Fondul Monetar International este o rămăşiţă a Sistemului de la Bretton Woods (1945) creat ca alternativă la modelul „etalon aur – devize” ce a funcţionat în perioada interbelică şi care a fost principala cauză a Marii Crize (ţările puteau emite monedă în baza rezervei internaţionale de aur şi devize aparţinând marilor puteri care, angajându-se într-un amplu proces de depreciere apreciind greşit că pot favoriza exporturile lor, au împins sistemul internaţional spre colaps).

FMI a fost creat cu următoarele scopuri: [1] să asigure un fond temporar ţărilor cu probleme de balanţă de plăţi externe (în principal din cota de participare); [2] să controleze respectarea condiţiilor  care au stat la baza sistemului (toate monedele puteau fluctua într-o bandă îngustă de +/- 1% faţă de dolar şi dolarul era menţinut fix faţă de aur, cel puţin oficial; ţările puteau deprecia limitat moneda lor); [3] să ofere consultanţă privind politica monetară şi valutară; [4] să favorizeze cooperarea monetară globală (care în perioada interbelică a lipsit cu desăvârşire). FMI a eşuat în îndeplinirea tuturor acestora.

Căderea Sistemului de la Bretton Woods s-a produs în 1971 după ce SUA a procedat la masive emisiuni suplimentare de dolari (dar şi pentru că s-a neglijat complet efectul de expansiune monetară produs de băncile comerciale care au exercitat o presiune naturală asupra aurului, imposibil de menţinut fix în raport cu dolarul în astfel de condiţii). La această cauză a căderii sistemului se adaugă şi lipsa unor criterii clare prin care o ţară putea produce deprecierea propriei monede (în Acord era precizat doar „în cazul unor dezechilibre majore de balanţă de plăţi externe”) dar şi exportul de inflaţie dinspre SUA spre celelalte ţări produs de acest sistem.

Odată cu căderea sistemului, FMI a devenit o instituţie inutilă care concentra importante sume de bani de hârtie (în mare parte în moneda fiecărei ţări participante). Această instituţie creată de state a încercat de nenumărate ori să îşi reformeze activitatea, să îşi găsească un nou drum în economia globală fără a reuşi să facă mare lucru în acest sens. Această instituţie lipsită de sens luptă pentru a deveni credibilă prin tot felul de mijloace. Prăbuşirea ultimei legături (chiar dacă devenise doar formală) între etalonul aur şi banii de hârtie a dat liber la expansiunea monetară în toate ţările lumii fără ca FMI să poate interveni în vreun fel.

Exportul masiv de bani proaspăt tipăriţi către ţările în dezvoltare care şi-au liberalizat treptat contul curent şi contul de capital a globalizat şi a amplificat crizele financiare cărora FMI nu le mai poate oferi soluţii viabile. Sprijinul financiar oferit temporar acestor ţări (mărit permanent) s-a dovedit a fi un creator de hazard moral şi o frână în calea aplicării unor reforme structurale reale. Banii veniţi uşor de la FMI s-au scurs la fel de uşor şi rapid în conturi private şi au dispărut fără a provoca vreun efect economic palpabil. Lista ţărilor în care FMI a eşuat în intervenţia sa a crescut exponenţial de la an la an: Indonezia, Tailanda, Malaezia, Argentina, BraziliaKenya, Tanzania, RusiaRomânia. În toate aceste ţări soluţia FMI a fost aceeaşi: o politică monetară restrictivă dublată de o creştere puternică a fiscalităţii care a condus la o contracţie economică şi mai mare.

Incapabil să prevadă şi să înţeleagă criza actuală (dar şi pe cele care vor veni), FMI propune (prin reprezentaţii săi) tot felul de soluţii la nivel global lipsite de sens şi logică economică. Una dintre ele este aceea a unei monede globale, o idee reîncălzită care nu a avut succes în anii de după căderea sistemului. Moneda globală a FMI – DST (Drepturile Speciale de Tragere) nu are cum să fie o soluţie pentru că nu ar face decât să globalizeze în mâna unora expansiunea monetară. Fără a avea valoare reală în spate (aur), DST rămâne aceeaşi monedă fiduciară ca oricare alta. În plus, are dezavantajul că nu mai are concurenţă din partea altor monede astfel că emitentul său nu va mai avea nici un motiv să fie cât de cât rezonabil cu expansiunea monetară. Concurenţa în care se află dolarul cu celelalte monede mai pune ceva presiune pe Rezerva Federală care se teme de efectele unei expansiuni monetare exagerate care ar eroda semnificativ credibilitatea în moneda americană.

Soluţia pe care FMI şi toate celelalte instituţii publice monetare evită să o aducă în discuţie (şi care este clară) este REVENIREA LA AUR ca mijloc de schimb (privatizarea aurului din băncile centrale şi repunerea lui în circulaţie ca mijloc de schimb cu păstrarea formelor moderne de plată care, însă, vor avea acoperire 100% în aur). Niciodată nu vei auzi de la FMI (sau de la băncile centrale) o reformă care să vizeze rezerva fracţionară din băncile comerciale (faptul că ele pot da împrumuturi din depozitele la vedere) sau care să interzică retragerea depozitelor la termen înainte de scadenţa lor (depozitele la termen fiind tratate în momentul de faţă ca depozite la vedere). Problemele reale ale sistemului financiar internaţional sunt neglijate complet iar atenţia publicului larg este deturnată voit către aspecte cum ar fi: fluxurile „speculative” de capital, volatilitatea cursurilor de schimb, dobândă de intervenţie etc.

