rezerva fractionaraZilele acestea asistăm la o nouă ”reformă” promovată de un guvern care își arată tot mai mult adevărata față, din spatele unor măsuri populiste de relaxare fiscală: limitarea plăților în numerar pentru persoane fizice și juridice (vezi aici sau aici). Măsura văzută ca ceva ”revoluționar” ceva ”modern” și ceva cu adevărat benefic pentru societatea informatizată în care trăim ascunde în spate câteva pericole la care puțini se gândesc. Pentru a explica aceste pericole ar trebui să avem în vedere beneficiarii principali ai acestei măsuri: băncile și statul (îmi este greu să fac o ierarhie care e mai avantajat).

Să incepem mai întâi cu băncile. De ce promovează băncile o societate fără numerar? În primul rând pentru că ele operează masiv cu ceea ce numim noi rezervă fracționară. Ele păstrează doar o parte infimă din depozitele la vedere, restul îl împrumută instantaneu cu acordul tacit al băncii centrale care, la nevoie, livrează prompt și fără costuri numerarul necesar. Adică, dacă dumneavoastră aveți un card de salariu de 1000 lei alimentat de compania la care lucrați astăzi, banca îl interpretează ca un depozit la vedere din care păstrează 10% rezerva obligatorie impusă de banca centrală și restul de 900 lei îl oferă sub forma unu card de credit unei alte persoane. Căruia, ca să poată accesa acei bani, banca îi deschide instantaneu un cont curent cu valoarea creditului. Imediat interpretează acel cont curent ca pe un depozit la vedere si opreste din el rezerva obligatorie de 10% (90 de lei) și mai găsește un client interesat de un card de credit pentru suma rămasă de 810 lei. Procesul poate continua la nesfârșit (el se oprește însă după 4-5 iterații / an). Ce se întâmplă dacă cei 3 (titularul initial al cardului de salariu pe care a fost depusă suma de 1000 lei, debitorul 1 pentru suma de 900 lei oferită prin card de credit și debitorul 2 pentru suma de 810 lei oferită tot prin card de credit) s-ar prezenta la bancomat și ar dori retragerea în numerar a sumelor respective? Suma în numerar pe care banca ar trebui să aibă ar fi de 1000 lei + 900 lei + 810 lei = 2710 lei. În realitate banca are însă în cont doar 1000 lei numerar (suma inițială). Și atunci, pentru a-și acoperi problema, apelează la banca centrală. Pentru a evita astfel de situații și pentru a menține cât mai mult banii în sistemul bancar, băncile preferă ca plățile să fie cât mai fără numerar. Absența transformării în numerar (posibilă oricând) a substitutelor monetare create prin rezerva fracționară (privilegiul de a împrumuta bani depuși la vedere) multiplică capacitatea băncilor de a crea monedă și de a obține un profit consistent din această activitate problematică. În plus, utilizatorii de bani vor putea și mai greu să verifice bonitatea unei bănci.

Limitarea utilizării numerarului generează un profit consistent pentru bănci nu numai prin prisma facilitării expansiunii monetare prin privilegiul conferit de rezerva fracționară ci și prin comisioanele încasate de bănci ca urmare a obligării tuturor să utilizeze servicii și produse bancare. Plățile în numerar nu au nici un cost bancar semnificativ pentru populație sau companii. Plățile prin card au acest cost suplimentar pe care astfel vom fi obligați să îl suportăm. În plus, băncile vor obține un profit suplimentar și din reducerea costurilor asociate manipulării numerarului: paza, sortarea, curățarea, numărarea, transportarea numerarului.

Un al doilea beneficiar al măsurii este statul: prin bancarizarea operațiunilor economice de mică valoare statul speră că va aduce la suprafață operațiuni de care până acum știa mai puțin. Va putea astfel să fiscalizeze și să urmărească, cu concursul băncilor bineînțeles, aceste operațiuni, sperând la un venit din taxe suplimentar. Venit care nu neapărat se va transforma și în bunuri publice pentru plătitorul acestor taxe (problemă permanent uitată în discuțiile despre echilibrul bugetar).

