Vreau să insist mai mult pe această temă a prețului petrolului și a legăturii sale cu alte prețuri din economie. Odată cu anunțarea de noi scumpiri la benzina de la pompă (care între noi fie vorba au mai mult sau mai puțin justificare, dar cel puțin cred în calculele pe care și le-au făcut benzinarii pentru că, dacă au greșit și au pus un preț prea mare, consumul la pompă va scădea și, în final, pot cunoaște o pierdere de zile mari pentru proasta decizie de a nu coopera cu consumatorii și de a ignora total puterea lor de cumpărare și resursele limitate de care dispun) au și început vaietele în stânga și dreapta de cât de multă inflație vom avea din această cauză. După ce că sunt deja cu imaginea terfelită pentru că ne jecmănesc prin prețurile ”piperate”, acum benzinarii sunt văzuți și ca fiind la baza tuturor creșterilor imediate de prețuri din economie. Aceasta în condițiile în care la baza justificării creșterii de prețuri la benzină a stat deprecierea leului față de dolar care este și ea cauzată de diferențialul de inflație dintre România și alte piețe (conform teoriei parității puterilor de cumpărare). Și tot așa o ținem ”langa” la nesfârșit cu această spirală din care se pare că nu mai ieșim.

De ce nu vom avea creșteri de prețuri datorită creșterii prețului la petrol? Foarte simplu (am mai spus-o): cu o masă monetară constantă (aceeași lei în piață), dacă unele prețuri cresc (se gândesc benzinarii că pot pune un preț mai mare în lei fără să le fie afectate vânzările semnificativ) alte prețuri trebuie să scadă pentru că nu există un buget aferent la nivel de individ. Nici măcar creditul sănătos (nu cel creat prin expansiune monetară) nu poate afecta această situație: consumuri viitoare vor fi transformate temporar în consumuri prezente însă această creștere a consumului prezent al unora (debitorii) va fi însoțită de scăderea consumului prezent al altora (cei care economisesc). Singura posibilitate ca și prețul de la benzină să crească și celelalte prețuri să crească în același timp este ca cineva să producă din nimic lei (prin expansiunea creditului din depozite la vedere sau prin tipărire).

Confuzia pe care o fac cei mai mulți care privesc acum la creșterea de preț la benzină pleacă de la ideea că prețurile în piață al bunurilor se stabilesc exclusiv de la costurile de producție (inclusiv benzinarii sunt supuși acestei greșeli și privesc prea obsesiv spre barilul de petrol internațional sau spre cursul de schimb). Toți consideră că prețul final este suma dintre aceste costuri cu forța de muncă, materiile prime (în speță petrolul), consumabile la care adaugă o primă de risc, o marjă de profit. Nimic mai fals și nimic mai aducător de faliment pentru antreprenorul care gândește așa. Prețul pâinii sau laptelui de la raft include foarte multe costuri. Nu înseamnă că dacă le însumăm vom putea să și vindem acel produs. Prețul de piață al unui produs este informația fundamentală într-o economie și depinde de mult mai mulți factori decât doar de costul de producție (uneori costul de producție e la coada deciziei de a stabili acest preț). În fața costului de producție primează puterea de cumpărare (dacă mai am bani să dau pe pâine cât îmi cere brutarul după ce mi-am dat toți banii pe benzină), preferința consumatorului pentru acel produs și nu pentru altul, existența unor produse substituibile în consum (aleg să merg cu bicicleta sau să mai iau un prieten din drumul meu în mașină cu mine), concurenții de pe piață, tehnologia pe care o pot îmbunătăți ca să consum mai puțin. Costurile de producție ajung să joace un rol marginal în prețul oricărui bun pe piață. De aceea nu este atât de important pentru dinamica prețurilor pâinii sau laptelui cât de mult crește prețul la benzină și nici nu se va regăsi întotdeauna această creștere la benzină imediat și în procent identic în prețul altor bunuri. Cu o singură condiție repet: ca să nu apară din neant niște bani aruncați aiurea și din nimic pe piață.

