A. Introducere

Numai în România se poate aşa ceva. Sătul să tot aud specialişti (vizualizează aici, vizualizează aici) cum aruncă vina inflaţiei pe seama pieţei libere, a concurenţei imperfecte, a lipsei de reforme structurale, dar şi foarte determinat să demonstrez empiric afirmaţii care teoretic sunt perfect logice şi valabile am purces la un studiu ştiinţific care să reflecte următoarea ipoteză enunţată de mine și care a suparat lume buna și selectă: INFLAŢIA DIN ROMÂNIA ARE CAUZE PREPONDERENT MONETARE şi problema cu inflaţia ţine CU PRECĂDERE de Banca Centrală şi modul în care utilizează instrumentele sale monetare (mai ales tiparniţa de bani).

B. Metodologia de studiu:

Pentru a demonstra legătura liniară între dinamica indicelui preţurilor de consum (prin care aproximăm inflaţia) şi dinamica masei monetare (am luat în considerare M1 şi M2 ca agregate monetare) am folosit regresia liniară simplă pe care urmează să o validez statistic pe baza testului F, R square şi ANOVA). În modelul simplu folosit pentru a demonstra ipoteza de la care am plecat (inflaţia în România are cauze preponderent monetare) variabila dependentă este considerată IPC lunar (indicele preţurilor lunar) şi variabila independentă care explică dinamica preţurilor sunt: dinamica lunară a masei monetare M1 (ce tipăreşte lunar Banca Centrală) şi dinamica lunară a masei monetare M2 (ce adaugă la masa M1 băncile comerciale prin expansiune monetară). Ecuaţiile testate de mine au luat în considerare existenţa şi apoi inexistenţa factorului liber în regresie.

Ecuaţiile modelului sunt următoarele:

Ipoteza 1: Indicele preţurilor de consum este influnenţat de dinamica M1

Ecuaţia 1: Delta IPC = Delta M1 x a + b

Ecuaţia 2: Delta IPC = Delta M1 x a

Mă aştept ca ”a” să fie pozitiv, caz în care vorbim de o legătură directă şi pozitivă între dinamica M1 şi dinamica preţurilor (creşte M1 -> cresc preţurile).

Ipoteza 2: Indicele preţurilor de consum este influnenţat de dinamica M2

Ecuaţia 3: Delta IPC = Delta M2 x a + b

Ecuaţia 4: Delta IPC = Delta M2 x a

Mă aştept ca ”a” să fie pozitiv, caz în care vorbim de o legătură directă şi pozitivă între dinamica M2 şi dinamica preţurilor (creşte M2 -> cresc preţurile)

C. Descrierea datelor folosite:

Am folosit pentru acest studiu datele lunare publicate de Banca Naţională a României din 01.01.1990 (de când am abolit pe hârtie comunismul) până în 01.01.2011 (total 206 de observaţii statistice lunare).

Graficul 1:

Aceste date au fost prelucrate astfel că am obţinut trimestrial creşterea preţurilor estimată pe baza IPC, dinamica trimestrială a M1 şi dinamica trimestrială a M2.

D. Rezultatele obţinute:

Pentru cazul în care am considerat că avem coeficient liber în ecuaţia de regresie (ar fi şi alţi factori relevanţi care determina inflaţia pe lângă dinamica masei monetare) am obţinut:

Ecuaţia

IPC = a x M1 + b

IPC = a x M2 + b

Coeficient a

0,0201

0,6215

(p-values)

0,881

0,001

Coeficient b

0,0625

0,0153

(p-values)

0,000

0,381

R Square

0,0003

0,1490

Signif. F (ANOVA)

0,8811

0,0012

Pentru cazul în care nu avem coeficient liber în ecuaţia de regresie (doar dinamica masei monetare este factor determinat în dinamica preţurilor) am obţinut:

Ecuaţia

IPC = a x M1

IPC = a x M2

Coeficient a

0,4193

0,7560

(p-values)

