Am ascultat cu mare atenţie discursul Primului Ministru din Parlamentul României pentru a înţelege raţiunea economică din spatele asumării răspunderii pe legea de diminuare a salariilor, pensiilor şi cheltuielilor cu asistenţa socială. Un discurs plictisitor de lung care nu aduce nimic nou şi care s-a transformat într-o luptă vehementă împotriva alternativei de creştere a taxelor şi impozitelor (care oricum cresc pe ici pe colo şi vor creşte în curând chiar dacă se iau aceste măsuri de austeritate). Un discurs care trece în plan secundar, în mod cel puţin bizar şi dubios, scăderea altor cheltuieli ale statului (cu achiziţiile şi proiectele publice) care au generat în cea mai mare parte acest deficit imposibil de finanţat.
Printre aberaţiile economice ce se regăsesc în acest discurs aş enumera:
- „creşterea taxelor ar fi provocat creşterea inflaţiei„: inflaţia reprezintă creşterea generalizată a preţurilor iar creşterea taxelor nu poate provoca o creştere a preţurilor dacă admitem că masa monetară rămâne constantă. Nu există nici o legătură directă între taxe şi inflaţie. Preţurile nu cresc generalizat decât dacă se modifică masa monetară. Altfel unele preţuri vor creşte (ca urmare a creşterii taxelor) în timp ce altele vor rămâne constante sau vor scădea (pentru acele bunuri sacrificate în consum).
- „creşterea taxelor ar fi determinat creşterea cursului de schimb„: modificarea cursului de schimb apare ca urmare a modificării cererii şi a ofertei de valută pe piaţa valutară. Nu are nici o legătură nivelul taxelor cu nivelul cursului de schimb;
- „creşterea taxelor ar fi generat scăderea PIB„: nu este obligatoriu pentru că o creştere de taxe ar fi mutat resurse din componenta consum privat (C) în componenta cheltuieli guvernamentale (G). Un astfel de efect apare doar pe termen lung.
- „creşterea taxelor ar fi generat creşterea şomajului„: dacă admitem că o bună parte din resurse se duc pe proiectele statului (de cele mai multe ori megalomane şi absorbante de forţă de muncă) derulate cu companii private, acestea vor trebui să angajeze oameni care să muncească pentru proiectele statului. Un astfel de efect apare doar pe termen lung. Sau, probabil, Premierul a avut un moment de luciditate şi şi-a dat seama că banii alocaţi pe proiecte publice din taxe şi impozite se duc în mare parte pe genţi şi maşini de lux din import şi, în acest caz, e clar că şomajul creşte pentru că ticălosul de „privat” care lucrează cu statul bagă cea mai mare parte din bani în buzunarul lui şi al celui care îi alocă şi nu dă de muncă celor mulţi şi înfometaţi.
- „trebuie făcută o corelaţie între productivitatea muncii şi salariile din sectorul public care începând cu 2007 au crescut mult mai mult„: nu ştiu cum măsoară primul ministru productivitatea muncii într-un spital sau într-o şcoală. La bunurile publice această productivitate este mult mai greu de măsurat dacă nu chiar imposibil. În aceste condiţii, corelaţia dintre cele două elemente îşi pierde sensul;
- „salariile în sectorul public cresc puternic, vina fiind în fostul mandat de guvernare”: din graficul prezentat reiese că fondul de salariu în 2007 era de 33,7 mld. lei şi a ajuns în 2009 la 46,8 mld. lei. Aici nu am înţeles pe cine certa primul ministru. Probabil o bâlbâială era mai clarificatoare.
