problema pe care o ridica opinia populara (in legatura cu acesta situatie) este urmatoarea: in acest punct decizi sa restrangi productia la un nivel la care sa-ti maximizezi profitul! De acord, da’ de ce ar fi asta nociv? La nivel general asta face orice antreprenor, orice firma! In plus restrangerea productiei unui anumit bun inseamna eliberarea factorilor de productie, resurselor, etc. pentru producerea altor bunuri. Adica putem spune ca e un inconvenient pentru consumatorii acelui produs, nu pentru bunastarea generala a societatii.

    Uite eu am pe strada un magazin (destul de bine aprovizionat) care e singurul non-stop pe o raza de cca. 1 km. deci e un „monopolist” (cel putin intre orele 23-06). Si al dracu’, are niste preturi mari!

    De retinut: cererea e inelastica pana la nivelul de pret si total elastica dincolo de acesta!

    Ma rog, uite „detaliat”:

    Un punct de vedere asupra monopolului.

  43. Tiberiu says:

    @ abc
    1. Iti multumesc pt. recomandare si chiar o sa ma culc.
    De asemenea vreau sa-ti recomand si eu ceva:
    Platon, cand si-a deschis Academia, a scris de-asupra institutiei:
    Cine cu cunoaste aritmetica, nu are ce cauta aici (a se intelege si logica).
    In consecinta, ti-as recomanda sa studiezi un pic aceasta stiinta pt. ca altfel poti sa citesti tu toate cartile cu profil economic si tot nu vei intelege nimic.
    2. Eu nu trebuie sa „demontez” nimic; nu pot sa iau in serios o declaratie precum „planificatorul central trăiește cu iluzia…”; Este ca si cum te-as face eu pe tine nebun si as incheia demonstratia.

  44. Tiberiu says:

    @ cetateanul Popescu
    Domnule Popescu discursul dvs. seamana foarte mult cu cel al Premierului Boc; sunteti incognito?
    Numai el vede ca au crescut salariile desi ele scad, numai el vede crestere economica cand cei mai multi dau faliment, numai pt. el 170 = 70 (sau ceva de genul asta).
    Eu am facut o constatare, citind mai multe carti cu profil economic (chiar si manualele de baza – vezi manual XI – Mircea Cosea): resursele sunt limitate in raport cu nevoile.
    Este o chestie matematica (chiar daca unele resurse, prin progres ajung sa se multiplice ele tot raman in urma cresterii nevoile = dinamica). Cum va explicati din punct de vedere matematic ca anumite persoane isi pot multiplica resursele fara sa afecteze pe altele?

  45. ionut says:

    „resursele sunt limitate in raport cu nevoile.”

    Total eronat! Resursele sunt marcate de principiul raritatii, asta e altceva.
    Altfel resursa numita energia solara, de exemplu, e limitata? Sau cea eoliana? Limitata e doar gandirea umana…

  46. BladHaund says:

    Toate comentariile de pana acum vin sa confirme stralucit titlul articolului: „IMPOSIBILITATEA CAII DE MIJLOC”!

  47. abc says:

    @ Tiberiu

    Am sa tin cont de sfaturile tale si am sa mai studiez.
    Dar problema pe care dumneavoastra ati ridicato inca nu este rezolvata.V-as ruga sa nu mai invocati tot felul de exemple si am sa mai explic inca o data care e treaba cu socialismul falimentar.
    Argumentul care sta la baza afirmatiei „planificatorul central trăiește cu iluzia că poate calcula ceva” este „absența proprietății private.Fără proprietate privată nu există schimburi și nici un mecansim de prețuri care să fie stabilite pe baza acestora”

    Dumneavoastra ati spus ca nu acceptati afirmatii neargumentate.Argumentul este lipsa proprietatii private.In concluzie argumentul exista.De aici avem 2 variante ori este un argument bun ori este un argument prost.
    De aici dumneavostra decideti ce sa comentati si ce nu si pe ce baza.