Durerea mare este că România se comportă ca o ţară din lumea a treia şi că avem încredere într-o instituţie care nu înţelege absolut deloc natura crizelor financiare. Aşteptăm şi aplicăm măsuri propuse de economişti cu valoare îndoielnică şi care vizează salvarea statului, a sistemului financiar – bancar (care este tot o prelungire a statului) în dauna iniţiativei private şi a pieţei libere. Socialismul monetar expandat la scară globală de instituţii ca FMI îşi găseşte adepţii într-o ţară care mai are de făcut paşi mulţi în direcţia capitalismului. Plătind foarte scump pentru „aşa – zisa” consultanţă macroeconomică sau siguranţă pe care ne-o oferă FMI prin trimişii săi, România se afundă pe zi ce trece într-o sărăcie tot mai mare. Soluţia de ieşire din criză nu este şi nu va fi niciodată în mâinile Fondului Monetar Internaţional şi nici în mâna vreunei alte instituţii monetare publice (bancă centrală, bănci comerciale). Banii ieftini şi lipsiţi de valoare intrinsecă nu fac decât să ne împingă şi mai mult în criză iar cei care aclamă astfel de politici nu ne fac decât rău.


0 comentarii la “Neputinta FMI de a rezolva criza globala”
  1. Bogdan a spus:

    Din punctul meu de vedere in momentul de fata pe piata se simte o lipsa de capital nici cum una de masa monetara problema e ca statul si banca centrala nu vor sa admita acest lucru si incearca in fel si chip sa tipareasca bani pentru ,,cetateni” bani care nu au valoare sunt o hartie mizerabila deoarece nu au acoperire in bunuri de consum, Romania resimte de ceva timp incoace din punctul meu de vedere o lipsa de capital, masa monetara exista dar cu ce folos daca nu ai ce achizitiona cu ea, dar statul cauta cai sa se imbogateasca si cel mai simplu este sa tipareasca moneda si sa creasca inflatia si sa ne minta in fata ca inflatia este de 2-3% cand de fapt aceasta depaseste cu mult acel prag

  2. Traian a spus:

    Parerea mea este ca in curind tarile exportatoare de petrol dupa ce s-au „fript” cu dolarii ,apoi cu euroii, vor cere pur si simplu AUR pentru petrolul lor. Asta si pentru ca oferta de aur negru incepe sa scada de la an la an.Asa ca aurul va incepe sa-si reia rolul de baza, mai intii in schimburile internationale.In comertul intern va fi mai greu,ar trebui mai intii aneantizate bancile centrale.

  3. Dorin a spus:

    Nu ne putem intoarce la aur pentru ca:

    1. Nu exista suficient aur

    2. Sistemul bazat pe aur nu este unui flexibil

    3. Pentru tari ca Romania (care nu prea are aur) intoarcerea la aur ar fi un dezastru

  4. Petre a spus:

    Una din solutii ar fi intezicerea totala a obtinerii de imprumuturi de catre entitati statale, entitati juridice sau fizice in numele unei persoane fara aprobarea expresa a acesteia si insusirea in cunostinta de cauza a platii datoriei.

    Toate statul roman sau vree-o entitate publica de ori ce fel si culoare ar trebui sa merga pe buget cu deficit zero; acest lucru ar trebui scris in constitutie. Credite penru investitii publice ar trebui luate doar daca minim 75% din cei in a caror nume ar urma sa se ia creditul ar fi de acord cu asa ceva.

  5. Petre a spus:

    Dorin,

    1. Daca uncia ar fi de 10,000 USD sau echivalent putere de cumparare ar fi mai mult de cat suficient aur!
    2. Prin flexibilitate intelegi furtul economiilor oamenilor de rand?
    3. Asta este intradevar o potentiala enorma problema! Romania nu prea mai are aur, multe state la fel, chiar daca oficial au rezerve de sute sau mii de tone…. intrebarea este… unde este aurul? daca acesta se afla in mainle „cui trebuie” o surpriza neplacuta gen reantoarcerea aurului.. ar putea fi o problema pentru foarte multe tari si foarte multi oameni, o transferare gigantica a puterii de cumparare!

  6. BenBernanke a spus:

    @Dorin:
    1. Aur exista destul, la pretul corect. Acum nu exista destul pt ca e prea ieftin, iar hirtiile prea multe.
    2. Sistemul bazat pe aur a fost destul de bun timp de 2000 de ani. Abia de vreo 40 de ani am renuntat la el.
    3. Asta e alta poveste. Crezi ca va intreba cineva Romania ce vrea?