- „pensiile trebuie corelate cu creşterea economică şi cu inflaţia„: îmi pare rău să o spun dar pentru aceste pensii au fost plătite cotizaţii în timp indiferent dacă a fost recesiune sau nu, indiferent dacă a fost inflaţie mică sau mare. Mai mult, ele nu oferă oricum toată suma pusă deoparte de-a lungul întregii perioade de activitate a contribuabilului (aici nu mă refer la pensiile speciale care sunt un abuz şi o agresiune la adresa celor cu pensii nespeciale). Nu pot fi corelate cu creşterea economică şi ar trebui corelate cel puţin cu inflaţia dacă nu cu suma actualizată cu care a contribuit pensionarul. Orice buget trebuie să înceapă cu fonduri alocate pentru aceste pensii.
- „vom aplica o serie de măsuri de plafonare a salariilor în companiile publice, de reducere a agenţiilor statului, de introducere a 40% din achiziţii pe sistemul de licitaţii electronice„: întrebarea evidentă este de ce nu se aplică deja aceste măsuri care nu necesită deloc fonduri suplimentare de la buget şi care e clar că vor aduce economii substanţiale.
Premierul a încercat să fie convingător şi să arate că prin aceste măsuri de austeritate se lasă „şanse maxime sectorului privat” pentru că nu creşte fiscalitatea. Proiectele statului (săli de sport în mijlocul unor sate în care nu mai locuieşte nimeni, patinoare la preţuri de trei ori mai mari, achiziţii la preţuri nesimţite) sunt tot o formă de fiscalitate. Tăierea pensiilor şi salariilor pentru a proteja proiectele şi achiziţiile publice sunt o formă prin care se fură banii viitori sau prezenţi ai contribuabililor care sunt risipiţi fără a produce efecte economice evidente. Chiar dacă nu creşti impozitele şi taxele dar banii contribuabililor îi arunci pe fereastră pe tot felul de fantezii acest lucru arată că impozitele puteau fi mai mici şi că în loc să reduci fiscalitatea preferi să iroseşti banii.
Aceste „investiţii” din banul public se fac fără nici un calcul economic de productivitate sau eficienţă şi ele sunt cauza principală a dezechilibrării bugetului actual (ele vor presa exponenţial pe bugetul ţării şi pe echilibrul dintre venituri şi cheltuieli). Premierul afirma că „am ales răul cel mai mic„. Pentru cine? Evident că pentru protejaţii din proiectele cu statul care vor trece peste această criză fără ca averea lor să fie diminuată ci, dimpotrivă multiplicată înzecit. Şi pentru cei din companiile de stat, din serviciile secrete sau din armată care vor fi ţinuţi cu mare grijă deoparte această tăiere de venituri. Pentru organizatorii de licitaţii care legalizează furtul din banul public. În încercarea de a smulge o lacrimă de compasiune, premierul aminteşte la final că el este solidar cu cei mulţi pentru că „el provine din popor„ şi „că îi înţelege perfect pe pensionarii amărâţi” cărora li se cere acum să fie solidari cu dezmăţul pe bani publici promovat de toate guvernele anterioare însă rafinat până la perfecţiune de guvernarea actuală (dovadă clară stă deficitul bugetar care a explodat exponenţial din 2008 încoace şi care pare a nu mai putea fi oprit).
Premierul ne asigură că va fi reluată creşterea economică foarte curând. De unde şi din ce? Acest guvern (cu nimic mai prejos de un guvern socialist) nu face decât să mute abuziv nişte fonduri din conturile amărâţilor de profesori, medici şi pensionari în conturi private ale beneficiarilor de proiecte şi achiziţii publice fără vreun efect palbabil pentru piaţa liberă sau mediul de afaceri. Nu reduce statul cu nici o cărămidă şi nici nu loveşte drastic în cei care sunt „conectaţi” din plin la banul public prin toate companiile şi agenţiile de stat. România rămâne în continuare o ţară condusă de comunişti în care capitalismul şi piaţa liberă sunt baliverne ce nu merită discutate, fiind prea „ticăloase” şi prea „lacome”.
PS: A lucra cu statul nu are nici o legătură cu capitalismul sau cu piaţa liberă.