  48. Tiberiu says:

    @ Ionut
    Iti doresc ca Soarele si Universul sa rspunda nevoilor tale (scuza-ma dar nu ma pot abtine sa nu rad, imaginandu-mi un raport sexual cu stalpul eolian… 🙂 )

  49. Tiberiu says:

    @ Ionut
    Trecand peste faza comica de mai devreme, vrei sa definesti „raritatea”?
    Vreau sa inteleg termeni ca „infinit”, „finit”, „raritate”.
    Mersi.

  50. Adrian says:

    vizionati filmul „Inside Job” din 2010 si veti vedea ca la baza crizei economice a stat chiar calea de mijloc, cind in SUA bancile (capitalistul) au dat mina cu functionarul public si politic (statul)si au purces la dereglementari, inflamare cu produse financiare toxice, tiparire de bani in exces, creditare in exces, etc. Singuri marturiseau in film ca pur si simplu nu se puteau opri din lacomie…

  51. Cetateanul Popescu says:

    Tiberiu,

    daca atat ai inteles din ce-am spus eu… bine, fie. Ai perfecta dreptate in tot ce sustii. Succes in viata.

  52. Tiberiu says:

    @ Cetateanul Popescu
    Ati folosit „argumentul” suprem.
    „Cinste” dvs.!

  53. Cetateanul Popescu says:

    Bine, Tiberiu, hai sa-ti desenez: nimic din ce-am scris nu se referea la situatia actuala din tara. Era o continuare a unei discutii generale, despre si pe principii. De unde-ai tras tu concluzia ca as fi zis ca au crescut salariile (precum si celelalte aberatii, reale dar irelevante, pe care mi le-ai pus cu nonsalanta in carca), nu-mi dau seama.

    Dar, deh… mit der Dummheit kämpfen Götter selbst vergebens.

  54. ionut says:

    Prostia nu e niciodata comica. Daca faci pe prostul risti sa ramai asa!
    Ce legatura are, in cazul discutiei de fata, „resursa” cu „nevoia” de … raport sexual?
    Eu ti-am spus ca esti o victima…

  55. Tiberiu says:

    @Ionut
    Acest cuvant m-a durut.
    :))
    De unde acest cuvant urat in vocabularul tau?
    Ai fost umilit cand erai mic?
    Pacat.
    Daca te-as fi cunoscut, te-as fi aparat…

  56. ionut says:

    Tu asa te recomanzi, mai prostovane: „economist”?
    Fugi d’aci ma, ca economia are taine! Cand io spuneam ca p’un biet socialist nici toti zeii din pixul lu’ asimov nu-l pot salva…
    Studiul, maica, e solutia, studiul! Da’ nu la „fara speranta”.

  57. Tiberiu says:

    @ Cetateanul Popescu
    Domnule Popescu, citez din textul dvs:
    „Un surplus atras intr-o parte NU genereaza neaparat un minus intr-alta, pentru ca el genereaza alte resurse. Nu este asta esenta cresterii economice? Nu asa cresc si firmele si salariile?”
    Ati enuntat o teorie si ati vrut sa o demonstrati cu un exemplu.
    In concluzie:
    Intrebarile sunt sau nu sunt retorice?
    Daca sunt retorice inseamna ca va asumati declaratia; deci nu v-am pus eu nimic „in gura”.
    Daca nu sunt retorice inseamna ca nu ati oferit niciun exemplu care sa justifice teoria enuntata.
    Dar, deh… mit der Dummheit kämpfen Götter selbst vergebens

  58. Tiberiu says:

    @ abc
    Un cercetator facea experiente cu un purice.
    Il tinea in palma si ii spune: Sari!
    Purecele sarea.
    Ii mai spunea o data: Sari!
    Si purecele sarea.
    Ii taie picioarele purecelui si ii spune: Sari!
    Purecele nu sare; Ii mai spune o data: Sari! Purecele tot nu sare.
    Acum cercetatorul isi noteaza concluziile:
    Puricele, dupa ce ii tai picioarele, nu mai aude.
    Daca nu ai proprietate privata, nu poti concluziona ca: „Fără proprietate privată nu există schimburi și nici un mecansim de prețuri care să fie stabilite pe baza acestora”

