Într-o lume în care producția de bani (din nimic) a întrecut demult dinamica și profitabilitatea producției de cartofi, băncile centrale au devenit instituții cheie pentru toți antreprenorii monetari și politici care, într-o formă sau alta, extrag rente imense din această activitate. Activitatea băncilor centrale a trecut demult de la simpla reglementare sau control asupra  sistemului bancar în vederea eficientizării modului în care aceste bănci atrag resurse de capital și le împrumută apoi celor care au nevoie de ele. Băncile centrale au devenit adevărate uzine de produs bani pentru toți antreprenorii politici care nu pot prospera altfel decât din așa ceva. Această schemă are nevoie ca de aer de ”credibilitate”, de ”încredere”, de o bună percepție din partea publicului. Mai mult, producția de bani a fost, la rândul ei, accelerată de nevoia de stabilizare a unui sistem tot mai apropiat de colaps. Toți sunt cu ochii pe băncile centrale și pe ce decizii iau ele pentru perioada următoare: dobânda cât mai apropiată de 0 sau rezerve minime obligatorii cât mai mici (de preferabil și ele tot 0) sunt prezentate ca adevărate instrumente de  ”creare de investiții și de locuri de muncă” (adică de prosperitate). Politicii monetare îi sunt atribuite virtuți pe care nu le are și efecte pe care nu le poate genera în planul economiei reale. Soluții monetare sunt utilizate în locul reformelor structurale autentice (care vizează o privatizare generalizată a mijloacelor de producție încă deținute de stat).

Pentru ca spectacolul să fie complet, băncile centrale sunt prezentate ca instituții independente de factorul politic. Nevoia de independență pleacă de la scoaterea de sub control politic direct a producției monetare. Aparent acest lucru funcționează și produce liniștea necesară antreprenorilor monetari pentru a-și continua nestingheriți planul de multiplicare într-un ritm amețitor (sau cel puțin deconectat sau necorelat cu producția de bunuri din piață) al masei monetare. Ne simțim cu toții mult mai în siguranță cu o bancă centrală independentă.

Poate fi însă oare această bancă centrală independentă cu adevărat? Oare nu cumva această independență a băncilor centrale este un mit numai bun de vândut credulilor care încă mai se chinuie să cultive cartofi și să extragă cu mare dificultate profituri de acolo? Evident că da. Iată câteva argumente:

1. Băncile centrale sunt instituții de stat. Statul este acela care le conferă un monopol exclusiv asupra producției de bani. O putere extraordinară controlată de un grup de oameni cu interese specifice. Băncile centrale nu sunt o emanație a pieței și nu deservesc cu prioritate interesele celor din piață (cei care economisesc sau cei care doresc să obțină un credit).  Atunci când statul îți pune pe tavă o asemenea putere nu ai cum să nu încerci, într-un fel sau altul, să deturnezi această putere întru profitul tău și al prietenilor tăi. Legătura dintre băncile centrale și stat este evidentă în acest caz. Fără statul care să le dreptul de agresiune asupra puterii noastre de cumpărare, băncile centrale ar dispărea natural din piață.

2. Băncile centrale nu pot acționa independent de sistemul economic. Băncile centrale au devenit, la rândul lor, promotoarele și apărătoarele unor privilegii acordate băncilor comerciale care sunt de neimaginat într-o piață liberă (capitalizare foarte redusă, contracte viciate etc.).  Băncile centrale țintesc prețuri / cursuri de schimb / dobânzi care sunt destabilizate natural de legea cererii și a ofertei din piață. Obiectivele și strategiile lor fac imposibilă deconectarea completă de sistemul economic. Acțiunea băncilor centrale nu poate fi complet lipsită de apartenența la un grup de interese sau de defavorizarea altor grupuri de interese: dacă depreciez moneda voi avantaja exportatorii în dauna importatorilor de bunuri sau de capitaluri; dacă scad dobânda către zero avantajez pe cei care iau credite în dauna celor care economisesc. Prin acțiunile sale băncile centrale sunt dependente de presiunile pe care le fac diferitele grupuri de interese.