No Comments on “Aberatiile economice ale discursului premierului de asumare a raspunderii in Parlament”
You can track this conversation through its atom feed.
superba analiza! pacat ca singura solutie viabila, si ultima, a ramas emigrarea; care goleste tara asta si de ultimii creduli ai politicului, pentru ca si astia se vor trezi. sa vedem atunci pe boc-poc cum o sa mai citeasca iar biletele de la statisctica cum ca nu mai sunt fraieri care sa mai contribuie la sistemele de asigurari sociale.
Posted on 7 iunie 2010 la 7:11 pm.
Mai lipsea din mesajul lui boc sa ne spuna cate tarlale a cosit in copilarie.
Posted on 7 iunie 2010 la 9:20 pm.
Dincolo de acuratetea analizei (nimic de zis aici), am o observatie. Zici tu „pensiile speciale care sunt un abuz şi o agresiune la adresa celor cu pensii nespeciale”. Eu zic: depinde de pensionar (adica: domeniul din care provine) si de cuantum (adica: dimensiunea ei fata de pensia medie, in corelatie cu insemnatatea sociala a muncii prestate). Din cate stiu eu (daca stiu gresit, corecteaza-ma te rog) exista unele categorii de lucratori (militari, magistrati etc) pentru care pensiile speciale sunt – partial – si o recompensa pentru limitarile suferite in timpul activitatii (interdictii de afaceri, mutari dese, riscuri etc).
De aici, insa, pana la ce avem la noi este, intr-adevar, cale lunga!…
Posted on 7 iunie 2010 la 10:19 pm.
Eu as fi pus problema la fiecare minister, sa reduca 25% cheltuielile de unde pot, daca nu pot din alta parte sa o faca din salarii. Nu stiu daca e constitutional, dar ar fi fost mai eficient, poate unele ministere si-ar fi optimizat cheltuielile pentru a-si pastra salariile.
La pensii mi se pare mai clara situatia, au crescut mult mai repede decat salariile in ultimii ani, din ratiuni electorale. Daca fondul de pensii nu este suficient, nu mi se pare normal sa se ia din alta parte. Nici sa cresca contributiile la pensii nu mi se pare normal. De ce se ia si de la pensiile foarte mici este o alta poveste, probabil legata si de posibila ne-constitutionalitate daca era facuta „diferentiat”.
Posted on 7 iunie 2010 la 10:21 pm.
@ Cetateanul Popescu
Cred ca o pensie asa cum este ea definita este un ban pus deoparte in timpul cat ai fost activ (cu mutari sau nu, cu restrictii sau nu… ai fost liber sa iti alegi profesia cu toate riscurile asumate dinainte). Pensia nu poate fi mai mare decat contributia actualizata pentru sistemul public de pensii. Pentru cel privat poate fi mai mare pentru ca ei ar trebui sa obtina mai mult decat rata inflatiei. Pensiile speciale sunt acordate electoral unor categorii sociale (militari mai ales dar si altora) privilegiate electoral. Ele sunt mult mai mari decat contributia la pensie a salariatului. De aceea sunt speciale. Nu pot fi sustinute decat daca alte pensii sunt mai putin speciale. Doar sacul e acelasi.
Posted on 7 iunie 2010 la 10:51 pm.
Recomandare. Analiza asupra discursului dlui Boc din Parlament. « Marius Sorin DANGA says:
[…] Unul dintre profesionistii Finantare.ro a avut rabdarea sa-l mai asculte pe Boc. Si bine a facut. […]
Posted on 8 iunie 2010 la 9:18 am.
Cristian,
Pensiile Speciale sunt speciale din motive foarte clare, si trebuie sa ramna speciale, COMPLET DIFERENTIATE DE PENSIILE PAYG. Un om care are restrictii sociale, economice, fizico – materiale, un om care are risc sporIt de a isi pierde viata, merita o pensie speciala nu una normala. Cind esti in postura sa alegi o meserie de militar,( de a iti risca viata in Afganistan), sau de a fi judecator ( de a nu avea voie sa vorbesti, si sa ai alte surse de venit de ori ce culoare pe perioada exercitarii functiei cit si la pensionare) faci aceasta alegere cu buna stinta a unui salariu decent garantat de stat si a unei pensii la fel de decente dupa terminarea activitatii.
