Inflația este definită ca fiind situația în care prețurile cresc generalizat. Adică prețurile cresc toate deodată. Cu atâtea prețuri în economie, este foarte greu de verificat, dacă nu imposibil de verificat, această creștere că s-ar produce simultan la toate bunurile sau serviciile din economie. Este aproape imposibil să măsurăm această creștere generalizată. Tocmai de aceea propunem diferite coșuri de bunuri cât mai extinse dar mereu imperfecte în a oferi măsura corectă a acestui fenomen. Inflația din aceste coșuri de consum, oricât de armonizate ar fi ele, este a tuturor și a niciunuia. Întotdeauna. Căci este o medie. Asta face ca adesea efectul cantitativ al banilor în plus în economie să nu poată fi capturat foarte ușor. Teoria cantitativă a banilor (bani mai mulți => prețuri mai mari) rămâne greu de ilustrat empiric. Dar rămâne valabilă, indiferent de timp și de loc.
Prețurile, prin natura lor, sunt schimbătoare. Mereu cresc, mereu scad. Asta este starea lor naturală. Și așa trebuie să rămână. Pentru că din evoluția lor impredictibilă noi extragem informații vitale pentru acțiunile noastre viitoare: știm cât de rare sunt resursele în comparație cu intensitatea nevoilor acoperite prin aceste resurse. Fixarea sau țintirea prețurilor prin orice mijloace politice este contrară naturii prețurilor. Este o măsură contra firii. Deci, creșterea unor prețuri, atunci când ele se datorează rarității (mai mari) sau intensității nevoilor din spate (mai mare) are și un lucru bun în spate: transmite informații vitale pentru consumatori și producători. Nu de prețuri stabile avem nevoie. Cele instabile (libere) sunt mai bune. Culmea!
Prețurile nu pot crește toate deodată decât într-un singur caz: cantitatea de bani care mijlocește schimburile crește. Este un corolar teoretic important în știința economică – teoria cantitativă a banilor. Când masa monetară care mijlocește schimburile e constantă, unele prețuri cresc doar dacă alte prețuri scad. Așadar, inflația este un fenomen monetar în teoria economică clasică.
Inflația este direct legată de cantitatea de bani din economie. Când banii sunt mai puțin rari decât cantitatea de bunuri și servicii ce se schimbă în economie prin intermediul acestor bani, prețurile au o tendință NENATURALĂ de creștere. Spre deosebire de creșterea naturală a prețurilor (prin exces de cerere / prin deficit de ofertă), creșterea nenaturală a prețurilor ca urmare a creșterii cantității de bani în economie este singura problematică pentru noi. Este impredictibilă. Este foarte greu de detectat și de deosebit de creștera naturală a prețurilor. Când are loc expansiunea monetară ea nu se duce în egală măsură în prețuri. Prețurile nu cresc toate la fel și nu cresc toate cu ritmul de expansiune a masei monetare. Deci, prețurile nu cresc pentru că cresc prețurile ci pentru că crește artificial masa monetară. Acolo e principala sursă a inflației. Inflația rămâne preponderent un fenomen de natură monetară.
Inflația este o taxă ascunsă. Nu votăm pentru ea. Nu este vizibilă atât de ușor. Nu o asociem atât de ușor celor care o extrag din veniturile noastre. Este acolo fără ca de multe ori să ne dăm seama de asta. Inflația erodează din puterea noastră de cumpărare: cumpărăm mai puțin cu banii de îi avem care sunt mai abundenți față de bunurile din piață.
Inflația ne sărăcește. Inflația lovește cu precădere în cei săraci care au opțiuni limitate de protecție în fața ei. Inflația adâncește inegalitățile în societate: cei săraci devin mai săraci, cei bogați sărăcesc mult mai puțin. În final, polarizarea societății se accentuează.
România a fost și rămâne o țară cu inflație ridicată. Și o țară foarte săracă. Inflația este legată și de modul în care suntem guvernați. Adesea, am folosit soluția monetară pentru a acoperi lipsa de viziune și curaj a politicienilor. E nota de plată greu de evitat.
Cine și de ce umblă la cantitatea de bani, într-o altă lecție viitoare…
No Comments on “#16 Prețurile nu cresc pentru că cresc prețurile. Inflația este cea mai periculoasă taxă. Mai ales pentru societățile sărace / sărăcite.”
You can track this conversation through its atom feed.