  59. Tiberiu says:

    @ abc
    Mai mult decat atat, autorul articolului RECUNOASTE EXISTENTA acestora dar, din lipsa de argumente, il declara pe NEBUN pe Planificatorul Central spunand ca „TRAIESTE CU ILUZIA”.
    Ca sa ma intelegi mai bine:
    Eu te intreb pe tine „iti merge masina”? Si tu imi spui ca „Da”.
    Este corect ca eu sa spun celor din jur ca de fapt „Nu merge” si ca „traiesti tu cu iluzia asta”?

  60. Radu says:

    Draga Cristian,
    Zic ca ar fi cazul sa citesti putin Akerloft, Stiglitz, eventual Amartya Sen.. castigori ai premiului Nobel in Economie care au aratat clar ca pietele nu pot functiona eficient datorita asimetriei informatiei si costurile de tranzactie(spre exemplu, piatza financiara, piatza de credite,piatza de munca, etc..). de aceea e important sa existe anumite mecanisme in piatza (cum ar fi regulamentele impuse de stat) pentru a crea acele „incentives” ca piatza sa functioneze corect si ca, costurile aflarii acestei informatii sa fie luate in calcul.

    asa ca hai sa nu ne mai mintzim si sa exageram despre teoria economica aici.. e important sa avem o viziune nuantata a realitatii care nu asculta nici de princiiple lui Hayek in totalitate, dar nici ale lui Keynes.

    Radu

  61. BladHaund says:

    Da, @Cristian, mai citeste si tu din autorii astia, ce naiba, daca au castigati premii inseamna ca poti sa nu mai gandesti cu capul tau. Nu mai minti atat si nu mai ponegri stat statul, ca daca dispare, vezi ca iti dispar si toti haterii si troll-i de aici, unde sa mai stea si ei sa frece duda pe net in timpul programului?

  62. Ghita Andrei Cosmin says:

    Off topic, dar foarte important sau chiar grav
    Astazi a aparut la stiri un reportaj despre orasele chinezesti nelocuite. Grav este ca aceste orase au 4-5 ani, iar majoritatea blocurilor sunt goale, iar preturile sunt destul de mari (intre 70000 si 100000 de euro apartamentul), si implicit peste puterea de cumparare a oamenilor de rand, care adesea stau inghesuiti cate 3 intr-o camera, si aia cu chirie.
    Deci intrebarea este ce se va intampla, cand si mai ales cat de grav, intrucat in reportaj se zicea ca ar fi cam 64 de milioane de case (noi) goale, iar santierele duduie.
    Ceea ce este grav este faptul ca acele apartamente nu sunt efectiv proprietatea statului, caci daca ar fi fost, cu siguranta ar fi fost atribuite populatiei (eventual dupa sistemul ce a fost practicat si pe aici pe vremea lu raposatu). Deci acele locuinte sunt ale unui dezvoltator care a investit milioane si care sta cu casele pe stoc, dar mai grav, acele case, au contribuit la „cresterea economica” cu pretul lor integral, chiar daca pe piata fie nu exista cerere fie potentiala cerere nu-si poate permite asemenea preturi. Ce-i drept in respectivul reportaj se spunea ca perioada de creditare era scurta cam 3 ani si se cerea un avans destul de mare.
    Mai mult ca sigur aceste orase au fost dezvoltate tot cu „ajutorul” statului, care cu siguranta a impulsionat „dezvoltarea” cu diferite metode printre care cred ca ar fi si garantarea creditelor acelor dezvoltatori, sau eventual dobanzi preferentiale.
    Daca e cineva mai luminat pe aici, sa ne lumineze si pe noi.
    Multumiri anticipate

  63. Extra3OO says:

    Ghita, uite aici.