In cazul unui judecator ti se pare nesimptit un salariu de 2000 EUro net? Mie sincer sa fiu mi se pare mic.. Ai avea curajul sa fii judecat de un om care accepta salariu de 1500ron asa cum se propune de basescu pentru functia de judecator? Ce fel de om, ce capacitate intelectuala si de munca are o persoana care accepta un salariu asa de mic? In anumite domenii ale statului salariile trebuie sa fie foarte mari pentru a atrage valorile. Daca cei mai buni juristi se afla toti in rindurile avocatilor, atunci statul roman nu va avea in veci sanse.. deoarece in rindul judecatorilor si a procurorilor platiti de stat cu venituri mizere vor migra numai tantalaii ce in domeniu privat nu ar putea sa cistige mai mult ca nu sunt instare.. ca nu ii duce mintea.. vai de noi!
1 Spui ca taxele nu ar creste inflatia… daca as fi mic producator si tu stat imi cresti taxele.. eu ce fac..? produc in pierdere,,,? Nicdecum, maresc pretul sa imi asigur un minim proit rezonabil.. nu se poate … atunci inchid afacerea doar nu merg in pierdere de dragul de a plati taxe…
2. spui ca taxele crescute nu ar determina deprecierea monedei nationale…. eu spun ca ar determina acest lucru… la ce am explicat la punctul unu rezulta o crestere a pretului in RON… pe plan international doar pentru ca eu stat maresc taxele si maresc astfel costul total de productie.. nu insemna ca cineva o sa imi plateasca mai multi eur sau usd pe produs… asa ca ce se va intimpla….. scad exporturile pina la punctul in care aceasta scadere pune presiune pe ron astfel incit pretul final in eur sau usd sa fie acelasi chiar daca in RON e mai mare din cauza taxelor crescute….
3. incerci sa justifici faptul ca cresterea taxelor nu ar scadea PIB… ba ar scadea cu virf si indesat! Tu spui ca prin taxare se muta cheltuiala de la privat la stat… dar uiti sa mentionezi ca statul cheltuie banul cu eficienta de maxim 30-40% fata de domeniul privat… Cumulezi asta cu efectul de depreciere a monedei nationale exprimat la punctul 2 …. cu siguranta ai scadere PIB… daca masori in termeni reali.. si nu cei visati de INS…
7. corelarea pensiilor cu inflatia este o prostie.. PAYG… insemna ca bani cotizati la stat pentru pensii au fost dati altor pensionari de mult decedati.. acesti bani nu mai exista… PAYG poate sa functioneze numai prin act de solidaritate intre generati.. daca tu ai lucrat 25 de ani si ai iesit la pensie in medie la 50 de ani… si cit timp ai muncit ai tinut in spate maxim a zecea parte dintr-un pensionar… atunci si eu ar trebuie sa fac la fel… nu sa dau 31% din venituri pentru pensii cind tu ai dat doar 5%!!! Daca Costel pensionar a dat 5% din fond salarii toata viata la pensii atit trebuie sa dau si eu.. din citi bani se colecteaza se imparte in mod echitabil si gata.. ESTE O ABERATIE CA AZI UN TINAR CE VA FI FORTAT SA PRINDA PENSIE PROBABIL LA 70 DE ANI… SA FIE FORTAT SA TINA IN SPATE UN PENSIONAR SI JUMATATE…. PENSIONAR CARE LA RINDUL LUI A TINUT IN SPATE DOAR A ZECEA PARTE DINTR-UN PENSIONAR SI A IESIT LA PENSIE LA 50 DE ANI!!! PAYG nu este o pensie este un act de asistenta sociala… nu este un drept este un act de caritate din partea satatului si un act de jacmaneala impotriva celor care muncesc!