  7. Dorin a spus:

    Pai bun… si cu X aur, sa zicem 5000 tone (presupunem ca atata aur exista in lume in total) cum putem exprima preturile din toata lumea la toate bunurile si serviciile care se vand pe piata?

    O sa ajungem sa platim in graunte de aur…

  8. andrei a spus:

    Sunt total de acord cu faptul ca banii veniti de la FMI vor fi in final doar o pata neagra asupra economiei Romaniei. Nu aceasta este solutia, romanii ptr a iesi din criza trebuie maiintai sa isi schimbe mentalitatea(sa aleaga oameni capabili in fruntea statului, sa incurajeze si sa sustina produsele romanesti, patronii marilor firme romanesti sa isi respecte angajatii, etc), dar din pacate cred ca mai avem mult pana atunci.

    PS: astazi am fost prezent ptr prima oara la un curs sustinut de dmv. si pot sa spun ca am fost placut impresionat. Fara niciun dubiu pot afirma ca a fost unul dintre cele mai interesante cursuri la care am asistat(mi-as fi dorit sa nu se termine). Foarte putini profi se ridica la acest nivel si vreau sa va MULTUMESC PENTRU CURS si sa va rog sa nu va schimbati metoda de predare(mai avem nevoie sa invatam si lucruri concrete din viata de zi cu zi , nu doa teorie pe care o uitam a doua zi cum predau marea majoritate).

  9. dragos a spus:

    @dorin: traim in era digitala. nu ai nevoie sa cari grauntele dupa tine ca sa faci o plata in 1/1000 grame de aur(vezi http://www.goldmoney.com ca sa intelegi ce zic) Cat despre flexibilitate, nu mersi. N-am nevoie de Isarescu sa decida cat de flexibila trebuie sa fie masa monetara. Cred ca piata se descurca mai bine.

    @traian: http://economictimes.indiatimes.com/news/news-by-industry/energy/oil–gas/india-iran-mull-over-gold-for-oil-for-now/articleshow/7238760.cms

    Lucrurile se misca deja!

  10. Dorin a spus:

    @ dragos

    Bun inteleg, dar cum ajunge in prima faza aurul de la bancile centrale in conturile fiecaruia dintre noi? Care ar fi criteriul cel mai bun sau echitabil de alocare? Sau luam cu asalt bancile centrale si ce prinde fiecare asta e.

  11. Dragos a spus:

    uite asa: http://www.goldmoney.com/index.html
    sau asa: http://coininvestdirect.com/
    si putin mai aproape asa: http://www.piraeusbank.ro/Persoane-Fizice/aurul_tau_pf_sect/aur.html

    Dar daca te referi la ceva mai organizat, adica o trecere benevola la standard aur, atunci sa stii ca voi incerca sa caut raspunsul in dizertatia mea 🙂 Primul lucru care-mi vine in minte este o trecere brusca la a face o paritate intre banii din circulatie (M1, M2 nu stiu inca precis care, poate ne ajuta Cristian Paun) si aurul din rezerva banii nationale. Si sa spui tuturor ca „hartiile”(sau bitii) din conturile lor sunt direct convertibile in aur. Apoi as opri prin lege existenta banii centrale pentru ca rolul este s-a cam incheiat aici. Si singurele ca pot emite bani care sa aiba in spate rezerva de aur sa fie bancile private.

    Ideea de baza este ca masa monetara ar fi flexibila si sub standardul aur. Asa cum explica tipul asta. http://www.newworldeconomics.com/archives/2011/010211.html
    Inca incerc sa-i cuprind ideile, sa inteleg daca e chiar fezabila treaba asta. El zice ca inainte de FED, in US bancile emiteau bancnote cu promisiunea sa le schimbe in aur la cerere. Si emiteau mai mult decat aveau aur (prin acordarea de credite) pe principiul ca nu toti veneau deodata sa isi ceara aurul inapoi. Ei bine, bancile astea nu putea face aceste emisiuni fara noima, asa ca erau tinute in sah de spectrul falimentului. Daca oamenii incepeau sa simta ca a emis prea multa moneda, veneau la banca sa revendice aur.

    Incearca sa patrunzi articolul acela.

    Oricum eu cred ca trecerea la standardul metalic se va face fortat, violent si cu niste sacrificii cumplite. Statul nu va renunta de bunavoie la puterea aceasta (Permit me to issue and control the money of the nation and I care not who makes its laws. — Mayer Amsched Rothchild). Asa ca toti banii discretionari se vor distruge prin inflatie. Dar nu inainte de a avea miscari sociale ca in Egipt, algeria, Tunisia etc.

    Eu recomand sa nu astepti sa treaca vreun stat inapoi la standard aur. Mai bine-ti faci repede un cont pe goldmoney.com

  12. Dorin a spus:

    @ Dragos

    Daca depozitezi banii in monede de aur si le depui in tezaur la Pireus nu ai facut nimic. Ei nu garanteaza ca in caz de faliment mai poti recupera ceva din tezaur.

  13. dragos a spus:

    tine-l acasa. Sau cutie de valori. Sau goldmoney. Sau toate de mai sus. Diversifica.

