De-a lungul istoriei, în economie s-au utilizat diferite tipuri de bani: (a) banii de tip marfă (scoici, sare, piper, ţigări şi chiar canabis); (b) banii de metal (preţios sau nu); (c) bancnotele de hârtie cu acoperire 100% în metal şi (d) banii discreţionari (apăruţi odată cu centralizarea politicii monetare).

Banii discreţionari cu care se operează în totalitate, în momentul de faţă, în economiile lumii sunt bani care au în spate doar o promisiune a guvernului care, prin banca centrală, a emis aceste active impuse prin puterea legii a fi singurele mijloace de plată acceptate în economie (nu au nici o valoare şi nici o acoperire în metal). Sisteme monetare discreţionare se bazează foarte tare pe încrederea utilizatorilor în acţiunile pe care le întreprinde banca centrală (singura care poate prin lege să multiplice sau să restrângă masa monetară aflată în circulaţie).

Funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească un activ pentru a putea fi considerat mijloc de schimb sunt următoarele: (1) să aibă acceptabilitate universală (să fie recunoscut de către toţi cei implicaţi în schimburi); (2) să fie uşor de transportat, de manevrat şi de stocat; (3) să poată fi uşor de divizat fără a-şi pierde proprietăţile sau valoarea (pentru a fi util atât în plăţi de valoare mare cât şi în plăţi de valoare mică); (4) să nu fie perisabil sau degradabil în timp (să îşi păstreze intacte proprietăţile şi valoarea); (5) să nu poată fi falsificat uşor şi (6) să nu poată fi produs în cantităţi foarte mari într-o perioadă scurtă de timp.

Banii discreţionari actuali (care nu mai au în spate nici o acoperire în afara promisiunii guvernului care are puterea de a-i emite pe piaţă) nu mai îndeplinesc multe dintre criteriile enunţate mai sus iar, dacă nu ar exista statul să îi apere, ar dispărea rapid de pe piaţă: pot fi produşi în cantităţi foarte mari într-o perioadă scurtă de timp fără nici un control din partea utilizatorilor; sunt foarte perisabili în timp (de aici şi riscul valutar şi de inflaţie asociat plăţilor la termen). Aceşti bani sunt falsificabili foarte uşor, existând pe piaţă două categorii de falsificatori: un falsificator legal care este banca centrală şi falsificatorii privaţi (hăituiţi şi pedepsiţi drastic de stat atunci când sunt prinşi deşi pagubele lor sunt mult mai mici decât cele produse de băncile centrale rămase nepedepsite întotdeauna). Chiar şi uşurinţa de transport este pusă sub semnul îndoielii atunci când avem hiperinflaţie într-un sistem bazat pe aceşti bani lipsiţi de valoare. Acceptabilitatea universală a banilor discreţionari depinde fundamental de încrederea pe care o avem în aceaste monede (încredere tot mai viciată de politica expansionistă a statelor).

Pe o piaţă liberă, banii discreţionari actuali nu ar rezista foarte mult. Ei ar fi eliminaţi de active care îndeplinesc mult mai bine toate caracteristicile enumerate. Aurul (dar şi celelalte metale cum ar fi argintul sau cuprul) s-ar consacra rapid şi din nou ca mijloc de schimb eliminând banii creaţi pe promisiuni deşarte. Nici un alt activ din piaţă (energie, tutun sau alte mărfuri) nu va putea îndeplini simultan TOATE aceste caracteristici ale mijlocului de schimb aşa cum le îndeplineşte aurul sau argintul (nu degeaba piaţa liberă le-a consacrat în trecut pentru a mijloci schimburile economice).

Privatizarea aurului şi trecerea sa din mâna băncilor centrale (adică a statului) în mâini private şi liberalizarea mijloacelor de schimb ar însemna un mare pas înainte spre stabilizarea unor sisteme sufocate de banii tipăriţi cu prea mare uşurinţă de stat prin băncile sale centrale şi distribuiţi apoi în economie cu sârg şi foarte profitabil de un sector bancar ce este doar aparent privat (în condiţiile în care derulează preponderent afaceri cu statul). Chiar dacă nu vom primi fiecare dintre noi o cantitate colosală de aur în urma acestei privatizări (conform unei estimări ea ar fi de vreo 23 de grame de aur – vezi aici), ea este suficientă pentru a reporni pe baze corecte sistemul de preţuri în economie. Banii vor circula fie sub formă de bancnote cu discount (pentru a acoperi costul mediu al păstrării în bancă a cantităţii de aur deţinute) sau sub formă de carduri sau cecuri cu acoperire integrală în aur (plata comisioanelor se face separat şi regularizat la 1 lună).