  64. ionut says:

    „pietele nu pot functiona eficient datorita asimetriei informatiei”

    Aha, si trebuie interventia statului care a rezolvat aceasta problema (asimetria informatiei), el fiind, nu-i asa, populat cu fiinte omnisciente…
    Cu alte cuvinte aceeasi „poveste”: bai tembelilor voi insiva habar n-aveti ce e bine pentru voi, las’ ca va spunem noi!

  65. mobutu says:

    da, pe bune parcă statul ăsta e ceva extraterestru, un fel de ființă perfectă, zeu, godlike, cum știe el ce e mai bine pentru proști, cum echilibrează el piețele cu mâna lui mai invizibilă decât celebra mână invizibilă a piețelor libere propovăduită de adam smith.

    Evident statul e format din amăreșteni ordinari, nu din marțieni perfecți.
    Dar cumva amărăștenii aștia, odată ajunși la butoane, se transformă în ființe perfecte și iau numai decizii golden.

    Hilar!

  66. Paun Cristian says:

    @ Radu

    Cred ca ar trebui să îi citiţi într-o altă cheie pe toţi cei pe care i-aţi enumerat şi care din punct de vedere al teoretizării crizei evită problema cheie a crizelor: SOCIALISMUL MONETAR.

    Vă pun eu o întrebare: nu credeţi că intervenţia statului în plan monetar aduce o şi mai mare asimetrie în informaţie? Eu zic chiar că distruge bruma de predictibilitate pe care o mai poate avea antreprenorul în economie. În plus, nu înţeleg cum vă puteţi da seama din analiza datelor alterate de intervenţionismul statal în economie cât de acolo e asimetrie naturală pieţei şi cât de acolo e asimetrie indusă.

    Şi ca să fiu mai simplu: INFORMAŢIA ÎN PIAŢĂ ESTE ÎNTOTDEAUNA ASIMETRICĂ, INCOMPLETĂ ŞI IMPERFECTĂ. Intervenţia statului nu rezolvă această problemă ci, dimpotrivă, o face şi mai ASIMETRICĂ ŞI MAI IMPERFECTĂ.

  67. abc says:

    @ Tiberiu

    Te-am rugat sa nu mai vii cu tot felul de exemple si sa discutam pe marginea unor subiecte seriose daca ai placerea…aici nu se spun bancuri cu si despre puricei.

    „Daca nu ai proprietate privata, nu poti concluziona ca: “Fără proprietate privată nu există schimburi și nici un mecansim de prețuri care să fie stabilite pe baza acestora””.

    Daca afirmi ca nu poti concluziona asta…trage tu alta concluzie.Daca negi concluzia trasa de autor trebuie sa ai tu alta.Ca sa arati ca un drum este gresit este neaparat nevoie sa arati si drumul mai bun.
    Asadar astept concluzia ta referitoare la lipsa proprietatii private(si efectele acesteia).

  68. Victor says:

    Inca de acum , 3 ani parca, cand am auzit prima data de „The Venus project”, am zis ca este o idee foarte buna. Eu nu am cunostinte in domeniul economic si as fi tare curios sa vad care este si parerea dumneavoastra de specialist in domeniu si a cititorilor dumneavoastra. M-as bucura si mai mult daca ati putea acorda acestui topic un intreg articol, sa ne spuneti cum vedeti dumneavoastra ideeile propuse in aceasta initiativa. Daca aceasta „noua ordine mondiala”, cum o numesc ei, are o logica, parti pune , poate fi implementata cu succes in ideea de a oferi un mediu de viata mult mai calitativ sau este doar o utopie.

    Mi-am permis sa pun acii acest coment untrucat consider ca are cat de cat legatura cu subiectul aboradat de dumneavoastra, fiind o alternativa, dupa intelegerea mea.

Lasă un răspuns

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>