    Se uita careva la argint?

  14. Captain Morgan a spus:

    Aurul este doar o marfa ca oricare alta. Nu este un etalon fix. La urma urmei de ce aurul si nu tungsten? Sau iridium? Totul este relativ si nu exista pe lumea asta nici un etalon fix la care sa te raportezi.
    Intr-o societate precum cea medievala in care sa quasi totalitatea valorii produse venea din pamant (agricultura), relativ predictibila ca si cantitate si calitate aurul (si el tot din pamant) era perfect ca etalon de schimb. O populatie relativ constanta care lucra o suprafata de pamant fixa, producand o valoare relativ constanta cantitativ si calitativ care se tranzactiona in schimbul aurului care la randul lui era in cantitate relativ fixa. Dar nici asa nu a mers ok pentru ca odata cu tonele de aur aduse de conqistadori din America de Sud pretul aurul s-a devalorizat puternic in Europa in vremea respectiva. La fel si dupa California Gold rush sau Klodike. Cu alte cuvinte aurul nu are o valoare fixa etalon ci se supune reguriloe cererii cererii si ofertei care si pork-belly in Chigaco Mercantile Exchange.
    Intr-o societate in care inovatia si nu ploia produce valoarea aurul nu poate servi ca etalon. Valoarea in ziua de azi vine din inteligenta mai mult decat de la mulsul vacii. Traim intr-o societate cu Google sau Facebook, care aparent din nimic au creat o valoare care nu poate fi acoperiata prin aur. Cu alte cuvinte daca am avea aurul ca moneda valoarea creata de Google cum e acoperita daca cantitatea de aur e fixa? Fie pretul aurului ar trebui sa scada fie trebuie sa mai sapam.

  15. Captain Morgan a spus:

    1% din pretul unui procesor este siliciul din care e fabricat si sunt miliarde de tone in Sahara. 99% din pret este inteligenta. Cum poti acoperi asta cu aur? De la Revolutia Industriala incoace procentul de inteligenta in produse si serivicii a devenit din ce in ce mai mare. Munca bruta, fizica a taranului pe camp este relativ constanta (nu poata ara de 10 ori mai repede) si ca urmare un etalon precum aurul, la fel fiind in cantitati relativ fixe, era ok. De vreo cateva secole incoace creativitatea, inteligenta si imaginatia joaca un rol din ce in ce mai mare in produse si servicii. Cu greu imi pot imagina aurul pe post de etalon fix cand valorile despre care vobim (imaginatie, inteligenta, creativitate) nu sunt fixe si nici cuantificabile ca sa nu mai zic ca snt si imprevizibile.

  16. Petre a spus:

    Cristian:

    Standardul AUR sunt de acord ar fi mai bun de cat cel fiat actual, din pacte asa cum alte comentarii mentioneaza Romania nu prea are AUR. Daca standardul AUR va fi reimplementant puterea de cumparare a Aurului probabil ar creste de 10-20 de ori ca sa poata acoperi masa monetara actuala la nivel global. Cei care acuma au aur, si nu stim de fapt cine este intradevar marele posesor fizic al aurului de pe glob va avea beneficii absolut imense. O reinstaurare a aurului ca moneda de schimb globala va isema un transfer imens de putere de cumparare de ma 99% din popultia globului la cei foarte putini care acum sunt posesori acestui aur.

    Preferabil ar fi liberalizarea completa a monedei, omul de rand sa aleaga el singur in e moneda doreste sa isi primeasca salatiul, cu ce moneda sa cumpere mncare, in ce moneda sa isi faca economiile, etc. Ce avem nevoie este ca moneda sa fie privata si nu la latitudinea si sub controlul vreunui stat. Piata liera sa decida care mediu de schimb este mai bun.

    Ai ceva contraargumente?

  17. dragos a spus:

    @captain morgan:
    Filosofezi ft mult, fara nicio ratiune structurata asupra subiectului. Ai reusit sa scrii 2 postari, fara sa aduci vreun argumet clar. Si pe deasupra nu cunosti istorie. Cauta-ti niste grafice ale populatiei mondiale. Explozia populatiei va coincide cu revolutia industriala si inceputul utilizarii petrolului. Iar revolutia industriala s’a facut cu standard aur.

    Iar ineptiile legate despre tungsten sau iridiu sunt contrazise de mii de ani de alegere libera a banului. Nu a decis cineva ca aurul si argintul sa fie bani. Dar aceste 2 metale s-au elevat singure dintre multitudinea de marfuri care au fost istoric vorbind bani. S-au elevat singure datorita prorietatilor lor. Care sunt alea intrebi? Pune mana si citeste niste teorie monetara austriaca.

  18. Dragos a spus:

    @captain Morgan: ca sa nu mai zic ca antreprenorul are nevoie de ceva cat de cat constant ca sa-si faca calculul economic. De fapt si omu de rand are nevoie de acelasi lucru. Cu banu discretionar nu poti face asta.

    ia vezi daca te ajuta Antal Fekete sa mai intelgi cateceva despre cum sta treaba cu calculul economic, rolul banilor etc
    http://www.professorfekete.com/moneycredit.asp

  19. Extra3OO a spus:

    Aurul nu oxideaza, isi pastreaza calitatile in timp.