3. Băncile centrale nu sunt conduse de roboți sau computere (chiar și așa ar fi nevoie de cineva care va trebui să programeze astfel de mașinării să se comporte într-un fel sau altul). Funcționarii din băncile centrale sunt la fel de imperfecți ca orice operator din piața privată. Una dintre dimensiunile acestei imperfecțiuni este tocmai lipsa de independență sau, altfel spus, dispoziția birocratului de a fi corupt, de a ceda la acțiuni de lobby, de a nu face față presiunilor. Bancherii centrali nu sunt nici extratereștrii și nici mașinării lipsite de sentimente. Sunt și ei tot oameni dependenți de cooperarea socială și care sunt conștienți de profiturile imense care pot fi extrase tocmai din încălcarea independenței lor.

4. Numirea bancherilor centrali se face de către puterea politică sau legislativă dintr-o țară. În România, de exemplu, numirea celor din Consiliul de Administrație al BNR se face de către Parlamentul României (vezi aici). Chiar dacă ți se cere să nu ai vreun angajament politic, acest lucru e practic imposibil. Parlamentul nu organizează concurs pentru acest Consiliu de Administrație. Pur și simplu, numește politic niște reprezentanți ai săi acolo. În acest caz, independența ta ca bancher central de factorul politic poate fi pusă serios sub semnul întrebării. Niciodată nu vei mușca mâna celui care te-a numit și ți-a pus în brațe un monopol foarte profitabil. Vei căuta să îți conservi cât poți de mult poziția și conectarea cu mediul politic devine inevitabilă. Inevitabil vei coopera cu orice partid politic ce se va perinda pe la putere.

5. Băncile centrale au setat regulile în piață de așa natură încât statul să fie primul servit din producția de bani. Băncile comerciale sunt aproape ”forțate” de băncile centrale să se conecteze la stat și să finanțeze o datorie publică tot mai imensă. Când datoria publică e prea imensă ea e anulată tot cu ajutorul băncilor centrale. Fondurile de salvare în caz de faliment al sistemului provin tot dintr-o ”capitalizare” administrată de băncile centrale. Dependența de stat a sistemului financiar-bancar și cea a statului de sistemul financiar-bancar e tot mai mare. Cartofi se produc tot mai puțini și cu tot mai mare dificultate. Bani se produc tot mai mulți și din ce în ce mai ușor (și mai din nimic).

6. Băncile centrale mai nou sunt conectate la un sistem bancar global. Există instituții financiare internaționale (FMI, Bank of International Settlements) sau diferite Grupuri care ”ghidează” această activitate a băncilor centrale. Odată cu internaționalizarea activității bancare, presiunile politice din exterior au devenit și ele foarte importante.

Acapararea de către politic a izvorului nesecat de ”bunăstare” care este banca centrală este tot mai evidentă în toate țările lumii. Rezultatul este unul ușor de constatat: tot mai puțini economisesc, tot mai puțini crează bunuri de capital, tot mai puțini au răbdare să acumuleze resurse înainte de a se lansa într-un consum. Manevrarea dobânzilor, a cursului de schimb, a masei monetare sunt realizate exclusiv în folosul antreprenorilor politici și monetari și în dauna antreprenorilor reali, deși acestora li se servește permanent placa cu ”independența” de factorul politic și cea cu ”beneficiile clare” ale acestui intervenționism monetar: prețuri mai stabile, curs de schimb mai stabil, dobândă mai avantajoasă pentru toți. Astfel de sisteme nu au cum să fie nici robuste și nici stabile. Vor intra mereu și tot mai des în vrie.


23 comentarii la “Independența disimulată a băncilor centrale”
  1. Mihai a spus:

    Cei de la Banca Centrală sunt ”independenți” doar când vine vorba de salarii. Nimeni să nu se ia de salariile lor de bugetari (cele mai mari din România). Ei acolo brusc au independență.

    Vezi aici ce salariu are Isărescu:
    http://www.cotidianul.ro/ce-salariu-are-isarescu-149733/

    De la salariul lui în jos se calculează salariile și pentru ceilalți.

    Păi ești fraier dacă vrei să te faci Parlamentar sau Președintele României. E mai bănos să te numească cineva șef la BNR:

    http://www.gandul.info/news/afla-aici-salariul-presedintelui-traian-basescu-6251678

    Ce independență… sunt toți o încrengătură politică. O mână spală pe alta. Se apără unii pe alții. Să fim serioși.

