Entries by

Piața și mecanismul de formare a prețurilor par pentru marea majoritate a fi ceva banal, ușor de înțeles. Redus simplist la legea cererii și a ofertei, din care putem deduce automat un preț format de echilibrul celor două, cu o dinamică ușor de explicat, nimic greu de priceput. Crește prețul când oferta scade sau crește […]


Cel mai simplu mod de a explica diferența dintre liberali și socialiști, când vorbim de economie, ține de soluțiile pe care fiecare tabără le propune pentru situațiile de criză (inflație, pandemie, război, crize financiare etc.). Socialiștii insistă pe cerere (demand) care trebuie stimulată prin orice metode: subvenții, plafonări, compensări, salarii minime, prețuri maxime. În logica […]


Sistemele democratice presupun reprezentarea noastră de către un grup de oameni aleși prin vot. Aceștia devin ”agenții” noștri. Statul este văzut astfel ca putând fi asociat unei abordări de tipul ”principal – agent”. Principalii sunt contribuabilii cu taxe către bugetul de stat care deleagă prin vot agenților lor să se ocupe de aceste taxe. Ar […]


Unul din conceptele atașate ideii de piață este acela al ”mâinii invizibile” care reglează totul în economia liberă. Piața este una dintre marile invenții ale omenirii. Schimbul și specializarea în producție din spatele conceptului de piață ne-au permis să facem un salt enorm de la grupuri disparate de oameni la civilizații dispuse să coopereze și […]


Întreaga teorie a lui Marx este utopică și plină de probleme de la un capăt la altul. Poate cea mai dură critică ce i se poate aduce privind inconsistența sistemului economic pe care l-a gândit Marx este credința sa în teoria valorii muncă. Dovada clară a inconsistenței marxismului ca formă de organizare a societății este falimentul […]


Munca poate fi privită și este privită astăzi în nenumărate feluri. Cea mai importantă rămâne însă perspectiva pe care o dă știința economică asupra muncii. Înaintea altor perspective. Munca este cu adevărat importantă pentru producție: prin muncă, resursele naturale sunt transformate în bunuri vitale pentru supraviețuirea noastră. Munca rămâne mult mai intens legată de om […]


Antreprenoriatul înseamnă întotdeauna să produci ceva pentru tine sau pentru societate. Are în calcul care compară resursele intervenite în procesul de producție la momente diferite de timp (prezent versus viitor). Ca să se întâmple un proces de producție, calculul economic trebuie să conducă la un rezultat pozitiv – profitul. Maximizarea profitului înseamnă, cel mai adesea, […]


Una dintre temele predilecte ale etatistului este legată de neputința sau nepriceperea celor pe care acesta pretinde că îi păstorește. Etatistul, în mimarea grijii sale pentru semenii care îi susțin prin taxare existența, se consideră mereu deținătorul adevărului absolut și mereu știe el ce este mai bine pentru noi. Are impresia că transferarea acestui lucru […]


Piața este cel mai bun mecanism de alocare a resurselor, inventat de om. Nu există altul mai bun. A fost o descoperire care ne-a săltat enorm și ne-a transformat în ceea ce suntem astăzi. Una dintre obsesiile etatiștilor legate de piață este că piața ar fi ceva care, dacă scapă de sub control, duce la […]


Adesea ne uităm la un tablou celebru și vedem că prețul lui de piață este mult peste costul cu pânza, acuarelele și munca din acel tablou. Un tablou de van Gogh, de exemplu. Sau, vedem la televizor căutătorii de pepite de aur prin deșert care au norocul să dea peste o pepită imensă după nici […]


Am văzut deja cât de important este mecanismul pieței pentru acțiunea umană. Piața rămâne singurul mod de alocare eficientă a reurselor. Statul nu va putea face niciodată ceea ce face piața. Alocarea resurselor prin piață (indiferent că vorbim de capital, muncă, tehnologie sau materii prime) face ca pierderile, costurile, riscurile sau erorile în alocarea resurselor […]


Alocarea resurselor rare pentru satisfacerea unor nevoi nelimitate a dus la apariția și dezvoltarea unei științe devenită esențială pentru înțelegerea realităților în care acționăm: economia. În centrul tuturor fenomenelor economice de care se ocupă această știință se află un mecanism cheie, expresia celei mai avansate forme de cooperare socială (schimbul) – PIAȚA. Piața este adesea […]


Antreprenoriatul presupune, cel puțin, trei lucruri fundamentale: a. Calculul economic atunci când se alocă resursele; b. Asumarea incertitudinii și c. Deținerea în proprietate privată a resurselor (capital, materii prime) și mijloacelor de producție implicate în realizarea de bunuri și servicii destinate pieței. Antreprenorul acționează întotdeauna în viitor, alocă resurse pe care le deține în proprietatea […]