  20. Captain Morgan a spus:

    @extra300
    jesus fucking christ, dude, asta e tot ce poti sa scoti din tine? Ca aurul nu oxideaza? Putem sa facem un mic curs de metalurgie si mai mai pomenim si ca este ductibil, maleabil, are o conductivitate extem de buna.
    Pe scurt big fucking deal! Iti pot enumera vrea 10 metale care au propritatile astea.

  21. Captain Morgan a spus:

    @dragos
    N-ar strica sa mai filozefezi si tu din cand in cad poate asa iti mai trec fumurile asta de superioritate.
    Unde zic eu ca populatia a ramas constanta pana in zilele noastre?
    „s-au elevat singure datorita propreitatilor lor”? of Doamne.
    Si care sunt proprietile alea magice ale aurului? Si ce daca omenirea a folosit aurul si argintul ca moneda mii de ani? Asta e argumentul tau suprem? Unii au folosit pene sau scoici. Si la urma urmei daca oamenii au facut ceva 1000 de ani nu inseamna ca e neaparat bun. in cel mai bun caz a fost solutia potrivita vremiilor respective. Ce-o sa-mi mai zici? Ca oamenii au vindecat ciuma cu luare de sange si rugaciuni 1000 de ani deci e bine asa? Sa fac ceva doar pt ca oamenii au facut asta mii de ani? Asta e argumentul tau? Si imi zici mie ca spun ineptii?
    Ma baiate…

  22. Captain Morgan a spus:

    @dragos
    am mai gasit o perla de logica la tine. „revolutia industiala a fost facuta cu standard aur”. relatia cauza efect e total fututa in cazul asta. e ca si cum ai zice: comunistii au facut metroul, metroul e bun ERGO comunismul e bun.

  23. Dragos a spus:

    Am obosit capitane. Nu-s aici sa suplinesc lipsa ta de educatie sau impotrivirea ta de a te educa. Sau sa contrazic logica ta inepta. O sa ma retrag cat mai pot, inainte sa incep a ma cobora la nivelul argumentatiei tale de tipul

    „am mai gasit o perla de logica la tine. “revolutia industiala a fost facuta cu standard aur”. relatia cauza efect e total fututa in cazul asta. e ca si cum ai zice: comunistii au facut metroul, metroul e bun ERGO comunismul e bun.”

    Mult succes in ale tale! Unii deja aleg alternativa, fara sa astepte ca oile sa le zica lupul in ce directie e abatorul.
    http://www.24hgold.com/english/Gold_silver_prices_charts.aspx?money=Euro

  24. Constantin Ciobanu a spus:

    Date privind execuţia bugetului general consolidat al României, pe anul 2010

    1. Astăzi, 18.02.2011, am intrat in posesia datelor privind execuţia bugetului general consolidat al României, pe anul 2010. Oricine poate găsi aceste date pe: http://www.mfinante.ro

    2. Sunt revoltat. Nu numai din cauza cifrelor pe care le voi comenta aici dar, mai ales din cauza faptului ca nimeni din clasa politica, şi nici din aşa zisa societate civilă, nu zice nimic.

    3. În anul 2010, România a realizat un PIB egal cu suma de 121,5 miliarde de euro. Veniturile bugetului general consolidat al României, în anul 2010, a fost de 40,0 miliarde de euro, adică 33% din PIB, faţă de 32%, în 2009.

    4. Salariile bugetare au fost egale cu 10,2 miliarde de euro, pensiile, 10,0 miliarde, ajutoarele (veniturile) sociale, 6,3 miliarde. În total, 26,5 miliarde de euro. Cu mult mai puţin decât totalul veniturilor bugetului(40,0 miliarde de euro).

    5. Totalul cheltuielilor bugetare a fost egal cu suma de 50,0 miliarde de euro, cu 10,0 miliarde mai mult decât totalul veniturilor. Asta înseamnă un deficit bugetar de 10,0 miliarde de euro, acoperit din noi împrumuturi.

    6. La cheltuielile cu salarii, pensii, ajutoare sociale, mai trebuie să adăugăm 2,5 miliarde de euro, pentru rambursări de împrumuturi şi dobânzile aferente. Ajungem la 29,0 miliarde de euro. Restul, până la 50 miliarde de euro, suma de 21,0 miliarde de euro, a fost cheltuită pentru achizitionarea de bunuri şi servicii, adică pentru…borduri.

    7. În anul 2010, România ar fi putut să aibă un buget echilibrat, de 40,0 miliarde de euro, şi la venituri, şi la cheltuieli. Guvernul a dispus de nu mai puţin de 11,0 miliarde pentru…borduri. Nu le-a ajuns. Au mai îndatorat statul român, adică, pe noi, cu încă 10,0 miliarde de euro. Au minţit poporul că se împrumută pentru salarii şi pensii, dar s-au împrumutat ca să umfle buzunarele clientelei politice. Ca şi în anul 2009.

