Primul ministru nu mai pridideste sa se impauneze cu anul 2013. Vrea sa arate electoratului cat de virtuosi au fost el si cu colegii de cabinet si cat de multe lucruri au facut bune pentru Romania de cand sunt la guvernare. Clasica pledoarie demagogica electorala cu damf de faliment a politicianului ieftin care isi simte scaunul pus in pericol de un electorat satul de minciuni si de poleiala care infasoara gunoiul, mizeria dar mai ales saracia din aceasta tara. Trei lucruri sunt considerate de catre guvern ca fiind meritorii pentru anul 2013: 1. Cresterea PIB-ului cu aproape 3% (zice primul ministru ca ar fi cea mai mare crestere economica din ultimii 5 ani); 2. Scaderea inflatiei si 3. Deficitul bugetar mentinut in limita de 3% din PIB. Nici unul dintre punctele forte mentionate de premier nu a tinut semnificativ de guvern si de politicile publice „inteligente” pe care le-a implementat in 2013. Au fost pur conjuncturali si dependente de factori exogeni Palatului Victoria.

Am sa explic primul dintre punctele forte: cresterea economica de aproape 3% in 2013. Ea vine pe fondul unui an agricol bun, cu ploaie si soare suficiente, care, pentru o economie ce are un PIB dependent in proportie de 10% de agricultura (de vreo 5 ori peste media tarilor dezvoltate din Uniunea Europeana), devine fundamental. Ploaia si soarele nu au fost gestionate de la butoanele Palatului Victoria. Au fost o sansa care se pare ca in 2014 nu se va mai repeta (oricum doi ani consecutivi buni agricoli e putin probabil sa avem). Daca dam deoparte agricultura din PIB observam ca in 2013 am crescut mai putin decat in 2012.

Interesant este ca aceasta crestere a PIB din 2013 vine pe fondul stagnarii consumului privat (o crestere nesemnificativa in 2013 – vezi aici) dar si incetinirii semnificative a investitiilor in sectorul privat (scaderea acumularii brute de capital fix este evidenta la nivelul economiei reale – vezi [1], cel putin pentru bunurile de folosinta indelungata cum sunt masinile situatia este complicata – vezi [2]). Ce a crescut atunci in PIB pentru a avea dinamica pe care am inregistrat-o in 2013? Au crescut evident cheltuielile guvernamentale dar nu pe partea de investitii aducatoare de profituri viitoare (nici nu e posibil asa ceva in sectorul guvernamenta) ci pe partea de salarii (au fost reintregite salarii taiate de guvernarile anterioare – o promisiune electorala dealtfel) si pe partea de consumabile (vezi [3] si [4] pentru structura si dinamica cheltuielilor publice in 2013 – cresterea cheltuielilor totale la nivelul bugetului de stat este de 5,53% in 2013 pe 11 luni fata de 2012 pe 11 luni). Exportul net a crescut si el usor insa fara foarte mare folos pentru Romania care depinde in proportie insemnata de exportul de autovehicule ce vin echipate cu motoare si accesorii care se produc in alta parte, la noi doar se asambleaza, se vopsesc si se cosmetizeaza masinile in vederea revanzarii lor, cu recuperarea TVA-ului aferent de 24%.

Deci guvernul se lauda cu cresterea PIB care de fapt vine din cresterea cheltuielilor guvernamentale in mare parte. Cheltuieli guvernamentale care se substituie de fapt cheltuielilor private fiind alimentate de o taxare sufocanta. Mai mult ele sunt alimentate si de o datorie publica in crestere cu un ritm care depaseste cresterea PIB din 2013 (vezi sursa [5]).

Anii Datoria administratiilor publice Ritm anual Datoria publica totala Ritm anual
2008 59420,7 na 69020,4 na
2009 106762,3 79,7% 118491,4 71,7%
2010 146740,6 37,4% 159617,1 34,7%
2011 179102 22,1% 193200,9 21,0%
2012 207518,5 15,9% 222794,3 15,3%
2013* 226870,4 9,3% 242043,2 8,6%

* – octombrie 2013

Observam ca in ultimii ani datoria publica a Romaniei a crescut exponential (a ajuns in 2013 la o pondere de 38% din PIB, pondere care este in crestere). Sunt ani in care ea a crescut enorm fara a beneficia de cresterea economica, dimpotriva in 2009 si 2010 am avut o prabusire semnificativa a PIB pe care indatorarea guvernului nu a putut-o compensa. E drept ca ritmul de crestere al datoriei publice s-a incetinit semnificativ dar tot este de 3 ori mai mare decat cresterea economica a Romaniei.