Această măsură va genera un profit consistent pentru bănci și un venit suplimentar la bugetul statului (într-o primă fază) fiind mai puțin benefică pentru utilizatorii banilor din economie: persoanele fizice și companiile private. Pentru acestea câștigul va fi marginal. Băncile vor putea expanda și mai mult moneda (inflație), vor încasa comisioane suplimentare și își vor reduce unele costuri de operare. Această măsură salvează cu precădere pe antreprenorii monetari (cei care trăiesc din producția monetară) și pe cei fiscali (cei care trăiesc din taxe). Prin această măsură practic o nouă porțiune din economia reală va fi atrofiată, întărindu-se și mai mult puterea și forța financiară a celor care redistribuie valoare în economie și nu o creează cu adevărat. Măsura este mai degrabă o lovitură dată economiei reale decât un ajutor autentic (în ciuda propagandei care încearcă să ne convingă de contrariul). Măsura va conserva și mai mult hazardul moral din spatele activității bancare sau din spatele activității instituțiilor de stat, grăbind și mai mult falimentul societății intervenționiste pe care nu reușim să o reformăm.


34 Comments on “Cui folosește limitarea plăților în numerar?”

You can track this conversation through its atom feed.

  1. VladM. says:

    Da, foarte corect. Tocmai va trebui sa dau cu subsemnatul pe la banca desi nu voiam sa fac asta, dar sunt obligat sa depind de banca desi nu fac actuvitati economice in mod curent. Si nu stiu cum sa le explic prietenilor mei socialisti sa inteleaga ce frumos blindeaza statul pozitia bancilor cu cele mai onorabile intentii pe buze…

  2. mihail dragoi says:

    Citez: „Căruia, ca să poată accesa acei bani, banca îi deschide instantaneu un cont curent cu valoarea creditului. Imediat interpretează acel cont curent ca pe un depozit la vedere si opreste din el rezerva obligatorie de 10% (90 de lei) și mai găsește un client interesat de un card de credit pentru suma rămasă de 810 lei.”
    Dupa 10 ani de ASE si inca 10 ani de banca chestia de mai sus imi intra in ochi ca un bustean…
    Cum adica dupa ce ii da card de credit ii pune toti banii la dispozitie intr-un cont curent??? Cum adica daca banii sunt in cont curent inseamna ca sunt in depozit la vedere? Unde o fi clientul ala care accepta ca in acelasi timp sa i se perceapa 15% dobanda la card de credit si banca sa ii dea 5% dobanda ca isi tine banii in cont si nu i-a cheltuit.
    Cred ca fortati nota cu schema asa zis piramidala de mai sus.
    Altfel articolul evidentiaza corect beneficiarii principali ai masurii – bancile si statul. Pacat ca este scris partinitor – ca si cum asta ar fi un lucru rau. E bine ca nu mai cumparam bunuri cu sacul cu bani. E mai sigur. De banci are grija competitia sa asigure un pret corect pt servicii iar de stat trebuie sa avem noi grija sa isi faca treaba. Dar de aici si pana a spune ca „Vai” statul o sa impoziteze ce trebuia sa impoziteze si nu putea si o sa faca banii praf e partinitor. Hai sa lasam statul sa isi ia impozitul corect conform legilor si apoi hai sa facem in asa fel incat cei care folosesc statul sa nu ne mai fure. Doua lucruri total distincte.

  3. niko says:

    Stimate tovartase dragoi eu nu inteleg ce doriti sa spuneti cand faceti afirmatia ,ca statul isi ia impozitul corect.De unde si pana unde e corect faptul ca o structura mafiota isi baga mainile in buzunarele mele?In realitate asta-i statul ….O structura cu o organizare de tip mafiot.Iar daca nu ma crezi pe mine studiaza putin fenomenul structurilor mafiote, ( atacate de stat ptr ca ….nu-i asa ca, concurenta dauneaza uneori)cat si al aparitiilor primelor structuri statale si vei observa ca nu-i nici-o diferenta intre ele decat de marime, de nuanta si de faptul ca au ceva in comun .Se resping reciproc(tot din cauza concurentei).