    8. Până când îi lăsăm să-şi bată joc de noi? Cât mai aşteptăm până ne ridicăm la luptă?
    De ce merge atât de greu constituirea de celule locale ale Mişcării pentru România?

    Constantin Cojocaru / februarie 18, 2011 la 3:18 pm : http://www.variantacojocaru.ro/

    Doctrina Constantin Cojocaru : http://www.universulromanesc.com/ginta/forumdisplay.php?f=223

    Actiunea pentru Eliberarea României (A.E.R.) ”O miscare de emancipare politica a constiintelor ar ridica voalul care acopera escrocheria politica. Restul ar fi macar istorie (un zvicnet de umanitate in cautare de sens)”: http://www.universulromanesc.com/ginta/forumdisplay.php?f=9
    Procesul comunismului si tranzitiei Intentat celor care au complotat contra intereselor României (1917-1944), (1944-1964), (1964-1989), valorificind prada şi evitind judecata (1989-astazi): http://www.universulromanesc.com/ginta/forumdisplay.php?f=624

    Detalii/metodologie: http://www.legiuneastraina.org

    Structurile politico-economice coagulate dupa decembrie 1989 s-au desfasurat conform unui plan de organizare in adincime, complex, ocupind spatiul politic, economic, financiar, prin trei mari ramificatii: FSN1(PD-L, ex : PD), FSN 2(ex: FDSN, PDSR, PSD) si ”FSN-3” (PNL).

    Sistemul perenizat (reasezat ciclic) se indreapta implacabil spre o perioada critica, ce-i poate fi fatala,…..vazut in prisma formelor ”cameleonice”, este constituit din retele de influenta antagonice, ”metamorfozate/emanate” din cele trei componente majore: nomenclatura, securitatea, informatori, operatiunile de reasezare au fost coordonate (conspiratorii/consiliul de analiza – planificare), au adoptat noi metode de control/influenta/aservire, decentralizand activitatile in ”grupuri specifice”, organizindu-le ”indirect” , intr-un sistem paralel cu aceiasi resursa umana (”partide”, ”ONG-uri”, ”agentii”, ”institutii”), pentru a controla sistemul/stat.

  25. Captain Morgan a spus:

    @dragos
    1. Pana una alta tu in afara de basini arogante nu ai venit cu nici un argument. Dar chiar nici unul.
    2. Pe langa asta la niste intrebari directe nu raspunzi.
    3. Aurul nu are nici o valoare intrinseca. E doar o marfa. Investe in aur, bond-uri, in piei de closca sau in ce vrei tu. Te-ai apucat sa investeti in aur? Eu am investit in aur si argint cand era argintul 5$/uncia si aurul 300$/uncia. Ca fapt divers, mai bine cumparam mai mult argint, a crescut mai mult decat aurul.
    ‘te ma d’aci ca puti a aroganta pseudo intelectuala si fanatism de 2 bani

  26. Captain Morgan a spus:

    @dragos
    ‘ete d’astia am luat la kil la 5$/uncia prin 2001-2003. sub 30$ nu mai gasesti http://cgi.ebay.com/2001-1-DOLLAR-US-SILVER-AMERICAN-EAGLE-NGC-GRADED-MS69-/140512568366?pt=LH_DefaultDomain_0&hash=item20b733a42e
    si mai am si monede (mult mai putine e drept) de 1 uncie de aur, si astea tot de la US Mint.
    ia zi, ce investitii ai facut tu? ca eu iti pot povesti cum am cumparat acituni la Lido prin 96 si intr-un an au crescut de vreo 5 ori? e drept ca am luat si o teapa cu Compa Sibiu, da’ asta e alta poveste.

  27. ionut a spus:

    „Traim intr-o societate cu Google sau Facebook, care aparent din nimic au creat o valoare care nu poate fi acoperiata prin aur. Cu alte cuvinte daca am avea aurul ca moneda valoarea creata de Google cum e acoperita daca cantitatea de aur e fixa?”

    E acoperita simplu: scade pretul. Adica creste puterea de cumparare a monedei. Benefic!

  28. ionut a spus:

    „Aurul nu are nici o valoare intrinseca.”

    Ba da, aurul e moneda! Decisa istoric de piata. Nationalizata de stat. Iar moneda este marfa si mijloc de schimb. Concomitent. Sigur, dupa renuntarea la socialismul monetar, tot piata este cea care ar trebui sa stabilesca moneda. Dar eu cred ca ea va fi, in proportie de 99,9%, tot aurul. E rezistent. Divizibil. Ductil (tras in fire, alea de pe bancnote asta-i pentru @dorin). Si, cel mai important, costul de producere e mare.

    Si pentru cei care spun ca unii vor avea un avantaj la inceput (ca detinatori de aur) le raspund: asta-i frumusetea pietei! Va avea „grija” de ei (asta in conditiile in care nu e distorsionata de inteventia statului). Ce-o sa faca cu ele? Moneda exprima bunuri economice si servicii. Care sunt active doar in urma actului antreprenorial (al actiunii umane).