SUNTEM UN STAT PROFUND COMUNIST! DOAR CENTRALIZAREA PRETURILOR A DISPARUT DIN ECONOMIE, SI INTERDICTIA INITATIVEI PRIVATE.. IN REST…. E COMUNISM GET BEGET! AVEM CONTROL CENTRALIZAT AI CANTITATII SI VALORII BANULUI, AVEM SUPER TAXARE DE NIVEL FEUDAL… IOBAGII PLATEAU LA BOIERI MAI PUTIN DE CIT DAM NOI LA STAT!!! ANGJATUL DE RIND DATORITA TUTUROR TAXELOR SI ACIZELOR IN MEDIE NU POATE CUMPARA MAI MULT DE 25-30% DIN CE PRODUCE… RESTUL SE DUCE LA STAT … PAI CUM VINE ASTA… TVA CU CAS CU TAXE PE PROFIT CU CASS CU TOATE CELALOET TAXE SI ACIZE NU AR TREBUIE SA DEPASEASCA 25-30%… CUM SA AVEM ECONOMIE VIABILA CIND DOAR PROSTUL MUNCESTE CA STATUL SA II IA PROPORTIE COVARSITAORE DIN CEEA CE PRODUCE… CUM SA AVEM ECONOMIE VIABILA CIND STATUL NE FURA CONSTANT SI NE DECAPITEALIZEAZA ECONOMIA PRIN INTERMEDIUL BNR?
Posted on 8 iunie 2010 la 11:12 am.
@ Petre
Cine spune că „merită”. Merită doar dacă plăteşte la nivelul pensiei. Dacă cotizează merită. Dacă nu… nu. Ce eu dacă îmi plătesc o pensie privată cu o contribuţie de 10 lei merit 1.000.000 lei după 30 de ani doar că am lucrat într-un mediu riscant. Interesant de definit şi ideea de „riscant”. Şi eu ca profesor îmi risc viaţa când mă duc la serviciu. Poate nu atât de des dar tot îmi risc viaţa.
Posted on 8 iunie 2010 la 12:14 pm.
Nu vreau sa-ti comentez articolul, pentru ca observ ca deja ai cateva completari la el . Vreau doar sa iti zic ca:
5 – nu mai exista de mult timp un standard de productivitate in Romania. si productivitatea muncii in invatamant se poate calcula – a se vedea geniile ce au iesit din sistem si care se cheama „generatia tanara” de politicieni/economisti (consilieri, ministrii etc) culminand cu cel mai deosebit profesor de drept constitutional. Si a se vedea si productivitatea in sistemul sanitar – ai auzit tu vre un doctor care sa spuna ca sunt de-a dreptul nebuni?
In rest, aceeasi doctrina politica infecta cu care ne-am obisnuit – acesta este discursul. Mai rau este ca nu avem ce face…Poporul a iesit de mult din acest joc. La masa au ramas doar smecherii si o mana de aplaudaci…
PS- Petre termina discursul sau (nu pentru prima data!) cu idei subtile foarte interesante. Apleaca-te asupra lor, ca are dreptate…
Posted on 8 iunie 2010 la 1:12 pm.
Cristian,
Pensia speciala nu ar trebui sa se numeasca pensie ci indemnizatie… pentru ca nu este pensie PAYG sau pensie cu capitalizare.. pensiile speciale sunt servicii contra anumitor beneficii.. beneficiul unu este o indemnizatie pe perioada activa si o alta ceva mai mica pe perioada inactiva.. un judecator nu poate fi comparat cu un profesor. Profesorul pe linga salariu poate sa dea cite meditatii vrea el chiar si elevilor din propia clasa.. si sa faca cite conflicte de interese vrea muschiul lui si sa deschida dupa program bodegi sau alte firme si activitati .. judecatorul nu poate asa ceva.. ca atare consider rezonabila existenta de indemnizatii speciale anumit-or catogorii de bugetari precum, parlamentari, ministri si secretari de stat, judecatori, procurori, si anumite categorii de angajati (numar restrins) din domeniile politie, armata si servicii.