  4. Andrei says:

    D-nu Dragoi, daca dupa atatia ani de scoala si atatia ani de banca nu ati priceput modul in care functioneaza sistemul informatic bancar, e grav. Probabil la banca sunteti unul dintre acei oameni ocupati tot timpul cu ceva, dar nimeni nu stie cu ce.

  5. Vasile says:

    Lui Big Brother si puilor sai, adica banci, guverne, Servicii, multinationale. Si ii transforma pe toti ceilalti din societate in santajabili si dependenti, in sclavi la final.

  6. Nae says:

    In primul rand felicit autorul articolului pentru curajud de a atinge o tema atat de sensibila .
    La fel cum oamenii in marea lor majoritate considerau existenta sclavitutii ca normala in urma cu sute de ani tot asa in ziua de azi considera normal ca bancile sa aiba privilegiul de a inventa bani din nimic in timp ce o organizatie mai mult sau mai putin manipulata de Stat/Guvern , ma refer la Banca Nationala (la fel de independenta ca un caine „pus pe sarma”-adica legat cu un lant si lantul de o sarma suspendata) si mai desteapta decat orice cetatean sa determine (Stiintific-vezi doamne) care este valoare banilor (dobanda de referinta). Orice om cu studii minime de economie stie ca doar o piata libera poate stabili un pret corect .Aceasta incercare de planificare economica centralizata prin intermediul bancilor centrale are nevoie de controlul absolut asupra fluxurilor de capital .In consecinta chash-ul , aurul , argintul sun dusmanii lui naturali .Din punctul meu de vedere are tot atatia sorti de izbanda cat a avut si economia de tip comunist dar sa nu uitam ca si acest experiment a durat decade bune pana s-a prabusit.
    Solutia ,pe care bancile in ruptul capului nu o vor accepta ,este introducerea coeficientului de casa de 100% (disparitia rezervei fractionere) desfiintarea bancilor nationale in acelasi timp cu intoarcerea la o moneda cu acoperire in aur (sau aur si argint) in esenta intoarcerea la un capitalism sanatos unde investitiile se fac din acumulari de capital si nu din acumulari de datorii ca acum . Da teama mi-e ca sclavagismul bancar (actual) va mai dura ceva timp.

  7. Nae says:

    In limbaj mai simplu Statul, Banca centrala si Bancile si-au asumat capacitate de planificare a economiei de sus in jos .Cum asa? Vor spune unii. Foarte simplu .Prin interventionism .Avand monopolul asupra banilor si puterea de a decide discretionar ce sector (sau chiar persoana in concret) poate beneficia de finantare si la ce pret ,umfla sau atrofiaza sectoare intregi .Expansiunea creditului creaza falsa iluzie a acumularii de capital . Mai tarziu prin inflatie (cel mai pervers impozit)se produce o alta faza a „inselatoriei” legale care sta la baza rezervei fractionare.Din punct de vedere legal bancile sunt „obligate” sa tina depozitele la dispozitia clientilor dar in acelasi timp au „dreptul” sa imprumute 90% din aceste depozite.

  8. Tiberiu Cazacioc says:

    Reversul este ca daca banii nu sunt in banca, sunt la ciorap, la sacosa, in evaziune. Cum o dai nu este bine. Aveti o alta solutie decat teoria? Iar presupunerea ca banca va da imprumuturi din banii suplimentari, este doar o presupunere. Si acum sunt bani si bancile nu imprumuta.