Banii discreţionari din economiile moderne şi-au arătat cu prisosinţă limitele. Ei au fost folosiţi strict pentru a redistribui valoare în societate după bunul plac al principalului beneficiari al sistemului: STATUL şi sistemul financiar bancar. Aceşti bani fără valoare au tendinţa de a elimina de pe piaţă tot ceea ce are valoare cu adevărat. Industriile productive sunt înlocuite de industrii financiare tot mai complexe care vând iluzii şi care păcălesc cu bună ştiinţă şi cu acoperirea permanentă a statului (care le sare mereu în ajutor instituţiilor financiare devenite „prea importante pentru a fi lăsate să dea faliment”). În acest context, viaţa pe datorie devine o virtute şi economisirea un comportament inutil, marginal şi bizar. Consumul şi nu acumularea de capital ajunge să domine modul nostru de a ne manifesta pe piaţă. Asumarea incertitudinii este puternic bulversată de acţiunile monetare ale statului, devenind mult mai atractiv şi mai profitabil să distribui bani fără valoare în economie decât să vinzi bunuri şi servicii nefinanciare. Oamenii ajung să fie tot mai încrâncenaţi pentru a fi angajaţi în bănci sau bănci centrale şi tot mai puţin interesaţi să îşi deschidă o afacere şi să vândă ceva pieţei libere. Cei mai bogaţi oameni în lume ajung să fie nu cei care îşi dezvoltă o afacere privată ci cei care conduc sau coordonează sistemul financiar. Tot sistemul de valori este dat peste cap de intervenţionismul monetar care ne îndepărtează tot mai mult de piaţa liberă şi ne afundă în cel mai veritabil socialism.


17 Comments on “De ce aurul ramane cea mai buna moneda?”

You can track this conversation through its atom feed.

  1. Petre says:

    Daca aurul ar reveni la nivel international moneda de schimb, puterea sa de cumparare cu siguranta ar creste de 10-20 de ori… asta in romania ar crea un soc masiv, o schimbare a bogatilor. Cine detine cel mai mult aur in tara? Comunitatea rroma…. vai de noi daca…
    solutie mai buna este ca sa se aduge la carta drepturilor omului dreptul unui om de a beneficia de o moneda impusa prin lege cu forta ce nu se devalorizeaza, sau a carei cantitate nu creste continuu sau a carei valoare (dobinda ) nu este decisa arbitrar de o banca centrala ci prin cerere si oferta.. de catre piete libere….

    Cit despre Romania… care aur? Cristi, da si tu un search mai amanuntit pe google.. si vezi ca noi avem peste 2/3 din aur trimis peste hotare.. imprumutat unor banci private care in caz de colaps international ne dau inapoi exact zero… aurul trebuie tinut acasa… e asigurare de ultima instanta.. in caz de colaps international tocmai atunci ai nevoie de el mai mult si mai mult…. (dolari si euro din rezerva BNR ar valora zero) daca se intimpla un colaps.. romania nu va mai vedea aurul imprumutat de BNR.. si cum suntem dependenti de mincare din import in quantum, de 70%…. in tara asta se va muri de foame serios de tot(daca un colaps se itimpla sau daca se trece la nivel international pe aur)!

  2. John Galt says:

    Salut Cristi. Eu am pus un comentariu chiar atunci, dupa conferinta (la un articol mai vechi, e drept), insa cred ca ramane valabil si aici.

    Mai revin, oricum.