Legat de riscant… sunt doua tipuri de riscuri.. aferente sa zicem unui miner, si riscuri aferente unor persone cu responsabilitati profunde de a caror activitate depinde buna functionare a statului.
spre exemplu eu consider ca un parlamentar ar trebui sa aibe indemnizatie neta lunara de minim 10,000 euro… crezi ca aberez..? ia gindestete.. cine si de ce ar accepta sa cheltuiasca zeci poate sute de mii de euro in campanie electorala… ca apoi sa se aleaga cu salariu de sub 1000 euro pe luna..? daca asumam onestitatea 100%… ce om supercapabil ar alege sa lase activitatea din domeniu privat pentru cea de politician….? unde este tinta publica , unde este denigrat in mas media daca nu actioneaza la comenzi politice ..?
Posted on 8 iunie 2010 la 2:14 pm.
Aberatiile economice ale discursului premierului de asumare a raspunderii in Parlament « ALIANTA DREPTEI says:
[…] Aberatiile economice ale discursului premierului de asumare a raspunderii in Parlament 08/06/2010 — savulescugabriel Autor: Cristian Paun […]
Posted on 8 iunie 2010 la 8:34 pm.
premierul ne considera niste marionate dupa chipul si asemanarea sa, nu exista alta explicatie pentru discursul sau.
Posted on 11 iunie 2010 la 2:15 pm.
Cresterea impozitelor are ca efect cresterea inflatiei! De fapt, dintre toate cauzele inflatiei cresterea impozitelor este singura care creste direct inflatia (creste direct preturile bunurilor care vor fi consumate, scade puterea de cumparare si duce la disparitia de pe piata a bunurilor marginale – la care se renunta, din cauza reducerii cererii).
Celelate categorii de cauze : cresterea masei monetare si reducerea cantitatii de bunuri tranzactionate creeaza inflatie mai degraba indirect. Cea de-a doua categorie de cauze poate avea cauze naturale (ex: o seceta foarte puternica), dar in majoritatea covirsitoare a situatiilor, birocratia (ex: o lege) duce la reducerea ofertei de bunuri.
Statul creeaza inflatie prin impozitare (ceea ce afecteaza cererea) si prin birocratie (care afecteaza oferta) dar si prin cresterea masei monetare. Ar mai fi si creditarea care creste viteza de circulatie a banilor care poate fi inflationista pina la un anumit punct (in care cresterea economica compenseaza; cresterea economica creeaza o deflatie moderata, naturala).
Asadar, pornind de la MV = PQ,am putea concluziona ca inflatia este produsa astfel:
1) Statul creste M;
2) Creditarea creste V;
3) Impozitarea creste P (prin reducerea cererii);
4) Birocratia scade Q (prin reduderea ofertei).
Posted on 15 iunie 2010 la 8:25 am.
7 “pensiile trebuie corelate cu creşterea economică şi cu inflaţia“: îmi pare rău să o spun dar pentru aceste pensii au fost plătite cotizaţii în timp indiferent dacă a fost recesiune sau nu, indiferent dacă a fost inflaţie mică sau mare. Mai mult, ele nu oferă oricum toată suma pusă deoparte de-a lungul întregii perioade de activitate a contribuabilului (aici nu mă refer la pensiile speciale care sunt un abuz şi o agresiune la adresa celor cu pensii nespeciale). Nu pot fi corelate cu creşterea economică şi ar trebui corelate cel puţin cu inflaţia dacă nu cu suma actualizată cu care a contribuit pensionarul. Orice buget trebuie să înceapă cu fonduri alocate pentru aceste pensii.