  9. Goldy says:

    Eu dupa vreo 20 de ani(sa acopar cei 10+10) ai domnului Mihail Dragoi, pot sa va garantez ceva… atunci cand statul intervine si iti limiteaza un drept, care in mod normal ar fi firesc, cu siguranta nu ti-l limiteaza pentru binele tau, chiar daca asa suna ceea ce vor face. In primul rand nu-i vina ea ca individ, ca tu ca stat nu esti capabil sa urmaresti niste bani. In al doilea rand e normal sa lucrezi cu banca, dar totodata ar fi normal ca sistemul actual monetar sa aiba o minima acoperire „in caz de necaz”. PS: Banca este instrumentul celor priceputi si avuti, in rest omul sarac tot sarac ramane cu sau fara card (mult mai sarac daca isi face card).

  10. mobutu says:

    @mihail dragoi:

    citez: „De banci are grija competitia sa asigure un pret corect pt servicii”

    lol

  11. unstudent says:

    Esti foarte slab, mi-ai fost profesor si de atunci am parerea asta. La televizor spui numai prostii, mai bine te-ai abtine….

  12. Paun Cristian says:

    @ un student

    M-as fi bucurat sa vad argumente nu atacuri la persoana… As fi vrut sa vad argumente contra a ceea ce afirm eu aici, care, daca nu credeti in mine ca profesor, au fost demult discutate in carti de economie de catre economisti mult mai ”celebri” sau mai putin ”slabi” decat mine. Daca ati fi cunoscut putina economie ati fi stiut ca aceste idei nu sunt chiar originale si ca si altii au vorbit despre ele cu mult inaintea mea.

    Asa oricine poate scuipa pe oricine, doar avem libertate de exprimare (printre putinele libertati cu care ne-am ales dupa asa-zisa revolutie). Cred ca persoana mea conteaza mai putin, ideile sunt importante si merita discutate. Este elementul principal care ma indeamna sa tin in functiune aceasta platforma de dezbatere.

  13. Tiberiu says:

    Foloseste la concentrarea puterii, inclusiv economice si la instaurarea unui stat totalitar, lucruri intim legate intre ele. Treaba cu beneficiile combaterii evaziunii, siguranta, samd sunt simple pretexte, beneficii prea palide oricum in raport cu pretul de platit, consecintele negative multiple, cu efect virarea spre statul-puscarie.

  14. ec i smarandescu says:

    DE 25 DEANINU EXISTA O STRATEGIE ECONOMICA FINANCIARA SI CA ATARE TOTI COMENTEAZA FAR ASTI DACA ESTE BINE SA RAU ASA ESTE IN CAPITALISMUL PRIMITIV CLIENTELAR SI IN DEMOCRTIA CHIORILOR SI LIBERTATEA ORBILOR

  15. PAFI says:

    E clar, se limiteaza un drept al cetateanului onest, platitor de buna credinta si se creaza o sursa de venit pentru banci – chestia cu competitia/piata care ar reglementa costurile nu tine, pentru ca statul „naste” o necesitate artificiala de care bancile vor profita din plin. Nu inteleg de ce mai circula bancnotele de hartie, ar putea sa dispara cu totul.

  16. AndroneascaPlagiatoarea says:

    Un articol foarte bun pentru cei care l-au înţeles. E limpede că se mai face un pas pentru limitarea drepturilor omului. Deja s-a instaurat o anomalie: cămătăria este un delict, dacă e practicată de individ; dar dacă e practicată de bancă, este un „element de progres social”. Altă anomalie: între dobânda la banii împrumutaţi şi dobânda la banii depozitaţi este un decalaj mult prea mare: aceasta e măsura furtului „legal” pe care băncile îl practică în defavoarea individului.

  17. Eu Eu says:

    Nenea vorbeste pe linga. Numerarul nu e bun pentru ca acopera ecaziunile, banii negri, etc. deci obligaativitatea platilor prin conturi e un prim pas in combaterea evaziunii fiscale si a coruptiei. dar, pentru ca e romania, e aplicata de cacat. in finlanda de exemplu, totul se face prin banci si e corelat cu venittul si cu tot ce cumperi deci se vese clar daca ai bani din surse necunoscute si cheltuiesti mai mult decit cistigi dar platile prin cont, indiferent de banca destinatara precum si ridicarile de numerar au conision zero. in ro iar e democratie originala.