Ce produce totuși scumpirea carburantului? E clar că produce frisoane în rândul consumatorilor care vor trebui să renunțe la mașinile puternice, învechite și mult consumatoare de combustibil. Poate vor trebui să se reorienteze spre mijloacele de transport în comun mai des, să raționalizeze drumurile cu mașina. Cu alte cuvinte să se adapteze noilor condiții din piață. E clar că dacă nu vom dori să ne deplasăm în alt mod decât o făceam până acum va trebui să tăiem din alte consumuri: va trebui să mâncăm altfel de pâine, altfel de fructe, altfel de lapte (mai ieftine și mai prost calitativ). Va trebui să renunțăm poate la ouăle ecologice sau brânza ecologică și să ne placă mai mult ouăle stresate. De undeva va trebui să găsim resursele pentru a satisface cererea benzinarilor. Inflație e puțin probabil că va produce această scumpire așa cum strigă unii specialiști (masa monetară să rămână însă constantă). Ce nu putem face sau nu ar trebui să facem: să nu încercăm să impunem un preț sau un tarif acestui carburant (oricum deja se face acest lucru având în vedere că 60% din preț sunt accize și alte taxe).

Cât de mult pot crește bezinarii prețurile la combustibili? Greu de estimat unde se va opri prețul de echilibru. Prețul va crește exact atât cât va putea piața să îl suporte fără schimbări semnificative în volumul de benzină cumpărat. Când vor începe falimentele pe capete în stațiile de benzină atunci va apărea cu adevărat problema. Cert este că acest preț nu va putea crește la infinit și că benzinarii nu pot să refuze cooperarea cu piața în mod sistematic. Ei, ca orice altă afacere, depind fundamental de vânzările către noi.


No Comments on “Prețul petrolului și alte prețuri”

You can track this conversation through its atom feed.

  1. Andrei says:

    Foarte bine punctat in articol influenta imposibil de definit dintre cresterea pretului la petrol si pretul altor bunuri. Era nevoie de un astfel de articol lamuritor.

    Interesant e ca inflatia e masurata pe un cos de bunuri. Multe bunuri dar nu toate bunurile. Putem teoretic avea situatia ca la o crestere a pretului la petrol toate consumurile de bunuri din cos sa scada si, intr-o prima faza, vom avea o deflatie. Dupa ce intra insa in faliment o parte din producatorii altor bunuri vom avea totusi o crestere de preturi pentru ca nu va fi suficienta oferta de bunuri.

  2. edy says:

    masa monetara a crescut si va mai creste …deci si preturile in general zic eu…

  3. Daniel says:

    @ edy

    Masa monetara trebuie sa creasca usor pentru a evita ceea ce a mentionat andrei. Sa nu apara o cadere de preturi care sa inchida afaceri.

  4. Muad_Dib says:

    @Daniel:

    De ce o cădere de preţuri duce neapărat la închiderea afacerilor? Acesta este un mit tacit acceptat de toţi dar nedemonstrat de nimeni. Uită-te la întreaga industrie IT. Şi acolo preţurile scad tot timpul, iar afacerile înfloresc.

    Antreprenorul nu îşi obţine profitul din preţul de vânzare neapărat mai mare, ci din diferenţa de preţ între factorii de producţie utilizaţi şi preţul de vânzare. Dacă preţul de vânzare scade încontinuu, preţul factorilor va scădea şi el. Acest lucru cuplat cu o masă monetară constantă (pentru a nu mai abuza drepturile de proprietate a indivizilor prin inflaţia pe care o practică acum guvernele) va duce la o bunăstare generalizată, deoarece mai multe bunuri şi servicii vor fi disponibile pentru consum, chiar dacă preţul lor va fi pe zi ce trece mai mic.

  5. Daniel says:

    @ Muad Dib

    Cu o singură condiție: când scade prețul de vânzare să scadă și cel al materiilor prime / salarii etc.

    Dacă nu scade în același ritm am probleme. Cine îmi garantează mie că dacă nu mai vând ACUM la prețul de 10 lei ci la 8 lei voi putea negocia o reducere de costuri cu furnizorii și angajații MÂINE? Sau cu creditorii?