  29. Extra3OO a spus:

    „jesus fucking christ, dude, asta e tot ce poti sa scoti din tine? Ca aurul nu oxideaza? Putem sa facem un mic curs de metalurgie si mai mai pomenim si ca este ductibil, maleabil, are o conductivitate extem de buna.”

    Vroiai sa spui fungibil. 🙂

    Dar in fine in fine, eu inteleg ce vrei sa spui.

    (2006)

    😉

  30. Captain Morgan a spus:

    @extra300
    ok.. ductil si nu ductibil, mea culpa 🙂

  31. Captain Morgan a spus:

    @ionut
    zici ca: „E acoperita simplu: scade pretul. Adica creste puterea de cumparare a monedei. Benefic!”
    Si de ce asta ar fi asa de benefic? Deflatia este la fel de rea ca si inflatia. Un model economic cu o cantitate aproape fixa de moneda (aur, piei de closca, dead rat asses, nu-mi pasa) dar cu o afluenta crescanda de bunuri si servicii in general duce la deflatie.

    „aurul e modeda”… ok, cum vrei tu. Eu cred ca aurul e metal si o investie buna uneori. Alteori prefer actiuni.

  32. ionut a spus:

    „Deflatia este la fel de rea ca si inflatia.”

    Serios? Ia dezvolta si explica-mi de ce si cum! Dar, mai intai, tine cont ca:

    In pofida parerii generale, pentru un agent economic n-are nici o relevanta cresterea preturilor cum nu are nici reducerea acestora! Activitatea antreprenoriala se bazeaza pe diferentele de preturi, care diferente n-au nici o legatura cu indicele general al preturilor. Oamenii de afaceri scot profit si cand preturile cresc si cand scad.
    Pe scurt: important e sa cumperi/licitezi factorii de productie ieftin si sa vinzi mai scump! 😀

    A, sigur ca deflatia poate avea repercusiuni asupra productiei, dar doar pentru acei agenti economici care nu anticipeaza corect trendul general. Insa economia nu inseamna input-uri perfecte! Daca reducerea preturilor este anticipata, si va fi sigur (cu asta se ocupa agentii economici) atunci preturile bunurilor (si de consum si de capital) vor scadea asfel incat sa se mentina marjele de profit. Asta pentru cei abili. Cei mai putini abili vor suferi pierderi.

  33. ionut a spus:

    @Captain Morgan

    Am uitat, de facto, sa-ti raspund la intrebare: e benefic pen’ ca valoarea banilor pe care i-ai detine ar creste (pe masura cresterii bunurilor si serviciilor) nu ar scadea (pe nesimtite) ca acum (in cazul inflatiei). Care inflatie e si furt si iluzie (ca putem sa si mancam tortul si ca acesta poate sa ramana intreg). In plus nu exista riscul de hiperdeflatie
    Mai mult, deflatia inseamna o cresterea a poverii datoriei in sesnsul ca aceasta ar ramane constanta nominal, in timp ce datornicul ar avea mai putini bani. Astfel cei care in anii de boom s-au indatorat peste masura, bazandu-se doar pe cresterea continua a preturilor (vezi postul anterior) ar fi penalizati, si s-ar produce practic o redistribuire a avutiei de la acestia catre cei cumpatati care au economisit.
    Inca si mai mult, deflatia ar incuraja tandemul economisire-investitie, adica baza cresterii economice „sustinute”, adica a avutiei, si nu consumul pe termen scurt asa cum o face inflatia.
    Sigur, pentru un individ care crede ca te poti imbogati doar pe baza cresterii preturilor „activelor” (la nesfarsit), deflatia nu e benefica, din contra…

  34. ionut a spus:

    @Captain Morgan

    Atentie:
    Cele 2 posturi anterioare ar putea fi definite drept un mini-curs condensat de utilitarism. Care utilitarism, ca teorie, nu se deosebeste fundamental, in esenta, de socialism, fiind tot o „judecata de valoare” adica discretionar-subiectiva. Fleosc! Ce mi-e una ce mi-e alta.
    Esnta e insa alta: in timp ce inflatia si socialsmul monetar inseamna furt de proprietate, adica initierea violentei (fie ea si „legale”), adica ilegitima, deflatia in cazul liberalizarii domeniului financiaro-monetaro-bancar e perfect legitima. In sensul asta e benefica (desi clar ca nu pentru toata lumea)!

  35. Captain Morgan a spus:

    „Oamenii de afaceri scot profit si cand preturile cresc si cand scad. Pe scurt: important e sa cumperi/licitezi factorii de productie ieftin si sa vinzi mai scump!”
    Ok, truisme. Mai e cazul in care de exemplu cumpar si vand actiuni shot sau long dar nu cred ca despre asta e vorba.

    „Daca reducerea preturilor este anticipata, si va fi sigur (cu asta se ocupa agentii economici) atunci preturile bunurilor (si de consum si de capital) vor scadea asfel incat sa se mentina marjele de profit. Asta pentru cei abili. Cei mai putini abili vor suferi pierderi.” Din nou, self evident truths.