  18. Cristian Paun says:

    @ Eu Eu

    O fi ridicarile de numerar sau platile intre conturi lipsite de comisioane, ma indoiesc insa ca un transfer bancar e gratuit, insa costa sa ai cont deschis la banca. Orice cont deschis la o banca, fie ca e vb de persoana fizica, fie de persoana juridica este mentinut contra unei taxe anuale de administrare a contului. Nimic nu e gratuit, mai ales cand e vb de banci.

    Sa credeti dumneavoastra povestea cu evaziunea rezolvata de platile online. Eu am serioase dubii…

  19. Doru says:

    @ Eu Eu

    Faceti o mare confuzie intre ce platesc (sau nu platesc) persoanele fizice si ce platesc persoanele juridice pentru serviciile bancare. Nu se compara un card pe persoana fizica lipsit de comisioane la retragere / plata cu cardul cu cardul unei firme sau cu platile prin banca derulate de firme. Nu sunt ieftine deloc, nici macar in Finlanda. E suficient sa intrati pe site-ul unei banci finlandeze sa vedeti ”oferta”.

  20. Cris says:

    Felicitari pentru acest articol! Intr-adevar, ne indreptam cu pasi rapizi spre totalitarism economic care inseamna renuntarea la unele libertati economice in favoarea statului, corporatiilor si a bancilor… Daca numerarul va disparea de pe piata, practic vei da cu cardul la fiecare interactiune economica. Consecinta directa este ca Fiscul iti va putea bloca cardul (cu care cumperi mancare) atunci cand ramai in urma cu plata taxelor. Intrucat taxele se vor stabili din ce in ce mai mult „din burta”, forfetar, fara legatura cu venitul.. tot mai multi vor avea probleme cu achitarea lor… Cu banii in banca si cu un card blocat.. cum faci sa supravietuiesti ???

    Ultimul pas va fi introducere cip-ului si nimeni nu va mai putea sa vanda sau sa cumpere decat prin scanarea cipului….V-ar placea sa traiti intr-o astfel de societate?

  21. @Eu Eu says:

    Societatea pe care o consideri d-ta buna nu mai e democratie deloc, nici macar originala, in momentul in care singura alternativa de plata devine cardul. Esti atunci urmarit automat pas cu pas, nonstop si ajungi total la discretia altora, care te pot lasa fara resurse dintr-un click daca misti in front. Deci ai eliminat evaziunea, un lucru rau, dar totodata si libertatea umana, fara de care esti un animal domestic tinut in tarc. E ca in povestea cu aruncarea copilului la toaleta odata cu apa murdara…