    🙂

  3. anke says:

    perfect de acord cu tine. trebuie sa constientizam ca sistemul monetar e clar in defavoarea noastra. dar la capitolul solutii nu cred ca sunt cele mai bune. adica:

    „…Banii vor circula fie sub formă de bancnote cu discount (pentru a acoperi costul mediu al păstrării în bancă a cantităţii de aur deţinute) sau sub formă de carduri sau cecuri cu acoperire integrală în aur.” aici ai fost haios! adica o luam de la capat?! :-))

    „…să fie tot mai încrâncenaţi pentru a fi angajaţi în bănci sau bănci centrale şi tot mai puţin interesaţi să îşi deschidă o afacere şi să vândă ceva pieţei libere. Cei mai bogaţi oameni în lume ajung să fie … cei care conduc sau coordonează sistemul financiar”. cred ca asta a fost de cind lumea, nu e o noutate! intr-un produs, cu cit e mai inglobata o mai mare cantitate de know how(tehnologie), cu atit valoreaza mai mult. in servicii financiare, un pont bun inglobeaza f multa informatie, care costa.

    problema o vad in mentalitatea populatiei, mentalitate pe care se muleaza la fix politicul. problema aici este; altfel, daca incepem sa acuzam bancile, corporatiile, …, incepem sa gandim putin socialist. nu?

  4. Paun Cristian says:

    @ anke

    “…Banii vor circula fie sub formă de bancnote cu discount (pentru a acoperi costul mediu al păstrării în bancă a cantităţii de aur deţinute) sau sub formă de carduri sau cecuri cu acoperire integrală în aur.”

    Adică: noi nu vom putea plăti cu aur. Pot apărea însă bancnote care au acoperire 100% în aurul nostru din bancă. Nu ne întoarcem unde am plecat. Bancnotele au o acoperire 100% în aur şi atestă existenţa depozitului la vedere în aur de la bancă. Cum banca îl păstrează protejându-ne de furt, pierdere etc. va cere un comision de depozit care depinde de durata depozitului la vedere constituit la bancă. Şi atunci va trebui inclus în valoarea înscrisă pe bancnotă. Comisionul poate fi plătit şi separat ca la cec sau card. Dar poate fi şi dedus din valoarea nominală a bancnotei. Nu e ca înainte pentru că băncile vor fi în concurenţă pentru a atrage cât mai mult aur în depozite.

    “…să fie tot mai încrâncenaţi pentru a fi angajaţi în bănci sau bănci centrale şi tot mai puţin interesaţi să îşi deschidă o afacere şi să vândă ceva pieţei libere. Cei mai bogaţi oameni în lume ajung să fie … cei care conduc sau coordonează sistemul financiar”.

    Intermedierea financiară în perioada aurului nu era aşa de profitabilă cum este astăzi, derulată cu concursul statului. Pe vremea free-bankingului din SUA foarte multe bănci care iniţial au pornit optimiste la drum au dat repede faliment. Într-o lume în care piaţa monetară este liberalizată intermedierea financiară va cădea mult în spate la capitolul profitabilitate.

  5. Paun Cristian says:

    @ John Galt

    Consideră tot articolul o replică la comentariul tău. Mai ales această parte:

    „Nici un alt activ din piaţă (energie, tutun sau alte mărfuri) nu va putea îndeplini simultan TOATE aceste caracteristici ale mijlocului de schimb aşa cum le îndeplineşte aurul sau argintul (nu degeaba piaţa liberă le-a consacrat în trecut pentru a mijloci schimburile economice).”

  6. Paun Cristian says:

    @ petre

    O să rămâi suprins cât aur există şi la alţii decât cei din etnia rromă. Oricum dacă te uiţi la ei, nu sunt atât de afectaţi de criză. La ei totul este evaluat în aur şi aurul e monedă de schimb nu bancnota pentru multe lucruri (mai ales cele esenţiale).

    Nici ei nu vor putea monetiza prea mult aurul că au nevoie de servicii din piaţă pentru care vor plăti cu aur. Deci în scurtă vreme se poate reaşeza situaţia şi aurul să se îndrepte către cei cu adevărat creatori de valoare în economie.

  7. anke says:

    @ cristi

    cind spuneam ca ne intoarcem de unde am plecat, eu ma refeream la faptul ca modelul propus de tine in articol (cu toate ca este diferit de ce a fost o data) trebuie implementat de cineva; si aici apare marea problema care, ipotetic vorbind, ne va duce exact acolode unde am plecat: vor aparea bilete de banca fara acoperire, sau banca vinde din aur desi a emis bilete pe ele. o alta problema este ca bancile nu pot sa-si stearga cu guma datoriile pe care le au acum.

    deci orice sistem nou trebuie sa se imbine oarecum cu cel de acum.