In concluzie, in spatele cresterii economice se ascund datorii mai multe si cheltuieli guvernamentale mai mari. Aceasta nu este o crestere nici reala si nici durabila. E ca si cum ma uit la vecinul meu si intr-o zi il vad cum incepe sa care la mobila si aparatura electronica, toate cumparate din cardul sau de credit si raman mut de uimire la cresterea sa economica. Ea e falsa si se face pe fondul sacrificarii cresterilor economice viitoare cand toate aceste datorii acumulate de sectorul public, in mare parte pentru pensii, salarii si cheltuieli cu bunuri si servicii la preturi indoielnic de mari, trebuie date inapoi (culmea de altii nu de cei care le-au contractat in numele lor si le-au risipit pe te miri ce). Toate guvernele din ultima perioada au sacrificat viitorul si bunastarea noastra pentru a avea o pace sociala aparenta si iluzia unor lucruri bine guvernate si planificate de la centru. Aceasta paradigma de sub-dezvoltare nu are cum sa dureze si pe termen lung inseamna FALIMENT (a se vedea Grecia).

Perspectivele pentru 2014 nu au cum sa fie optimiste cu un guvern mult prea preocupat sa mituiasca electoratul prin pilule otravite (salariul minim pe economie, majorari de pensii etc.). Pe langa datoria publica ce creste continuu, guvernul pune in 2014 noi biruri si taxe pe romani si pe companiile care ii deservesc. Aceste taxe noi se adauga la cele marite sau introduse in anii anteriori si nu face decat sa transfere sistematic bani dinspre consumul privat si investitiile private spre cheltuielile guvernamentale ale unui aparat de stat supradimensionat, ineficient, birocrat si corupt. Cheltuielile guvernamentale ca vor avea un efect de multiplicare inferior decat daca acesti bani ar ramane in economia reala in sectorul privat. Daca in 2014 nu vom avea un an agricol la fel de bun ca in 2013 este foarte posibil sa reintram in recesiune, cel putin pe perioade de un trimestru.

Surse:

[1] http://www.business24.ro/companii/retail/marcile-ieftine-preferate-de-romani-in-2013-cum-au-evoluat-marcile-private-ale-magazinelor-1538116 evolutia consumului in 2013 in Romania

[2] http://cronicaromana.ro/2013/11/21/piata-auto-pe-tobogan-in-2013/ pentru a vedea regresul de pe piata auto in 2013

[3] http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgc_noiembrie2013.pdf pentru a vedea cheltuielile la bugetul de stat la nivelul noiembrie 2013 (cumulat 12 luni)

[4] http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgc_nov2012.pdf pentru a vedea cheltuielile la bugetul de stat la nivelul noiembrie 2012 (cumulat 12 luni)

[5] http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/EvolutiedatguvconfUEoct2013ro.pdf pentru dinamica datoriei publice acumulata de guvern in ultimii ani


8 comentarii la “Ce se ascunde in spatele „cresterii” economice din 2013”
  1. Cristian Paun: Ce se ascunde in spatele “cresterii” economice din 2013 | Finantare.ro a spus:

    […] Citeste continuare articolului pe Blogul lui Cristian Paun […]