  22. Dorel says:

    Este primul pas important spre aducerea in robie a intregii umanitati pentru ca aceasta metodologie se va aplica curand la scara planetara. Desi ambalat estetic (combaterea evaziunii etc), planul este cu adevarat diabolic. Scopul final este ca oamenii sa fie pregatiti psihologic, ca in cele din urma, sa accepte sa cumpere totul cu bani virtuali, fara cash. Pentru ca, se stie!, banii adevarati, materiali nu vor mai exista ca moneda de schimb. Apoi, omenirea va fi implantata, fiecare individ cu un cip, iar acest cip va fi coroborat cu contul bancar al posesorului. Cei ce se vor opune implantarii acestui „semn al fiarei”, oricat de multi bani ar avea in cont, nu vor avea acces la ei pentru ca le lipseste codul de acces, care va fi incorporat in cip. Atunci toata omenirea va fi inrobita, fiecare locuitor al planetei va fi total dependent de statul mondial, fiara din Apocalipsa. Dumnezeu ne avertizeaza ca aceste lucruri se vor intampla (Apocalipsa – ultima carte a Bibliei, capitolele 13 si 14). Prin acest cip, racordat prin unde de radiofrecventa la cea mai sofisticata tehnologie, se urmareste depersonalizarea fiecarui om prin controlul absolut la nivelul ratiunii, constiintei si vointei lui. Odata racordat la acest sstem diabolic, nimeni nu va mai fi ca inainte. Se va infaptui sclavia absoluta. Dar cel mai grav va fi ca li se va inocula ideea ca Dumnezeu este dusmanul lor si merita sa il urasca si sa lupte contra Lui. Atunci, cei ce conduc astazi, din umbra, aceasta lume, vor iesi la lumina pentru ca nimeni nu li se va mai impotrivi, mai mult, toti purtatorii de cip-uri li se vor inchina si vor privi la ei ca la niste binefacatori. Ei vor fi condusi de cea mai carismatica personalitate din intreaga istorie a umanitatii. Dar vor fi si unii oameni care vor asculta de Dumnezeu si nu vor accepta implantarea cip-ului. Acestia vor fi declarati proscrisi, periculosi pentru societate, chiar teroristi si vor fi vanati ca fiarele salbatice. Numai ca, in foarte scurt timp vor fi salvati de Dumnezeu, iar ceilalti, impreuna cu tot sistemul satanic vor trece prin grele suferinte provocate de cele sapte mari calamitati care vor lovi planeta noastra, apoi vor fi distrusi. (Apocalipsa, capitolul 16). Ferice de cei care inca de astazi tin cont de avertizarile Lui Dumnezeu si vor face voia Sa pana la capat! Sa fim vigilenti!
    P.S. Am plecat de la una si am ajuns la alta, dar nimic nu este intamplator, toate au legatura. Exista un plan…

  23. viorel says:

    În acest mod nu se știe cât capital disponibil are o bancă. Circulă doar bani virtuali fără a se cunoaște dacă au sau nu acoperire în capitalul bancii.

  24. Paun Cristian says:

    @ viorel

    Foarte buna observatia! Oare cum ar arata acum un sistem care sa reflecte bonitatea unei banci? Pana la urma activitatea bancara este ”sound” daca imprumuta strict din depozitele la termen si daca coreleaza pe cat posibil durata imprumuturilor cu durata depozitelor la termen. Capital este doar depozitul la termen nu si depozitul la vedere, care este o resursa ce nu apartine bancii ci deponentului.

    Cu cat transformarea in cash a substitutelor monetare este mai redusa, cu atat posibilitatea bancilor de a expanda substitutele monetare (care circula ca bani) va fi mai mare. Bancile vor putea in voie sa emita cecuri fara acoperire pe care le vor acorda cu usurinta cu vor dori…

  25. Adrian says:

    Domnule Paun puteti sa-mi spuneti care ar fi efectele economice a urmatoarei masuri: pt sectoarele comert si servicii eliminarea taxelor care le plateste angajatorul (partea angajatorului) pt angajat (CAS, CASS etc), TVA 9% si impozit de 3% pe cifra de afaceri.
    Stiu ca nu este pe tema subiectului de mai sus dar este simpla curiozitate. Va multumesc pt intelegere.

  26. ionut says:

    „Hai sa lasam statul sa isi ia impozitul corect conform legilor” Hai sa nu, tic! Ca, daca il lasam as ne ia impozit „corect2 de 75%, suntem o natiune de idioti imorali, care-si merita soarta.

  27. o femeie says:

    eu sunt plecata din Ro si aici majoritatea tranzactiilor sunt online! – practic, eu scot cam 10 la suta din salariu in bani lichizi sa cumpar la piata/ producatorii locali.

    DAAAAR s-a ajuns aici pt ca taxele si comisioanele bancare sunt inexistente: nu am taxa de cont, nu am taxa de administrare, nu am comision la plati facturi, nu am taxa de schimbare card si e valabil 5 ani, pot sa deschid cont la distanta etc. Pe anul trecut am platit fix 0.20 euro comision tot anul si asta din greseala mea. Aici compar cu taxele la BTRL ( unde mai am niste bani incasati ilegal : chiriile din ro) si aici platesc comisioane la transfer si facturi adica …. 45 lei anual.