    propui privatizarea aurului existent … in conditiile in care datoriile se expandeaza, pretul aurului la fel … chiar nu-mi dau seama cum ar ajunge aur in miinile unuia care abia mai poate sa-si achite datoriile. sau poate ca te gandesti la un proces de tip ppm, o noua schema sociala.

    oricum, trebuie sa te gindesti ca, in afara de economic, mai avem un factor psiho-social care va fi definitoriu pt viitorul sistemului monetar.

    apreciez mult faptul ca te preocupa subiecte de acest tip, iar blogul tau il citesc de ceva vreme; in romania tocmai de asta ducem lipa, de dezbateri pe teme reale, care ar putea sa aduca valoare adaugata daca ar fi puse in practica.

  8. John Galt says:

    Eu as fi de acord ca fiecare din noi sa-si bata propria moneda. Valoarea ar sta in caracterul celor din spatele ei. In principiile morale pe care se fundamenteaza si in inteligenta. In incredere, evident..

    Stii de ce prefer asta? Pentru ca daca ar fi sa privim din antichitate vedem ca „Inteligenta” este intradevar o resursa limitata, nu poate fi falsificata, este la purtator, este usor de divizat :P, usor de transportat, nu e deloc perisabila in timp, si este universala.

    Seamana putin ca expresia unui anonim: numarul populatiei creste insa inteligenta colectiva ramane constanta. 🙂

    1 kilogram of matter confined to 1 litre of space can perform at most 10^51 operations per second on at most 10^31 bits of information.

    Din punctul asta de vedere pana si inteligenta UNIVERSULUI este constanta..

    Iar mai constant de atat crede-ma ca nu gasesti.

    🙂

  9. Paun Cristian says:

    @ John Galt

    Si totuşi cum măsurăm inteligenţa. Prin ce unitate de măsură? Cum putem cuantifica în unităţi de inteligenţă 1 Kg de lapte pe care dorim să îl vindem sau să îl cumpărăm.

    Şi eu sunt de acord că ar trebui liberalizat mijlocul de schimb. Nu are însă sens să ne mai întoarcem la moneda marfă dacă secole de experienţă au demonstrat că aurul, argintul şi cuprul sunt cele mai bune în acest sens.

    Ştiu şi teza ta cu privire la moneda „energie”. Repet însă: în cazul energiei există posibilitatea ca cineva să producă foarte multă energie într-un termen foarte scurt (a se vedea energia atomică). Caz în care această monedă ar deveni foarte volatilă şi nu ar fi preferată prin comparaţie cu aurul (a cărui cantitate nu se poate modifica radical într-un termen foarte scurt, sau cel puţin nu atât de radical ca la celelalte monede marfă).

  10. mario says:

    Domnule Paun, sunt total de acord cu tot ceea ce sustineti in articolele dumneavoastra. De fapt sunteti singurul profesor din ASE, din cei pe care i-am cunoscut, care incearca sa formeze studentilor o gandire critica care sa puna intrebari asupra a ceea ce se citeste/invata in scoala.
    Insa, problema acestor idei sublime si inexistente deocamdata..este ca sunt sortite inexistentei eterne.
    Ceea ce propuneti dumneavoastra nu are cu sa convina gangsterilor din guverne si banci centrale.Singura solutie ar fi o adevarata revolutie…cu violenta, morti si raniti. Aici e vorba de putere, nu doar de bani. Si cei care au puterea sunt in stare sa rada tot numai ca sa nu o piarda. Fara forta celor multi nu se poate face nimic. Iar Romania, pe de alta parte, este si o tara de lasi. Parca e in sange, in cromozomii gandirii colective. Ati vazut ca, desi s-au anuntat scaderi salariale de 25%, romanii nu au fost in stare sa faca greve generale in masa..care sa dureze si care sa conteze practic. Fara demnitate si disponibilitate la a sacrifica prezentul pentru un viitor mai bun, aceste idei nu vor prinde radacini niciodata.
    Romanul chiar si in perioada de criza..prefera linistea prezenta in detrimentul celei viitoare. Si politicienii stiu asta. de-aia ii calca pe cap pe romani de 2000 de ani incoace.