  2. ThinkAgainRO a spus:

    Domnule Păun îmi pare rău dar mințiți cu nerușinare! Nicăieri pe planetă Băncile Centrale nu aparțin STATELOR!Au acționariat privat din zona familiei Rotschild!
    Banca Națională a României are de asemenea acționariat privat și interese ascunse celor poporului român!

  3. Paun Cristian a spus:

    @ ThinkAgainRO

    Numai mincinos și nerușinat nu am mai fost făcut. Dar trec peste acest lucru de dragul dialogului și al ideilor.

    Am trei întrebări:
    1. Puteți să îmi numiți acționarii privați din BNR?
    2. Care sunt acționarii privați din Banca Centrală Europeană?
    3. Poate cineva concura cu băncile centrale? Cine? Dacă ar fi privați 100% ar trebui să existe concurență în acest domeniu.

    Comentariu: chiar dacă vorbim de un grup de indivizi care sunt persoane private clar și care au pus cumva mâna pe un privilegiu (acela de a tipări monedă, toți ceilalți dintre noi făcând ani grei de pușcărie dacă încercăm să facem și noi la fel), cel care le apără acest privilegiu e STATUL. Asta înțelege cu greu multă lume: dacă am un contract cu statul pe care îl obțin POLITIC se numește că fac parte din STAT nu din TAGMA PRIVAȚILOR. Un privat autentic niciodată nu și-ar putea face propria bancă centrală.

  4. iosiP a spus:

    Comentariu: chiar dacă vorbim de un grup de indivizi care sunt persoane private clar și care au pus cumva mâna pe un privilegiu (acela de a tipări monedă
    Eu as adauga si privilegiul de a ne obliga sa acceptam aceasta moneda, caci in absenta acestei constrangeri „fituicile” tiparite de ei ar avea cam tot atata valoare cat si cele pe care le pot scoate eu pe imprimanta personala 😉

  5. Di Gigio a spus:

    @ThinkAgain: Nu stiu daca Rotschildzii controleaza chiar toate bancile centrale, e posibil sa ai dreptate intr-o oarecare masura, dar daca nu putem proba afirmatiile, mai bine nu le facem. Daca le poti proba – chiar sunt interesat.

    Despre BNR-ul nostru avem informatiile prezentate pe siteul lor http://www.bnro.ro/Statutul-BNR-2184.aspx , printre care si urmatorul text – „La data de 31 decembrie 2004, capitalul actual al BNR (de 100 miliarde lei) se majorează la 300 miliarde lei şi aparţine în întregime statului.”, iar pe wikipedia scrie doar —„Banca Națională a României (BNR) este banca centrală a României, având personalitate juridică. Aceasta este o instituție publică independentă, cu sediul central în municipiul București și poate avea sucursale și agenții atât în municipiul București, cât și în alte localități din țară. Banca Națională a fost înființată în anul 1880 cu un capital inițial de 30 milioane lei (din care 10 milioane capital de stat, iar restul de 20 milioane fiind capital privat cu precădere al familiei Brătianu). Prima bancnotă emisă de BNR a fost cea de 1000 lei, care a circulat până în anul 1933. Până în 1848, instituția numită Banca Națională a României a fost o instituție privată, controlată cu mână de fier de către acționarii care, nu o dată, au sfidat guvernul propriului partid, PNL[2].”

    Deci e institutie publica (de multe ori se face confuzia intre institutie publica si institutie de interes public), independenta (pai, deh, sa poata fura nestingherita) si ni se mai spune legat de trecutul ei PRIVAT (neamul Bratianu cel mult laudat in cartile de istorie de fapt a fost HOTUL nr.1 al Romaniei in acea perioada).

    Dat fiind faptul ca o banca centrala emite doar a zecea parte din masa monetara aflata in circulatie, restul fiind inscrisuri in conturile bancare, nu cred ca e o miza asa de mare actionariatul acesteia, ci mai degraba controlul acesteia, astfel incat bancile private sa-si poata continua in liniste furtul puterii de cumparare prin inventarea banilor in conturile clientilor in procesul de creditare.