  2. Balici Mihai a spus:

    Ce crestere economica poate fi , cand datoria externa a Romaniei a ajuns deja la peste 120 de miliarde de euro, cand te imprumuti anual de 15-20 de miliarde sa poti plati salariile si pensiile si sa rostogolesti datoriile , cand nu ai din ce plati ratele nici macar la dobanzi
    Romanii se vor trezi peste 5-10 ani ,cand datoria va creste la peste 300 de miliarde de euro, cand nu vei avea de unde sa achiti aceasta datorie , cand va creste la peste 10 milioane numarul asistatilor sociali
    O sa intrebati de unde 10 milioane ,pai , daca cei 5 milioane de tarani isi vor vinde pamanturile la noii mosieri straini sau autohtoni , acstia dupa 2-5 ani dupa ce cheltuie banii ,nu mai au nici o sursa de venit ,si pleaca la primarie cu topoarele ca nu au ce manca
    si la fel ca la mineri ,dupa savantul Ciorbea ,care a disponibilizat sute de mii de mineri ,dupa care dupa 1-2 ani a trebuit sa le dea ajutoare sociale
    Nu inteleg ce cap au acesti guvernanti ,pun tot felul de hahalere pe la ministere , care habar nu au ce se intampla jos la talpa tarii sau ce va fi peste 5-10 ani

  3. iosiP a spus:

    @Balici Mihai,

    Am inteles, e vina ministrilor ca taranii isi vand pamanturile si „sparg” banii obtinuti din vanzare pe tot felul de prostii.

    De curiozitate, ce propuneti, sa se interzica vanzarea proprietatilor agricole (o ingerinta grava in dreptul de proprietate), sa interzica taranilor sa cheltuiasca banii (o alta ingerinta, la fel de grava), sau aveti vreo alta solutie?

    Ca eu am una: daca cineva a avut bani dar i-a cheltuit nu are dreptul la ajutoare sociale.

  4. ionut a spus:

    Eu am alta: „ajutorul social” sa se faca exclusiv privat. Ca, cel de stat, inseamna jaful unora ca sa-i tin in viata pe altii (da’ sa-mi opresc si eu, stat, partea, bineinteles).

  5. ionut a spus:

    Eu altceva nu inteleg: de unde pana unde marota asta a „cresterii economice”. In ce si cu ce se masoara „cresterea economica”?

  6. Paun Cristian a spus:

    @ ionut

    E vorba de un agregat ales si definit absolut arbitrar (PIB) care nu ia in calcul dupa cum am arata datoria publica.

    Eu as calcula cresterea economica scotand din dinamica PIB cel putin 2 lucruri: datoria publica si dinamica masei monetare. Nici ce ramane nu e lipsit de problema: in PIB sunt doar bunurile finite nu si bunurile intermediare care provin dintr-un PIB anterior.

  7. ionut a spus:

    Cristi, tocmai asta era sensul intrebarii: ca instrument de masura se foloseste cel mai impropriu indicator care, culmea, mai poate fi si „aranjat” statistic din pix!

  8. Gabi a spus:

    Asa cum ati spus domnule profesor, definitia PIB este prost gandita. PIB-ul in opinia mea nici ar trebui sa includa toate elementele din consumul privat. Ar trebui sa contina doar acele bunuri produse non-comestibile (care produc valoare adaugata), pentru ca oricum oamenii trebuie sa-si cumpere paine,bautura si tigari in fiecare zi.

    Problema e ca acest indicator, PIB este usor de utilizat in analiza datelor de catre orice cetatean, si e absolut normal sa tot auzim de tot felul de proiectii pertinente an de an pe la TV sau alta sursa. Nu facem decat sa ne imbatam cu apa rece pentru ca ne-am acorat cu totii asupra acestui indicator (care nu este cel mai bun) si nu asupra indicatorului „Formarea bruta de capital fix”, sau „Investitii straine directe” care reflecta mai mult valoarea adaugata intr-o economie.

    O alta problema este ca am devenit consumeristi, dupa modeefectivlul americanilor, acum avem black-friday in fiecare an si iar ne pacalim, ca reduceri semnificative nu sunt. Spre exemplu in sectorul IT se vand stocurile vechi, ale caror componente nu se mai fabrica de la inceputul anului respectiv, practic ele atat valoreaza, daca le-ar masura cineva performanta prin apelarea la benchmark-uri, deci tot cetateanul de rand se pacaleste si face iar credit de consum ca sa-si cumpere aceste produse si tot asa… Si apoi la finalizarea raportului economic anual pt anul 20XX „am avut crestere economica de x % reambaland stocurile vechi in carcase noi.

Comentariul tau