  11. John Galt says:

    Mario, cred ca discutia este doar la nivel teoretic, principial, si nu politic. Da, sunt de acord ca trebuie schimbat ceva radical insa crede-ma ca intai trebuie sa stii in ce directie tragi cu tunul, pentru ca altfel e foarte posibil sa faci mai rau, sa te impusti in propriul picior. Sunt de acord ca DEMNITATEA joaca un rol important insa hai sa nu spargem inca geamurile magazinelor/intreprinzatorilor privati pentru asta. Ei nu au nici o vina ca timp de 50 de ani ELITELE au fost masacrate (sau poate au?).

    🙂

    ..

    Revenind:

    http://www.321gold.com/fed/greenspan/1966.html

    Gold Price 2005

    ca sa nu crezi ca nu te sustin (oarecum). 🙂

    Hai sa ne gandim ca mergem pe aur. Oare nu s-ar ajunge in situatia in care tocmai limitarile fizice (cele care ii ofera „stabilitate”, „greutate”, autenticitate in timp – adica exact calitatile pe care le dorim de la o moneda) s-ar intoarce impotriva lui? Nu seamana putin cu un soi de „protectionism” inutil?

    Gandeste-te ca ORICE valoare daca nu e folosita la INTREGUL POTENTIAL se intoarce impotriva detinatorului. De ce? Pentru ca e PACAT, in primul rand, si pentru ca ORICE sistem tinde sa-si atinga „maximul de competenta”, in al doilea. 🙂

    Crede-ma ca nu e deloc o binecuvantare sa ai in vremurile de acum 100 de miliarde de „euro”, sa zicem. Daca nu stii ce sa faci cu ei se intorc impotriva ta, GARANTAT.

    E nevoie de o minte extrem de lucida ca sa-i poti „struni”, sa produca plus valoare cu adevarat.

    In plus cine zice ca totul trebuie sa fie FIX. Nimic nu e perfect neschimbat, totul se transforma. Doar daca ai opri timpul in loc (gaura neagra + gaura alba in acelasi timp), doar acolo ar avea SENS un astfel de sistem.

    (stiu, duc la extrem si vorbesc in parabole insa cred ca ma intelegi :)).

    Singura constanta este cantitatea de „inteligenta” (si/sau energie) din univers. Difera doar modul in care noi, oamenii, reusim sa accesam sau nu acel POTENTIAL. Unii reusesc asta mai mult, altii mai putin. Unii mai repede, altii mai incet. De aici si diferentele.

    Evident ca exista metode, evident ca exista cai batute si LEGI UNIVERSAL VALABILE (free market, capitalism etc). Insa in mod sigur nu sunt cunoscute la perfectie, nu sunt aplicate la modul ABSOLUT.

    Incercarea economistilor de a cauta REPERE (pentru ca asta e de fapt gold standard) imi seamana mai mult cu dorinta unora de a se raporta la ceva FIX cand totul incepe sa se miste prea repede in jur. Gandeste-te ca mergi cu masina sau avionul si brusc rulezi cu o viteza mai mare. Daca nu te uiti DEPARTE, la ceva ce se misca mult mai incet fata de ce e e jur, atunci aproape sigur ti se va face rau, vei ameti. E un reflex automat pentru cei care stiu acest lucru, e modul in care acestia reusesc sa reziste si sa ia decizii corecte – SA SE ORIENTEZE de fapt – la viteze mari.

    Asta s-a intamplat si acum. Gandeste-te la modul de viata din anii 60. Daca ai lua acum ORICE salariat si l-ai trimite inapoi in timp ai vedea ca el este de sute de ori mai eficient, de sute de ori mai „bun”. Ar fi ajuns miliardar URGENT. Da, corect, toate astea au un pret – s-a renuntat la mult, viata e mult mai complicata, toate se intampla mult mai rapid, stresul e de sute de ori mai mare.

    Insa cine zice ca nu e normal sa fie asa. Asa e viata, de fapt, conteaza la ce te raportezi. Sunt sigur ca peste 50 de ani lucrurile de acum vor fi privite exact cum privim noi acum problemele lucratorilor in fabrici prin 1900.

    Ce ramane neatins de TIMP? Principiile. Valorile universale autentice. Insa in cazul asta un manual de logica si etica din vremea grecilor ar valora la fel de mult ca intregul Fort Knox.

    🙂

  12. John Galt says:

    ps: evident ca Inteligenta poate fi masurata. Nu neaparat in IQ/EQ/SQ (cred ca stii ce sunt), ci in „fapte”. In corelatii si permutari de n miliarde neuroni luate cate p (principii).