    Asa ca Rotschilzii nu m-ar mira sa se afle in spatele unor mari banci internationale sin in spatele puterii legislative din cele mai importante tari, dar deja intru pe un taram mlastinos.

  6. gogo a spus:

    Dn Paun,
    grupul de indivizi care controleaza de fapt din spatele cortinei aceste banci centrale gen FED&BCE (si implicit sucursalele lor zonale pline de executaci din „provincii” gen Romania) nu cred ca sunt idioti sa joace cu cartile la vedere, adica sa se declare transparent drept actionari privati ai acestor entitati, ca asa e bine si frumos si corect in capitalism&democratie. Ce interes ar avea? Baietii destepti au experienta de zeci/sute de ani in manarii gen SOVantu, slabind statul si anexandu-si bucati din el, prin interpusi, marionete, paravane.

    Regula de baza e urmatoarea: directiile si hotararile le iau intotdeauna cei care sunt cu o etaj mai sus pe conducta cu bani „din nimic”. Cine da banul face regulile, cine ii primeste executa ordinele. In BNR intra bani de la FMI+BCE+BM, deci consiliul bnr nu hotaraste de fapt mare branza, sunt acolo de decor, sa dea bine, sa arate profi, sa gestioneze situatia in teritoriu, sa „lupte cu speculatorii”, cu inflatia, cu cartoful, etc.

    Bnr in tandem cu bancile private au grija prin felul in care il hranesc cu bani ca statul/puterea politica sa ramana intotdeauna la stadiul de badigard retard. Rolul statului/politicienilor e de interfata/buffer intre cei condusi si adevaratii conducatori, de gestionare/mentinere a acestui sistem (cu forta daca e necesar), de perpetuare a ignorantei si de incasare a scuipatilor. Boborul trebuie sa aibe ceva sa injure, sa se descarce… statul incapabil, clasa politica nemernica.
    Politicienii au rolul unor consumabile, ne vrajesc o perioada, boborul se satura de ei si se razbuna alegand pe altii… si ciclul se repeta. Adevaratii papusari care conduc show-ul ramanand de fapt mereu in spate la butoane (vezi Isarel guvernator de 24 de ani, cel mai de incredere roman potrivit sondajelor).

    Dupa parerea mea tandemul BNR-banci e deasupra statului roman ca putere de decizie (parlament-guvern-institutii). Statul e captivul acestora, o anexa.

    Sa presupunem prin absurd ca avem de maine o alta clasa politica avand in spate majoritatea populatiei. Ambele educate si constiente de problema acestor entitati care au monopolul productie de bani din nimic, ambele doritoare de a schimba situatia. Trimitem tot BNR-ul la plimbare, punem altii si reparam sistemul si regulile lui. RMO 100%, moneda sa fie bazata pe ceva fizic, real… aur, argint, margele,etc. Pai in secunda 2 am fi al doilea Irak, a doua Libia, inamicii democratiei si capitalismului.

  7. Cristian Păun a spus:

    @ gogo

    Mi-a plăcut mult comentariul. Cu care sunt întru totul de acord.

    Nu sunt însă convins că bancherii centrali sunt 100% străini de ce profituri imense se extrag din expansiunea creditului bazată pe rezervă fracționară.

    Mai mult, gașca e și mai mare dacă ne gândim și la cei de la Institutele de statistică ce trebuie să calculeze ”deștept” inflația ca prețurile să rămână suficient de rigide.

    Nu sunt convins încă de faptul că dacă educăm oamenii, avem răbdare cu ei și le arătăm cu argumente ce instabile sunt sistemele monetare bazate pe monedă fiat nu am găsi sprijinul pentru o schimbare radicală în sistem. Cred că aceste schimbări pot fi făcute gradual. De exemplu, am putea încerca într-o primă fază cu o ridicare a RMO la 50 – 75% și cu o ridicare a dobânzii de intervenție la valori de 50% către 100% care să pedepsească drastic băncile care rămân fără lichidități. Am putea încerca și cu impunerea unui nivel minim obligatoriu pentru capitalul social (equity) pentru o bancă la 30 – 40% (obligatoriu listat la bursă) și cu interzicerea prin lege a bail-out-ului bancar (o lege mai clară a falimentului bancar). Explicăm oamenilor beneficiile unui astfel de pachet, avem răbdare câțiva ani și analizăm situația. Eu zic că vom avea o surpriză plăcută.