  6. Di Gigio says:

    @Daniel

    „Cine îmi garantează mie că dacă nu mai vând ACUM la prețul de 10 lei ci la 8 lei voi putea negocia o reducere de costuri cu furnizorii și angajații MÂINE? Sau cu creditorii?”

    Legile pietei libere sunt atat de perfecte incat atata timp cat veti fi eficient, nu aveti cum sa pierdeti.

    Nu numai d-voastra veti fi afectat, ci si concurenta d-voastra, si cu totii veti pune presiune pe furnizori daca acea reducere de pret/profit va apasa cu adevarat.

    Cei mai ineficienti, e posibil sa dea faliment, dar un lucru e cert – nici dumneavoastra si nici concurentii nu veti accepta sa mergeti in pierdere, si astfel acea presiune pusa pe furnizor se va propaga in tot lantul din amonte de furnizorul d-voastra, exact ca tensiunile intre moleculele unui otel incalzit.

    Nu exista efecte negative de pe urma mentinerii masei monetare la un nivel constant. Doar demagogii politici, cu interese ascunse, pot sustine asa ceva tocmai in virtutea furtului de putere de cumparare.

    Bag seama ca valoarea nominala a banului ia ochii intotdeauna valorii exprimate in bunuri si servicii. Cam asa i-au fentat si pe pensionari/bugetari, actualii guvernanti, si chiar daca inflatia REALA (nu cea masluita de INS) deja depaseste acea crestere a salariilor/pensiilor de 8%, nimeni nu se plange ca de fapt in termeni de real sunt chiar mai saraci inainte de aceasta majorare.

  7. i - conomics says:

    mai adaugati si deficit import export in crestere pentru tarile net importatoare asa cum suntem noi….

  8. ionut says:

    „Masa monetara trebuie sa creasca usor pentru a evita ceea ce a mentionat andrei. Sa nu apara o cadere de preturi care sa inchida afaceri.”

    Asta e una dintre cele mai mari erori care populeaza domeniul economic. Si cu cat trebuie sa creasca masa „monetara”? Si care e instrumentul de masura a cresterii optime a masei „monetare”? Fisher (autorul ineptiei asteia) e unul dintre cei 3 mari sarlatani (alaturi de Marx si Keynes) ce au virusat domeniul economic.
    „Inchiderile de afaceri” sunt benefice intr-o lume a raritatii.

  9. edy says:

    Cate capete atatea idei …Masa monetara trebuie sa creasca usor, Daniel?…Defineste usor.Sa inteleg putin sau sa inteleg usor ,usor spre mult (adica sa nu se prinda bizonii)?Traiasca Zimbabwe!!!Si daca Japonia a crescut-o ce a obtinu?:))

  10. edy says:

    Eu zic ca cresterea masei monetare are legatura doar cu politicienii in campanie , consumismul excesiv si inflatia de bunuri inutile plus ceva interese ale celor care vand resurse energetice …Restul e cancan…

  11. ionut says:

    Nu, cresterea masei „monetare” (citeste masei de „bani” fiat) are legatura directa cu cresterea statului: masuram cu un indicator „agregat” absolut irelevant, PIB-ul (care, dupa ce ca el insusi e improriu ca instrument de masura, mai si poate fi falsificat usor in functie de cum convine), si, daca nu ies „calculelele”, facem „metrul” elastic. Adica il marim un pic. Cam asta e filozofia…

  12. edy says:

    @Ionut,
    Pai eu ce spuneam stat=politicieni care promit marea cu sarea si angajeaza inutil pe banii nostri.

  13. ionut says:

    Ma rog, ai spus textual cu „politicieni in campanie”. D’asta am simtit nevoia sa intervin.

  14. edy says:

    @ionut,
    Am punctat „in campanie” pt ca atunci devin cu totii foarte darnici de parca ar da de la ei 🙂

  15. Gdan says:

    info: Masa monetara in perioada sf. iulie 2012 – sf. iulie 2011 a crescut cu 8%.

Lasă un răspuns

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>