    Exista inclusiv o inteligenta matematica ce tine cont de numarul total de electroni, interactiuni, dialog samd. Insa acolo deja intram mai mult in „teorie” si nu in „practica”.

    🙂

  13. John Galt says:

    am mai pus un comentariu insa cred ca e in spam.

  14. Seba says:

    Personal cred ca lumea va fi foarte mult schimbata in aproximativ 20 de ani de aici inainte. eu nu zic sa asteptam, dar sunt foarte convins ca asa va fi.
    Cred ca viitorul nostru ca specie umana este de a ajunge sa actionam (nu am idee peste cat timp dar probabil cam in 100-150 de ani de acum inainte) cam in genul in care sunt construite societatile care au o constiinta colectiva. In concret, furnicile sau albinele au constiinta colectiva, fiecare isi face treaba cat poate, nimeni nu baga de vina celuilalt, nimeni nu cauta sa adune mai multa mancare decat are nevoie. Spre asa ceva ne indreptam, fie ca oamenii isi dau seama sau nu, dar saltul acesta in constiinta care se face in acesti ani, salt prevestit de foarte multe religii, toate vorbesc despre faptul ca oamenii isi vor da seama ca toti suntem unul, nu putem trai separati unii de altii. Daca stai sa te gandesti, multe alte specii umane au o constiinta colectiva foarte puternica, de exemplu bancurile de pesti: cum credeti ca e posibil ca aceste bancuri imense de pesti sa se intoarca in aceeasi directie cu totii in aceeasi fractiune de secunda fara se se ciocneasca intre ei? Raspuns: Exista o minte superioara, colectiva, formata din mintile tuturor si care-i coordoneaza in asa fel incat sa execute toti miscarea care este in interesul si binele tuturor.
    Iar un lucru care este remarcabil este ca, in experimentele facute in Rusia in apa foarte slab magnetizata, pestii care se nasteau din specii solitare ajungeau sa aiba reactii coordonate foarte puternic, ca si cum ar fi avut o constiinta colectiva.(vezi filmul APA). Si, ghici ce se intampla in acest moment? Oamenii de stiinta spun ca magnetismul Pamantului scade foarte tare si e posibil sa ajunga la magnetism zero in anii ce vin. Cum va deveni mediul nostru in care ne miscam atunci? Raspuns: foarte slab magnetizat? Iar in conditii de mediu foarte slab magnetizat, au demonstrat rusii ce se intampla… se creeaza conditiile pentru o constiinta colectiva…
    Pe de alta parte, daca e adevarat ca ne indreptam catre o schimbare foarte mare de acest fel, cum credeti ca ar fi posibil ca aceasta tranzitie sa fie lina? Nu e normal ca structurile vechiului sistem disfunctional social si economic sa cada cu zguduiri puternice, sa se prabuseasca sub propria-i ineficienta si polarizare extrema?
    Eu cred ca majoritatea vestilor si profetiilor care anunta o alta constiinta care e pe cale sa se nasca si o alta viitoare organizare sociala pe baze profunde, sunt adevarate…
    Ma intreb de ce Rezonanta Schumann (frecventa Pamantului care e transmisa tuturor fiintelor vii care traiesc pe Pamant a fost timp de sute de ani de 7,8 hertzi iar din 1987 a inceput sa creasca si se prognozeaza ca va ajunge la 13 hertzi in 2012? Cine a sucit butonul si a schimbat melodia? Cine a marit ritmul? Cati stiu despre rezultatele profund spirituale de crestere a constiintei pe care le produce ridicarea frecventei de vibratie a Pamantului care se transmite automat tuturor oamenilor?

  15. John Galt says:

    Revin la discutia despre aur:

    http://www.321gold.com/fed/greenspan/1966.html

    Gold Price 2005

    ca sa nu crezi ca nu te sustin (oarecum). 🙂

    Hai sa ne gandim ca mergem pe aur. Oare nu s-ar ajunge in situatia in care tocmai limitarile fizice (cele care ii ofera „stabilitate”, „greutate”, autenticitate in timp – adica exact calitatile pe care le dorim de la o moneda) s-ar intoarce impotriva lui? Nu seamana putin cu un soi de „protectionism” inutil?