    Așa cum trecerea de la capitalismul autentic la socialismul monetar s-a făcut gradual cred că și invers va trebui să facem acest lucru. Fără violențe și fără război sau revoluții. Cu creionul, tabla, caietul, cartea, blogul. Educăm oamenii. Altă șansă nu avem.

    Rămâne însă un aspect care și pentru mine e deosebit interesant (încă mă gândesc serios la el și caut argumente, răspund la posibilele întrebări): dacă România e singura țară care ar adopta aurul drept monedă ce s-ar întâmpla (având în vedere contextul global în care suntem integrați)?

  8. ionut a spus:

    @all

    Sunt intotdeauna uimit (desi n-ar trebui) de cata idiotie sade in capsorul unora! Vine un ratutit si afirma voios un truism mai mare ca el (in acealsi timp acuzand-ul si pe Cristi de minciuna): acela ca o banca centrala e populata cu „privati”! 🙂

    Oare ma intreb daca ratacitul in cauza chiar avea impresia ca p’aci (ca si pe alte bloguri unde se mai rataceste din cand in cand) se face referire la o lume sf a ingerilor si nu la lumea noastra reala, unde absolut orice organizatie (iar cele ale statului nu fac exceptie) e populata cu indivizi-fiinte umane (care toti sunt „privati”)?

    @Cristi

    1)Intrebarea „ce se intampla cu Romania” (in cazul abolirii monopului monetaro-finaciaro-bancar detinut de catre stat), e gresit pusa deoarece e „agregativa”.
    2) Nu se poate intampla decat cam ce se intampla cu Elvetia acum (dar la o alta dimensiune si, probabil, mult mai accelerat).

  9. Di Gigio a spus:

    „Nu sunt convins încă de faptul că dacă educăm oamenii, avem răbdare cu ei și le arătăm cu argumente ce instabile sunt sistemele monetare bazate pe monedă fiat nu am găsi sprijinul pentru o schimbare radicală în sistem.”……”Am putea încerca și cu impunerea unui nivel minim obligatoriu pentru capitalul social” — Cred ca dimpotriva, REDUCEREA CAPITALULUI SOCIAL OBLIGATORIU (acum este 8 mil euro in Romania pt o banca privata)si inflatia de banci ce ar aparea pe piata ar putea crea un haos monetar astfel incat toti cei ramasi pe dinafara ar constientiza cum ii fura si i-au furat dintotdeauna cei ce si-au facut banci. Cand 1 din 5 oameni ar fi bancher (imi aduc aminte de sucevenii ce isi facusera fundatii pt a importa automobile prin anii `95-`99, 1 din 3 avea fundatie) ceilalti 4 ar constientiza mult mai usor ca muncesc si pt el.

    Legat de statisticile mincinoase privitoare la inflatie, e destul sa ne uitam pe evolutia pretului aurului – http://www.goldmoney.com/gold-charts.html – ca sa ne facem o impresie relevanta, din 2005 pana in 2012, in 7 ani de zile, pretul a crescut cu 300%, ceea ce inseamna cam 40% pe an ca punct de referinta 2005 si cam 30% daca luam in calcul anul n-1. Nicidecum 4-6% cum vor sa ne convinga cei de la INS, cand pretul painii s-a triplat din 2009 pana in 2012. In 2009 o paine de 400 gr era 0,8 ron, acum e 2,4 ron.

    Dar cei de la INS nu sunt singurii mincinosi. BNR-ul prezinta niste indicatori precum http://www.bnro.ro/Indicatori-agregati-privind-institutiile-de-credit-3368.aspx —-printre care se numara si raportul Credite acordate / Depozite atrase undeva la 120% in medie. Acum ma intreb…ori BNR-ul minte, ori bancile nu stiu sa fure, iar noi le acuzam pe nedrept. :)))

    Daca ar fi sa tinem cont de mecanismul RMO – 10%, ar trebui ca acel raport sa fie de minim 800%, chiar si mai mare daca am lua in calcul si disponibilitatile la vedere aflate in conturile bancare, care nu sunt prinse in „depozite atrase”.