0,000

0,000

R Square

0,2241

0,4568

Signif. F (ANOVA)

0,0000

0,0000

Ecuaţiile modelelor ar fi:

A. Pentru cazul când avem coeficient liber:

IPC = 0,0201 x Variaţia M1 + 0,0625

Interpretare: Coeficientul variaţiei lui M1 este pozitiv ceea ce înseamnă că la o creştere a masei monetare M1 cu 1% (BNR tipăreşte bani) inflaţia în România creşte cu 0,02%

IPC = 0,6215 x Variaţia M2 + 0,7560

Interpretare: Coeficientul variaţiei lui M2 este pozitiv ceea ce înseamnă că la o creştere a masei monetare M2 cu 1% (banii tipăriţi de BNR sunt şi multiplicaţi de băncile comerciale) inflaţia în România creşte cu 0,62%

B. Pentru cazul când nu avem coeficient liber în modelul de regresie (doar dinamica masei monetare este cauza inflaţiei):

IPC = 0,4193 x Variaţia M1

Interpretare: Coeficientul variaţiei lui M1 este pozitiv ceea ce înseamnă că la o creştere a masei monetare M1 cu 1% (BNR tipăreşte bani) inflaţia în România creşte cu 0,42%

IPC = 07560 x Variaţia M2

Interpretare: Coeficientul variaţiei lui M2 este pozitiv ceea ce înseamnă că la o creştere a masei monetare M2 cu 1% (banii tipăriţi de BNR sunt şi multiplicaţi de băncile comerciale) inflaţia în România creşte cu 0,76%

Mai mult, pentru că relevanţa statistică a modelelor testate este mai mare când nu avem coeficient liber (F statistic trebuie să fie mai mic de 0.05) se poate desprinde încă o concluzie importantă: factorul monetar este dominant în evoluţia inflaţiei din România (deci ipoteza de la care am pornit este perfect adevărată şi demonstrată empiric).

Inflația nu poate fi explicată prin faptul că unele prețuri au crescut!


No Comments on “Inflatia cu siguranta nu poate fi cauzata de… inflatie”

You can track this conversation through its atom feed.

  1. Dan Selaru says:

    Esti din secolul trecut. 🙂

  2. i-conomics says:

    Criti:

    Excelenta analiza! Poate , daca ai timp ar trebui sa iei in considerare factori de ajustare.. spre real, corelarea politica monetara – inflatie ar putea sa fie si mai mare.
    Ar trebui sa ajustezi cu:
    1. Inflatia INS este subestimata constant cu 2-3 % prin Gemetric Averaging & Hedonic Adjutments…
    2. M1 & M2 nu cred ca redau cu corectitudine cantitatea de

  3. i-conomics says:

    Excelenta analiza! Poate , daca ai timp ar trebui sa iei in considerare factori de ajustare.. spre real, corelarea politica monetara – inflatie ar putea sa fie si mai mare.
    Ar trebui sa ajustezi cu:
    1. Inflatia INS este subestimata constant cu 2-3 % prin Gemetric Averaging & Hedonic Adjutments…
    2. M1 & M2 nu cred ca redau cu corectitudine cantitatea de bani din economie indiferent cum o masori datorita prezentei EURO in economie ce nu cred ca este total contabilizata si datorita creditarii persoanelor fizice si juridice de entitati direct externe ce nu cred ca au fost si sunt contabilizate intern.
    3. Datorita procesului de scadere a inflatiei ( de la quantumuri astronomice) si a accentuarii pietii negre, a crescut preferinta pentru cash, ca urmare o parte de neignorat al „banilor”… se acumuleaza in rezerve fara a genera cerere si deci inflatie.