    Gandeste-te ca ORICE valoare daca nu e folosita la INTREGUL POTENTIAL se intoarce impotriva detinatorului. De ce? Pentru ca e PACAT, in primul rand, si pentru ca ORICE sistem tinde sa-si atinga „maximul de competenta”, in al doilea. 🙂

    Crede-ma ca nu e deloc o binecuvantare sa ai in vremurile de acum 100 de miliarde de „euro”, sa zicem. Daca nu stii ce sa faci cu ei se intorc impotriva ta, GARANTAT.

    E nevoie de o minte extrem de lucida ca sa-i poti „struni”, sa produca plus valoare cu adevarat.

    In plus cine zice ca totul trebuie sa fie FIX. Nimic nu e perfect neschimbat, totul se transforma. Doar daca ai opri timpul in loc (gaura neagra + gaura alba in acelasi timp), doar acolo ar avea SENS un astfel de sistem.

    (stiu, duc la extrem si vorbesc in parabole insa cred ca ma intelegi :)).

    Singura constanta este cantitatea de „inteligenta” (si/sau energie) din univers. Difera doar modul in care noi, oamenii, reusim sa accesam sau nu acel POTENTIAL. Unii reusesc asta mai mult, altii mai putin. Unii mai repede, altii mai incet. De aici si diferentele.

    Evident ca exista metode, evident ca exista cai batute si LEGI UNIVERSAL VALABILE (free market, capitalism etc). Insa in mod sigur nu sunt cunoscute la perfectie, nu sunt aplicate la modul ABSOLUT.

    Incercarea economistilor de a cauta REPERE (pentru ca asta e de fapt gold standard) imi seamana mai mult cu dorinta unora de a se raporta la ceva FIX cand totul incepe sa se miste prea repede in jur. Gandeste-te ca mergi cu masina sau avionul si brusc rulezi cu o viteza mai mare. Daca nu te uiti DEPARTE, la ceva ce se misca mult mai incet fata de ce e e jur, atunci aproape sigur ti se va face rau, vei ameti. E un reflex automat pentru cei care stiu acest lucru, e modul in care acestia reusesc sa reziste si sa ia decizii corecte – SA SE ORIENTEZE de fapt – la viteze mari.

    Asta s-a intamplat si acum. Gandeste-te la modul de viata din anii 60. Daca ai lua acum ORICE salariat si l-ai trimite inapoi in timp ai vedea ca el este de sute de ori mai eficient, de sute de ori mai „bun”. Ar fi ajuns miliardar URGENT. Da, corect, toate astea au un pret – s-a renuntat la mult, viata e mult mai complicata, toate se intampla mult mai rapid, stresul e de sute de ori mai mare.

    Insa cine zice ca nu e normal sa fie asa. Asa e viata, de fapt, conteaza la ce te raportezi. Sunt sigur ca peste 50 de ani lucrurile de acum vor fi privite exact cum privim noi acum problemele lucratorilor in fabrici prin 1900.

    Ce ramane neatins de TIMP? Principiile. Valorile universale autentice. Insa in cazul asta un manual de logica si etica din vremea grecilor ar valora la fel de mult ca intregul Fort Knox.

    🙂

  16. John Galt says:

    „tocmai asta spuneam la inceputul discutiei prin decembrie, ca nu e doar un „efect al cererii” (ca in 79) ci o criza generalizata legata de petrol si tensiuni pe plan mondial ca in ’28-31. daca te uiti la grafice se vede destul de clar cum urca altfel, nu ca o fluctuatie sezoniera sau subiectiva ci ca o criza controlata sau poate chiar autogenerata de statele unite.

    argumente in favoarea acestei idei au fost si aici, de la eficienta scazuta in economia lor pana la dependenta la importurile chinezesti. oricat de ciudat ar parea ei castiga de pe urma acestor cresteri, ca sa nu mai zic ca sunt principalii jucatori si au si mijloacele de a controla piata.

    strategia cu dolarul slab si inflatia mare (5% anuntata pe anul asta fata de 2,5% cat e in euro) e cunoscuta de mai multi ani.

    in fine, ce zic eu sunt mai mult speculatii”.

    link : Mai 2005. Gold.

    😛

Dă-i un răspuns lui Paun Cristian

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Nevermind, I don't want to reply to this person