Contributia la pensie a unui individ nu este pusa deoparte asa cum spuneti dv ci se duce direct in plata pensionarilor la momentul respectiv. Ba mai mult sistemul de pensii in general din cate stiu este in deficit mai tot timpul si este suplimentat aproape in fiecare an. Pensiile trebuie sa fie corelate nu cresterea economica sau inflatia ci cu ceea ce este posibil (cati bani sunt in fondul de pensii, asta e…) Social Security in SUA trimite fiecarui contributor in fiecare an o scrisoare in care zice cat a contribuit, etc. De vreo 4-5 ani incoace zice cam asa “oamenii traiesc din ce in ce mai mult, exista din ce in ce mai multi pensionari si daca nu se schimba varsta de pensionare in 2015 Social Security va intra in deficit si nu va mai putea plati decat 0.75$ pentru fiecare 1 $ contribuit”. O sa caut concret si o sa postez. Si ultima chestie: nu crec ca bugetul trebuia sa inceapa cu banii de pensii. Pensiile nu ar trebuie platite din bugetul statului in primul rand.
5. “trebuie făcută o corelaţie între productivitatea muncii şi salariile din sectorul public care începând cu 2007 au crescut mult mai mult“: nu ştiu cum măsoară primul ministru productivitatea muncii într-un spital sau într-o şcoală. La bunurile publice această productivitate este mult mai greu de măsurat dacă nu chiar imposibil. În aceste condiţii, corelaţia dintre cele două elemente îşi pierde sensul;
In sectorul functionarimii publice productivitatea muncii se poate masura relative usor: “X dosare/luna solutionate/cap de functionar” de exemplu. Acest KPI trebuie sa creasca in fiecare an. Sindicatele trebuie sa contribuie prin propuneri concrete de a imbunatati acest KPI si prin urmare productivitateam muncii. Intr-un spital sau o scoala lucrurile stau un pic altfel, desi si aici se poate masura: “X morti pe an din vina spitalului” care KPI trebuie sa scada continuu. Intr-o scoala punctaj la teze cu subiect national si altele. Pe langa asta mai e si raportul elevi/profesori sau spitale/populatia deservita. Putem intreba cum e prin alte parti. De exemplu cati soldati are nevoie Romania? Ne-a zis NATO. Si pe langa asta la fel de important si ce ne permitem.
Posted on 18 iunie 2010 la 10:58 pm.
Si inca o chestie referitoare la “Mai mult, ele nu oferă oricum toată suma pusă deoparte de-a lungul întregii perioade de activitate a contribuabilului”.
Haideti sa facem un calcul simplu. Socrii mei au avut niste salarii medii toata viata lor. Au contribuit vreo 35 de ani, au iesti la pensie la vreo 55 de ani si o sa prinda 80 de ani. Pensia lor este 85% dintr-un salariu mediu in Romania.
Problema: Ca sa primeasca o pensie egala 85% din salariul mediu pe economie timp de 25 de ani cat ar fi trebuit sa plateasca la fondul de pensii timp de 35 de ani cat au muncit?
Mie mi-a iesit ca ar fi trebuit sa contribuie 60% din salariu timp de 35 de ani pentru asta.
Posted on 18 iunie 2010 la 11:13 pm.
@ studentul
Nu sunt de acord cu tine ca in spitale se poate masura eficienta numarand cazurile de decese, daca de exemplu in urma unei operatii nu mori dar nu mai poti functiona normal desi operatia trebuia sa te faca sa functionezi normal; sau daca iti rezolva problema pentru care te-ai dus dar iti creeaza alte probleme de sanatate (ex: virusuri luate de pe bisturiu) nu consider ca problema pacientului este rezolvata in mod eficient.
In domeniul educatiei sa se evalueze scolile/profesorii dupa rezultatele elevilor la examenele importante din viata lor iarasi nu mi se pare o solutie deoarece se poate copia, sau, lucrand in invatamant stiu ca mai exista si alta varianta, profesorul poate face tot posibilul sa instruiasca un elev iar acesta sa nu isi dea interesul, sa nu fie motivat de nimic.
Posted on 3 septembrie 2010 la 9:31 pm.