    Totusi, ecartul asa de mare intre ceea ce raporteaza BNR si ceea ce ma asteptam sa raporteze ma face sa cred ca gresesc undeva si nu-mi dau seama unde. Help please.

  10. iosiP a spus:

    @all

    Umbla un zvon cum ca lui Ceausescu i s-ar fi tras de la achitarea datoriei externe si (sau mai ales) de la intentia de a transforma Romania intr-o mica Elvetie pentru banii tarilor arabe…

  11. Paun Cristian a spus:

    @ Di gigio

    Raportul maxim e de 800%. La atâta se poate ajunge. Acum mai contează și în cât timp se ajunge la acel raport. Dacă privim pe 20 de ani avem un raport mai mare. Dacă privim pe un an raportul e mai mic.

    E suficient să te uiți la M1 și la M3:

    http://www.inflation.us/m1m2m3.html

    http://www.ecb.int/stats/money/aggregates/aggr/html/index.en.html

    Si așa e o problemă cu M1 care include și câteva substitute monetare create de bănci prin rezerva fracționară (cecurile). Corect ar fi M0 vs M3. Raportul e cam de 1 la 3 sau 4 (maxim ar fi cum spui aici de 1 la 9 dar niciodată pe un an nu se atinge acea limită). Oricum e mult și așa… Semnificația ar fi: la 1 om care cumpără cu cardul de debit (salariu) un laptop din supermarket se mai prezintă 3 sau 4 cumpărători cu carduri de credit create pe cel de debit al primului dintre ei. Deja e coadă nejustificată la orice se cumpără din piață. Unul în plus și e în neregulă. Maxim pot fi 9 la coadă pe o rezervă fracționară de 10%.

  12. Free Drive Ro a spus:

    Thumbs up gopo!
    Mi-ai luat vorba din gura, tocmai ma pregateam sa desfiintez articolul domnului Paun dar uite ca nu mai e nevoie, nu a mai ramas nimic de spus 😐

  13. Paun Cristian a spus:

    @ Free Drive Ro

    Pe bune? Sincer eu nu mă simt desființat de nici un comentariu. Mă simt doar completat de unele dintre ele.

    Ce argumente contra articolului ați avea că m-ați făcut tare curios? Măcar unul…

  14. Free Drive Ro a spus:

    pai ce-a zs si Gopo:
    BNR nu e independenta, ci intermediar al intereselor finantei mondiale in Romania. Guvernatorul are de fapt puterea (investita in el de cei care dirijeaza din afara) nu politicul, asa zisa numire de catre politic avand rolul de praf in ochii prostilor, de legitimizare in fata boborului.
    Bancile centrale n-au fost „acaparate de catre politic’, dimpotriva, politicul a fost mereu un paravan in spatele caruia finanta mondiala isi urmareste propriile interese.
    aveam asadar de-a face cu niste oligarhii financiare, democratie reala n-am avut niciodata,

  15. Di Gigio a spus:

    @Free Drive Ro: „Bancile centrale n-au fost “acaparate de catre politic’, dimpotriva, politicul a fost mereu un paravan in spatele caruia finanta mondiala isi urmareste propriile interese.” —deci bancile centrale sunt acaparate de politic, politic care la randul lui este controlat de „oligarhii financiare” cum le zici tu…NU vad nicio contradictie.

    „democratie reala n-am avut niciodata,” — fereasca-ne soarele de asa ceva….pai ori criticam sistemul democratiei cu ale sale hotii monetare/politice, ori il ridicam in slavi si ni-l dorim? Sper ca ai vrut sa te referi la „libertate”, care e cu totul altceva.