    Preturile pot scadea ca urmare a concurentei la anumite produse si servicii dar asta nu inseamna deflatie per se. In orice caz printre altele in cazul unei deflatii generale tu ce crezi ca o sa faca o firma? Ok, o sa incerce optimizeze productia, distributia, o sa inoveze, etc. O sa faca cost cutting, etc. Tu ce crezi, o sa mentina salarile la acelasi nivel sau o sa le scada? Cel mai probabil o sa taie de oriunde se poate, asta insemand si salarii si concedieri si somaj. Sau TU o sa faci altfel cu afacerea ta? Poate chiar o sa CRESTI salariile! Mult succes! In cele din urma rezultatul deflatiei este asemanator cu cel al inflatiei, adica ajungem de unde am pornit. Si intr-un caz si altul puterea de cumparare scade.

    „A, sigur ca deflatia poate avea repercusiuni asupra productiei, dar doar pentru acei agenti economici care nu anticipeaza corect trendul general.”
    Cu cat afacerea respectiva are un ciclu de fabricatie si vanzare mai mare si daca mai e si un imprumut pe ani lucrurile de complica exponential. Aici intram in JIT fabrication, lean manufacturing, eliminate waste, etc. Adica in alte subiecte despre cum poti prevedea astea si alte chestii complicate unde apropo de ultimul articol al lui Cristi aparatul matematic este extrem de slab dezvoltat si tine mai mult de gut feeling. Am vazut niste risk assements pe care doar Nostradamus ar fi putut sa le faca, adica oamenii aia erau complet dusi cu pluta. Adica ma amuza de exmplu cand vad pe unii cum isi dau cu parerea despre pretul petrolului la anu. Cum dreaq poti sa prevezi ce se intampla in lumea araba acum?

  36. ionut a spus:

    „Preturile pot scadea ca urmare a concurentei la anumite produse si servicii dar asta nu inseamna deflatie per se.”

    Asta si tezaurizarea inseamna deflatie per se! In cazul unei monede etalon (gen aur) nefalsificabila

    „Cel mai probabil o sa taie de oriunde se poate, asta insemand si salarii si concedieri si somaj.

    Tocmai ti-am scris 2 posturi si mi-ai raspuns cu o autosufiecienta superioara: astea-s truisme. Pai acu’ ce faci, incerci sa contrazici o afirmatie pe care tu insuti ai declarat-o truism? 😀 😀
    Repet, unii antreprenori vor fi mai putini abili si vor suferi pierderi. Asta-i „economia”, n-are legatura cu deflatia!

    „Poate chiar o sa CRESTI salariile!”

    Nu trebuie neaparat sa le cresti nominal.
    Problema: nivelul general al preturilor a scazut cu 6%, iar salariul tau cu 5%. Ti-a crescut sau ti-a scazut salariul?

    Ceea ce ar trebui sa ne sperie cu adevarat e deflatia de … materie cenusie si rationamente.

  37. ionut a spus:

    @Captain Morgan

    In ciuda credintelor majoritar-populare intre inflatie/deflatie si somaj nu exista nici o legatura!

  38. Captain Morgan a spus:

    @ionut
    departe de mine gandul de face pe superiorul si daca asa ti s-a parut imi cer scuze. La restul o sa iti raspund mai tarziu ca am treaba acum.

  39. Alex Crisu a spus:

    Durerea e ca ne mai imprumutam inca o data…inca 3,6 miliarde de euro. Si cred ca ne comportam ca o tara din lumea a patra. Lumea a treia e lux pentru noi.

  40. Dl Richard Michea a spus:

    Bună ziua, Eu sunt domnul Richard Michea la împrumut legit vă lender.Are în datorii? Ai un credit rău? Esti financiar down.I dai credite la rată scăzută a dobânzii de 3%. dau afară împrumut pentru afaceri, auto, credit de nevoi personale pentru a Bărbaţi şi femei care sunt în tranzacţia de afaceri, am dat afară pe termen lung împrumut de zece la cincisprezece ani interesul dumneavoastră în acest puteti precum şi spune-mi suma de care aveţi nevoie, astfel încât să putem trimite termenii şi condiţiile şi rambursare lunară că, dacă sunteţi realinia interesat în obţinerea unui împrumut de la mine, sperăm să aici de la vă soon.via: richardlendingcompany@gmail.com

    Cererea de credit FORMULAR

    Numele:
    Adresa:
    Naţionalitatea:
    Ţară:
    Zip / Cod:
    Data naşterii:
    Sex:
    Stare civila:
    Suma necesară: ($) SUA DOLARI
    Scopul pentru împrumut:
    Nr de telefon:
    Împrumut pe termen lung / Durata:
    Venitul net lunar: $
    richardlendingcompany@gmail.com
    Ceea ce priveşte
    Dl Richard Michea

  41. Dl Richard Michael a spus:

    Ai nevoie de un împrumut? A lua legatura cu richardlendingcompany@gmail.com cu suma creditului si durata şi datorită dumneavoastră numărul de telefon.
    richardlendingcompany@gmail.com
    Ceea ce priveşte
    Dl Richard Michael

Comentariul tau