  4. dragon says:

    Eu cred că dl. Isărescu s-a supărat că în final a arătat cineva cu degetul asupra adevăratei cauze ai inflației. Sau poate e chiar așa de îndoctrinat încât pentru el există doar Keynes…

  5. Elena says:

    Ce nu am inteles eu din interventiile „specialistilor”, si l-am urmarit atenta pe Liviu Voinea e problema cu cursul valutar. Ce legatura are cursul valutar cu inflatia? De unde a aparut toata aceasta moda sau idee ca poti folosi cursul de schimb ca ancora pentru inflatie. Am mai auzit-o si la altii de prin BNR, inclusiv la Lucian Croitoru daca nu ma insel…

    Felicitari pentru analiza! I-ati lovit exact unde ii doare si, ce e si mai laudabil, exact cu armele lor cantitative. Mi-a placut.

  6. Paun Cristian says:

    @ Dan Selaru

    Da… am venit ca „moroi economic” din trecutul înnegurat să îi bântui pe socialistii astia care isi dau atata importanta si care se bosumfla cand cineva le mai spune in fata niste lucruri.

    Numai ei au dreptate şi eu nu vreau să le-o dau aşa uşor! Mai ales atunci când e vorba de buzunarul meu.

  7. Alex Nicolin says:

    @Elena

    Ce legatura are cursul valutar cu inflatia? De unde a aparut toata aceasta moda sau idee ca poti folosi cursul de schimb ca ancora pentru inflatie.

    Cursul valutar are o mare legatura cu inflatia, pentru ca, daca BNR incearca sa il mentina stabil fata de o anumita moneda, in acet caz Euro, inflatia monedei respective este importata in Romania. Practic, atunci cand BNR anunta ca si-a crescut rezervele de moneda straina, iar cursul nu prea a crescut, inseamna ca a tiparit lei proportional cu rezervele acumulate. La un moment dat, aceasta masa monetara se va revarsa in economie, si va cauza o crestere generalizata a preturilor de consum, adica inflatie. Tehnic, cursul de schimb este o ancora pentru inflatie, problema e ca nu e fixata unde trebuie, adica de un etalon finit cantitativ, ci de o alta moneda fiduciara care poate fi generata in cantitati practic infinite.

  8. Mihaila Raul says:

    Imi pare bine ca discutia se duce in termeni civilizati, lucru mai rar prin aceasta forma de comunicare.E clar ca inflatia e generata de tiparirea de bancnote fara acoperire in produse. Deci, pisica ajunge la Isarescu. Mi-am pus problema de ce s-a apelat la metoda, ca sa gasesc o justificare. Nu m-am dumirit. Poate dintre dvs. ma poate lamuri cineva. Eu tot nu-mi dau seama cu asa inflatie si asa productie (adica nula), cum de leul sta sus fata de Euro. Sa fie de vina rezerva valutara crescuta a BNR si inundatia de Euro in urma imprumuturilor externe?

  9. Dorin Rosu says:

    Urmăresc de ceva vreme blogul tău și găsesc multe articole ca fiind cu adevărat excelente și mă gândeam, dat fiind că și blogul meu se găsește în tangență cu aspecte ce privesc economia–tranzacționarea pe forex–să facem un schimb de link-uri astfel încât vizitatorii noștri să se bucure de o paletă și mai largă de informații.

  10. Traian says:

    Mugurescu ar avea multe explicatii de dat in legatura cu manevrele facute in ultimii 20 de ani,dar probabil ca nu vrea sa le dea decit in fata Marii Adunari Nationale.

  11. Valeria P. says:

    imi spuneti va rog de unde ati luat datele pentru masa monetara? as avea nevoie de date lunare, daca se poate?
    sau, dupa parerea dumneavoastra, prin ce alta regresie as putea exprima rata inflatiei?
    multumesc anticipat

  12. Paun Cristian says:

    Foarte simplu: pe http://www.bnro.ro exista informatia aceasta in publicatiile lor. Va pot da Excelul cu datele la mail: [email protected]. Datele folosite de mine sunt lunare si sunt din 1994 in 2010: M1, M2 si IPC.