Economistul care nu activează ca antreprenor ci oferă suport altor antreprenori este mereu acuzat de  lipsa mele de legitimitate în a-și da cu părerea despre antreprenoriat. Ceva de genul: unul care în viața lui nu a semnat un bilanț sau nu a dat de muncă unor salariați e incapabil să înțeleagă sau să spună ceva […]


Moneda unei țări inflaționiste, cu deficit extern imens, deficit bugetar în creștere (mai ales structural) nu are cum să fie puternică. Dimpotrivă. Stabilitatea și evoluția în timp a cursului de schimb este strâns legată de starea economică, de competitivitate externă, calitatea guvernanței etc. De ce crește cursul? Ce spune cartea despre asta? Încep prin a […]


Sigur că este reală. Este chiar o capcană în care cădem mereu: ne salvăm de la inundație dând și mai tare drumul la robinetul de bani! Această lecție aduce în discuție o altă temă falsă a ”teoriei” economice moderne (enunțată de Keynes): capcana lichidității. Pe scurt, spune Keynes, dacă dobânda scade foarte mult către zero, […]


Unul dintre cele mai puternice mituri din știința economică, apărut în ultimii ani și intens folosit ca argument pentru a arunca cu bani în economie, este cel legat de relația inversă între INFLAȚIE și ȘOMAJ. Pe scurt, dacă inflația crește, șomajul scade. Vă găsiți mai ușor de muncă într-o economie inflaționistă. Vi se pare stupid […]


Aurul este bun să fie folosit la plombat dinții. Este foarte bun în telefoanele mobile sau în laptopuri. Este bun la gât sau în urechi, ca podoabe strălucitoare. Însă, cel mai bine ar fi să îl (re)folosim pe post de bani! Aurul a fost vreme de vrea 10.000 de ani mijlocul de schimb perfect. L-am […]


După ce am aflat că inflația e o taxă ascunsă care adâncește inegalitatea în societate, este timpul să studiem puțin și natura și efectele fenomenului invers – deflația. Deflația este opusul inflației. E scăderea generalizată a prețurilor. Dacă inflația e o taxă, deflația e opusul. E o primă. Înseamnă o creștere a puterii de cumpărare. […]


Inflația este definită ca fiind situația în care prețurile cresc generalizat. Adică prețurile cresc toate deodată. Cu atâtea prețuri în economie, este foarte greu de verificat, dacă nu imposibil de verificat, această creștere că s-ar produce simultan la toate bunurile sau serviciile din economie. Este aproape imposibil să măsurăm această creștere generalizată. Tocmai de aceea […]


Alături de protecționism, acumularea de bani a fost văzută ca o măsură a bunăstării în faza incipientă a teoriei economice. Impresia că ”avuția” sau ”bogăția” depinde direct proporțional de muntele de bani pe care stăm rămâne doar o impresie. Bogăția nu constă în așa ceva, cu siguranță. Modul acesta mercantilist de a măsura bunăstarea a […]


Protecționismul este o metehană veche. Eliminată cu argumente demult din teoria economică. Nu are nicio relevanță în dezvoltarea economică. Dimpotrivă, teoria economică a demonstrat că protecționismul împiedică dezvoltarea. Cu cât o economie sau un operator economic este mai angrenat în specializarea în producție și în schimbul voluntar, cu atât beneficiile economice pe care le extrage […]


  În lecțiile anterioare ați văzut o serie de ”argumente” prin care statul își justifică prezența în viața noastră: imperfecțiunea pieței ce ține de natura umană imperfectă. Frica de imperfecțiunile pieței își găsește repede adepți. Niciun economist serios nu afirmă că piața nu ar fi imperfectă ba, dimpotrivă, susține imposibilitatea pieței pure și perfecte. Ce […]


Pe lângă ticăloșia, imoralitatea, lăcomia, caracterul speculativ al celor care acționează economic, intervenția statului este motivată de o altă frică atent cultivată: frica de monopoluri. Ceva de genul: nu poți lăsa de capul ei piața pentru că ea, în final, va duce către consolidarea unor monopoluri private gigant care vor absorbi orice inițiativă și care […]


O temă preferată pe partea stângă mereu folosită ca argument irefutabil pentru justificarea prezenței statului în viața noastră este cea că piața e imperfectă pentru că e plină de ticăloși. O parte din acești ”ticăloși” sunt, spun etatiștii, cei care speculează. Cei care cumpără ieftin și vând scump. Care profită din această situație. Care abuzează […]