    Din pacate serviciile romanesti sunt prea scumpe si prea proaste pt banii platiti, deja cunosc romani ce lucreaza cu banci straine pt ca… le convine.

  28. Mihail Dragoi says:

    @ Cristian Paun
    ref@:”Cu cat transformarea in cash a substitutelor monetare este mai redusa, cu atat posibilitatea bancilor de a expanda substitutele monetare (care circula ca bani) va fi mai mare. Bancile vor putea in voie sa emita cecuri fara acoperire pe care le vor acorda cu usurinta cu vor dori…”

    Am o curiozitate – de ce formulati afirmatia de parca asta ne paste pentru ca noi suntem primii care facem chestia asta si o sa iasa prost? Pe principul acesta inteleg ca acum in Finlanda bancile pot – citez: „in voie sa emita cecuri fara acoperire” ?

    Ca sa nu mai zic ca nu vad cum o banca poate sa „emita in voie cecuri fara acoperire”. Fie BNR-ul nu isi face treaba de verificare fie nu si-o face pe cea de reglementare.
    Legatura cu limitarea posibilitatii de a transfera bani lichizi este cel mult o speculatie.

    Si ca sa va mai „atac” si pe alt front, sunt uimit de afirmatia dumneavoastra:
    „Sa credeti dumneavoastra povestea cu evaziunea rezolvata de platile online. Eu am serioase dubii…”

    Ca sa reduc la absurd, evaziunea este echivalent cu o activitate ilicita iar ilicitul infloreste acolo unde nu exista transparenta, trasabilitate, evidente clare, mai mult sau mai putin publice.

    Platile online/electronice sunt eminamente transparente in sensul ca lasa inregistrari clare in baze de date accesibile conform legii. Se stie cu exactitate punctul A si punctul B.

    Este diferenta intre a da un plic pe sub masa si a exista o inregistrare electronica ca A i-a dat suma X lui B. Cum puteti sa spuneti ca plata electronica nu este o solutie (nu singura) pentru a diminua fenomenul evazionist?

    Daca am avea 100% plati electronice nu ar mai exista cazuri de parlamentari care peste noapte au vile si conturi dintr-un salariu de junior intr-o multinationala si sa nu stim de unde. Am putea vedea exact cine, cand, cat si de unde le-a virat.

    Acum… acum avem „mostenirea bunicii Tamara” 🙂 Sa inteleg ca va place si va complaceti in acest mediu „gri”?

    Ca deobicei totul se reduce la „dreptul meu” vs „dreptul tau”. Dumneavoastra militati pentru dreptul dumneavoastra de a face plati cu cash. Eu pentru dreptul meu de a nu fi furat prin intermediul platilor cash. Pe mine nu ma deranjeaza sa stie „statul” ce tranzactie fac cu banutii mei din salariu. Chiar nu ma deranjeaza ca stie statul ca am platit de 10 ori la Mega si o data la agentia de turism. Pe altcineva poate ca deranjeaza ca nu poate sa ii dea in plic senatorului B 50.001 Ron ca plata pentru cine stie ce (pentru care anchetatorii trebuie sa se dea peste cap si sa stie din timp ca sa il filmeze sau sa faca un flagrant) si trebuie sa faca un trasfer bancar care va ramane inregistrat astfel incat procurorii sa puna rapid cap la cap fluxul banilor si cine e vinovat si de ce.

    Si ca sa revin la un discurs mai pragmatic. Am inteles ca postarea incearca sa spuna ca fenomenul creatiei monetare in conditiile ratei rezervei fractionare va creste prin masura limitarii tranzactiilor cash dar intr-un mediu bancar bine reglementat si controlat (si daca nu e, problema e acolo nu in alta parte – daca capra vrea sa sara gardul nu ii dau in cap – fie maresc gardul fie leg capra)acest fenomen are calitatea de a creste utilizarea banilor intr-o economie.