    Intre timp am elaborat un articol mai complex in care am folosit metoda vectorilor autoregresivi (Var) si l-am trimis spre publicare (acolo de exemplu corelatia dintre IPC si masa monetara urca spre 0.65). Cand apare articolul cu pricina care arata si mai clar legatura dintre IPC si M2 (nici macar nu m-am obosit cu M3) vi-l pun la dispozitie. Va dati seama ca daca as pune un IPC modificat (care sa includa si alte preturi excluse cum ar fi cursul de schimb, aurul, actiunile la bursa) si as trece pe un agregat monetar care sa ia in calcul cea mai mare parte a expansiunii monetare se ajunge la o corelatie si mai mare.

  13. Lucian Berba says:

    Scuze dar in primul rand pentru a testa validitatea unei regresii trebuie sa verifici daca este stationara sau nu prin intermediul testului Augmented Dicky Fuller sau KPSS (sau mai degraba ambele) si dupaia sa testezi cu autocorrelograma daca aceasta serie este sezonala sau nu.

    Daca este stationara trebuie sa lucrezi cu diferentialele sau logaritmii seriei iar daca este sezonala trebuie sa ori sa te folosesti de moving averages ori sa logaritmezi seria.

    Ca sa demonstrezi autocorelarea celor doua serii trebuie sa verifici daca residualele rezultate in urma construirii regresiei de ordinul 1 sunt stationare sau nu. Daca sunt estimarea se face cu ajutorul ECM (Error Correction Model).

    Ce ai facut acolo se numeste „spurious regression”.

    In al doilea rand vreau sa iti spun ca sunt de acord cu teza propusa de tine din motive teoretice. Inflatia este un fenomen pur monetar, in schimb in orice model de autocorelare trebuie inclus un lag sezonal in care modificari ale masei monetara incep sa isi arate efectele in rata inflatiei (acest lag este deobicei intre 6 si 9 luni in cazul unei creditari normale din partea bancilor).

    Bafta 🙂

  14. Paun Cristian says:

    @ Lucian Breba

    Am facut ulterior aceste teste intr-un articol mai complex care a folosit si o alta metoda – VaR (vector autoregresiv fara variabila exogena in care variabilele endogene au fost: dinamica IPC, dinamica masei monetare M1 si dinamica masei monetare M2).

    Pentru cele trei variabile luate pe o perioada intre 1997 si 2010 am testat cu ajutorul Unit Root Test (ADF) stationaritatea datelor pentru 4 regresori in functia de regresie si pentru numarul de observatii aferent, folosind pentru validarea ipotezei testul t si valoarea critica tabelata a acestuia). Nu a fost nevoie de prima diferenta, colerograma pentru vreo alta diferenta pentru ca datele nu aveau Unit Root (erau stationare la 1%, 5% si 10%). Mai mult nici nu exista in datele folosite probleme de autocorelatie pentru ca Durbin-Watson a dat mai mare decat valoarea critica tabelata.

    In final am obtinut relevanta statistica clara intre dinamica lui M2 si dinamica IPC aplicand modelul VaR (vector autoregresiv) pe ceea ce spuneam.

    Va anunt cand se va publica articolul final.

    Nu puteam posta in acest blog lucruri complicate (nu ca nu le-as cunoaste).

    Numai bine… si multumesc de precizari.

    Adaug doar o observatie: O TEORIE NU ARE NEVOIE SA FIE DEMONSTRATA SAU ILUSTRATA EMPIRIC FIIND NECIRCUMSTANTIALA DE LOC SI TIMP. TOTUSI PENTRU A FACE PE UNII SA INTELEAGA MAI BINE ANUMITE TEORII E BINE SA LE EXEMPLIFICAM SI EMPIRIC (Maurice Allais).

  15. Flavius says:

    vreau si eu sa intreb daca inflatia poate fii influentata de cresterea preturilor resurselor neregenerabile.

Dă-i un răspuns lui Alex Nicolin

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Nevermind, I don't want to reply to this person