  16. Free Drive Ro a spus:

    acum sa precizez un lucru…totul se reduce la speculatii, supozitii, pentru ca n-am avut acces la informatii first hand ca sa le zic asa, si varianta oficiala mai mult ascunde decat dezvaluie..de unde si incercarea de a descifra ce se intampla de fapt in Romania si in lume.

    eu ca individ si, banuiesc, marea majoritate se simt exclusi din jocul politic si financiar. Ca ne prezentam din cand in cand la vot nu cred ca mai pacaleste pe nimeni. Vreau sa precizez ca situatia e identica in toata lumea (cel putin pe unde am fost si cu cine am vorbit); electoratul a fost bypassed si e clar ca lumina zilei ca deciziile si politica se fac in alta parte.

    acum sa vedem ce avem in Romania: un guvernator al BNR ocupa postul de 24 de ani, timp in care am avut o aparenta alternanta la guvernare (FSN, CDR, PSD, PDL), un guvern Ponta care face sluj la finanta mondiala (FMI, BM, etc.), si o situatie economica din ce in ce mai proasta pentru romanul de rand.
    ce sa alegi din toate astea?

  17. Isailă Brătfălean a spus:

    Dacă erați un om mai citit, ați fi observat că sistemul financiar-monetar este intrinsec capitalismului, este nucleul lui; dezvoltarea acestui sistem monetar-financiar spre stadiul actual a fost firească, după logica societății capitaliste. Sistemul financiar-bancar-monetar trebuie adus sub controlul statului democratic (banii și votul electronic), nu întors în secolul nouășpe.

  18. Isailă Brătfălean a spus:

    Mă refeream la banii exclusiv electronici și la votul, decizia politică, exclusiv pe cale informatică, on-line.

  19. Free Drive Ro a spus:

    aham, si cum sugerati domnia voastra, care sunteti mai citit, mai cu carte, sa se realizeze aceasta aducere sub control?
    explicati-ne si noua, prostimii! :/

  20. Free Drive Ro a spus:

    Sistemul bancar de care nu avem nevoie

    Adrian Panaite

    http://www.curierulnational.ro/Opinii/2013-01-10/Sistemul+bancar+de+care+nu+avem+nevoie

    ” Dincolo de ceea ce ni se spune, este sistemul bancar de care nu avem nevoie. Structura băncilor, priorităţile de direcţionare a capitalului, comportamentul de piaţă sunt, toate, contrare pentru ceea ce ar însemna liniile de dezvoltare sustenabilă a economiei naţionale. Băncile de la noi sunt instituţii de scoring pentru o creditare ipotecară şi de retail care are consecinţe mai degrabă păguboase decât benefice. În schimb, băncile lipsesc de la finanţarea economiei reale pentru care, de altfel, nici nu au constituţia adecvată. „

  21. ionut a spus:

    „Dacă erați un om mai citit, ați fi observat că sistemul financiar-monetar este intrinsec capitalismului,”

    Opriti idiotii sa se mai manifeste: „e intrinsec capitalismului”, mie-mi spui, dar monopolizat de catre stat!

    Cretinel, „banii electronici” sunt o ineptie, o invetie, o contradictie in termeni!

    Catre celalat ratacit de pe blog: cum face „finanta mondiala” sa impuna abolirea monedei (a aurului) intr-o tara? Cine te impiedca, in Romania, se denunti frauda denumita rezerve fractionare si impunerea ilegitima a leului ca „mijloc legal de plata”?

  22. ionut a spus:

    Altfel Adrian Panaite, unul dintre putinii ziaristi care are ceva ahabar despre domeniu, aici, e, oarecum neclar (asta pentru rataciti ca cel care-l citeaza):

    Adica afirma:

    „este sistemul bancar de care nu avem nevoie” si, cateva randuri mai jos deplange „lipsa bancilor de la finantarea economiei reale”!

    Ma rog, ce trebuie retinut este ca acesta, actual, nu este un „sistem bancar”, denumirea e absolut frauduloasa, ci unul al loteriei (rezerve fractionare), si, mai mult, chiar a fraudei directe (tiparnita).

  23. Gabriel Mursa a spus:

    Cât de independentă poate fi o bancă centrală ai cărei viceguvernatori au fost oameni politici? Cât de independentă poate fi o bancă centrală în care viceguvernatorul, din păcate, viitorul guvernator, a fost, în vara anului trecut, viceprim-ministru?
    De fapt, Banca Angliei, prima banca centrală din istorie (1694, desi, din acest punct de vedere nu există certitudine absolută), a fost creată ”pentru a-l ajuta pe suveran”.

Comentariul tau