Banca Naţională a României a îmbrăţişat de câţiva ani încoace o politică monetară bazată pe ţintirea inflaţiei. Această politică monetară (care fixează mai degrabă un cadru de acţiune decât o serie de reguli precise) presupune o previzionare a inflaţiei (sau a unei bande de variaţie a nivelului preţurilor) pentru perioada următoare şi apoi, prin folosirea instrumentelor specifice de politică monetară (rata rezervelor minime obligatorii, operaţiuni în piaţă, facilităţi de finanţare sau depozit), nivelul preţurilor trebuie să se apropie cât mai mult de ţintă (de preferabil să nu o depăşească şi să se poziţioneze în banda estimată). Trebuie spus că de când a adoptat acest tip de politică monetară BNR a ratat această ţintă (nu cu foarte mult însă).

Pentru a explica vulnerabilităţile acestei politici monetare aş porni de la modul în care banca centrală înţelege şi aproximează rata inflaţiei pe baza indicelui preţurilor de consum. Indicele preţurilor de consum este o medie ponderată a preţurilor unei liste exhaustive de bunuri din economie (în cazul României cuprinde 37% bunuri alimentare, 45% bunuri nealimentare şi 18% servicii). IPC nu poate însă include toate bunurile şi serviciile din economie, oricât de exhaustiv ar fi el. Inflaţia este definită ca creştere generalizată a preţurilor şi deci vizează toate preţurile dintr-o economie fără excepţie. În aceste condiţii inflaţia devine practic incalculabilă la nivel naţional, fiind o variabilă ce diferă de la individ la individ în funcţie de structura sa de consum. IPC este o aproximare practic a unui coş de consum mediu care nu se suprapune de multe ori peste un comportament individual de consum.

În imposibilitatea de a calcula cu exactitate inflaţia (definită prin creşterea generalizată a preţurilor), banca centrală aproximează această inflaţie prin diferiţi indici (cel mai adesea IPC) şi pe această inflaţie o ţinteşte prin politicile sale monetare. Banca centrală nu ţinteşte de fapt nici inflaţia mea, nici inflaţia altei persoane ci inflaţia unui „individ mediu”, a unui individ inexistent în societate care atunci când cumpără o maşină de gătit îşi cumpără şi una pe gaz şi una electrică, şi o maşină şi o motocicletă, şi o maşină de spălat automată şi una manuală (toate sunt prezente în indicele de consum cu ponderi aferente). Toată intervenţia băncii centrale se bazează pe un simplu indice din care sunt lăsate pe dinafară foarte multe bunuri sau servicii, alternative de plasament (de exemplu nu intră acolo pariurile sportive, terenurile sau plasamentele în titluri financiare). Atunci când face expansiune monetară sau retrage masă monetară, banca centrală are în vedere aceast indice a cărui evoluţie ulterioară nu poate fi concludentă pentru eficacitatea intervenţiei monetare. Banca centrală nu poate spune, pe baza acestui indice, dacă administrarea masei monetare a produs un anumit efect asupra preţurilor, în cazul în care există posibilitatea ca întreaga masă monetară să se îndrepte spre titluri financiare pe bursă sau, de ce nu, spre pariuri sportive sau cazinouri (care nu sunt prinse în indicele preţurilor de consum). În condiţiile în care am liberalizat contul de capital ţintirea inflaţiei a devenit şi mai lipsită de substanţă.

Creşterea generalizată a preţurilor nu poate fi ţintită în nici un fel (aceasta fiind practic incalculabilă). Inflaţia calculată prin indicele preţurilor de consum este o aproximare mai mult sau mai puţin exactă a realităţii de consum. De multe ori, ţintind această aproximare poţi risca să te îndepărtezi de situaţia reală.  În aceste condiţii ţintirea inflaţiei devine o chestiune de noroc fiind, în acelaşi timp, şi o chestiune strict politică cu prea puţină relevanţă pentru indivizi şi pentru societate în ansamblul său. În acest caz, banca centrală nu face decât să ne inducă iluzia că poate face mai mult decât poate face în realitate.


0 comentarii la “Capcanele ţintirii inflaţiei”
  1. Alexandra a spus:

    Mare dreptate ai… Poate că ar trebui completat acest articol şi cu o serie de altele care să descrie:
    – cum BNR ratează de regulă rata inflaţiei în politica sa; şi asta chiar dacă vorbim de o inflaţie medie…
    – cam care ar fi rolul unei bănci centrale într-un stat cu o economie funcţională; şi să nu ne limităm doar la politica monetră statistică…putem vorbi şi de deficitul de cont curent…
    – reversul inflaţiei – adică cam cum ar fi când scade inflaţia şi rolul unei politici monetare…
    – destinaţia necesarului de bani pe care BNR îl trage din împrumutul FMI;
    si lista poate continua.

  2. Bogdan Capraru a spus:

    Mai mult decat atat, trebuie de mentionat faptul ca indicele de consum nu tine cont de pretul activelor din economie, in special cele imobiliare. banca centrala ar trebui sa tina cont si de evolutia preturilor activelor din economie, prin masurile sale, nu doar de indicele de consum, fapt dovedit de turbulentele din lumea financiara mondiala din ultimii ani. practic bancile centrale sunt prinse intr-un mare clenci: stabilitate financiara – stabilitate a preturilor.

  3. Paun Cristian a spus:

    @ Bogdan

    As adauga si economia subterană (uitasem să o precizez în articol), ea fiind estimată în PIB la circa 30% care nu e prinsă în indicele de consum.

    Mai mult, este interesant cum pune un preţ mediu la produsele din coş Institutul de Statistică, având în vedere marea varietate de produse din pâine de exemplu, cu preţuri semnificativ diferite de la un producător la altul.

    Intrând mai mult în această chestiune şi studiind modul în care se estimează inflaţia m-am luat efectiv cu mâinile de cap şi mi-am dat seama de pericolul intervenţiilor monetare pe piaţă.

    Cea mai simplă dovadă că IPC şi inflaţia nu sunt estimate corect este clar piaţa imobiliară. Anul trecut a avut loc o contracţie a M1 cu 13% şi teoria spune că în acest caz trebuia să avem o scădere generalizată a preţurilor. Noi am avut inflaţie adică IPC a crescut. Şi asta pentru că IPC nu include preţul terenurilor, clădirilor, apartamentelor, sau acţiunilor la bursă care au căzut dramatic. Toată contracţia monetară s-a concentrat acolo. În acest caz nu îmi dau seama ce ţinteşte practic BNR.

  4. Paun Cristian a spus:

    @ Alexandra

    Vor urma…

Comentariul tau