    Inteleg teama si reticenta fata de multiplicarea monedei scripturale care inerent te duce cu gandul la exemplul multiplicarii broastelor adica criza subprime. Dar cum spuneam solutia nu este sa dai un cap caprei – adica sa ramai la platile cash, atunci de ce sa nu ne intoarcem la schimbul in natura? Solutia sta fie in innaltarea gardului (marim rezervele minime) fie punem lat (facem reglementari mult mai stricte pentru banci pe partea de utilizare a monedei scripturare multiplicate si le urmarim cum trebuie).

    🙂

  29. ionut says:

    „Eu pentru dreptul meu de a nu fi furat prin intermediul platilor cash.”

    De unde tot scoateti bazaconiile astea, bah? Cin te fura pe tine cand eu cu iosiP folosesc intr-un schimb plata cash. A, ca nu ma mai fura statul sa-ti dea tie bani de la noi doi? Pai, ala e furtul, bai ratacitule, iar cash-ul e unua dintre putinele metode de impotrivire la talharia in forma continuata practivcata de catre stat.

  30. Mihail Dragoi says:

    @ ionut
    Incerc sa fac o analogie pe care sper sa o intelegi.
    Acum la noi posesia armelor este puternic restrictionata. De ce? pentru ca nu vrem sa ne asumam riscul ca dintr-o baza de, sa zicem, 100.000 de posesori de arme de foc 1%, adica 1000 de oameni, sa inceapa de nebuni sa traga in cine apuca pe strada.
    Aici vorbim de dreptul tau de a purta arma si a te duce in padure sa tragi in copaci sau in aer versus dreptul meu de a nu fi impuscat pe strada de cei 1%. E un risc – de 1% pe care eu vreu sa il duc spre 0% si legea ma ajuta.

    Ei – cam acelasi lucru e si cu platile cash. Din 100.000 de oameni care folosesc plati cash exista un procent, poate nu chiar de 1% sau poate chiar mai mare la noi romanii, care folosesc acest mod de plata pentru a face evaziune, pentru a da mita, pentru a incalca legea, pentru a-i da bani unui functionar sa accepte un contract pe bani publici prin care eu ca si platitor de taxe sunt furat. Nu vorbesc de tine care faci parte din cei 99% cand ii dai bani lui iosiP nici de mine care ma duc in padure sa trag in copaci. Vorbesc de ceilalti. Intrebarea este – are rost sa ii restrictionez pe ceilalti 99% ca sa ii opresc pe cei 1%. La restrictia armelor probabil esti de acord cu mine ca da. La cea cu platile cash observ ca nu. Da, gravitatea fenomenului e clar diferita intre cele doua exemple dar punand in balanta ce castigi si ce pierzi unii ca mine sunt de parere ca se merita. Iar argumentul principal este ca pana la urma si banii electronici sunt tot o forma de bani. De cand ne-am despartit de Troc orice altceva sunt diverse forme de bani apropape perfect comparabile in forma intrinseca. Faptul ca ai in buzunar o moneda de aur, un cec, o bancnota de hartie si mai nou de plastic sau un card bancar (tot de plastic sic!) e acelasi lucru. Toate au costul lor de productie si intretinere (desi unele mai putin trasparente decat altele), primesti bancnote sau ti se incarca cardul in ziua de salariu, platesti painea cu bancnota sau ti se trece cardul prin pos. Aceeasi marie cu alta palarie.

    Bine – de fapt problema ta nu e cu cash-ul, din cate observ, ci cu statul. „Statul care fura”. Aici sunt doua variante. Fie esti anarhist care vrea disparitia statului. In care caz nu are rost sa insistam in discutii. Fie intelegi ca „statul care fura” este o problema care se rezolva prin a face ca statul sa nu mai poata sa fure nu prin a face ca statul sa nu mai aibe ce sa mai fure. (bine – ar mai fi si varianta cu statul minimalist dar cumva nu te banui ca am putea avea acesta discutie).
    Altfel spus statul trebuie sa existe, ca sa existe are nevoie de taxe, trebuie sa facem in asa fel incat statul sa foloseasca taxele eficient.
    Si aici poate ti se pare ca vorbesc din carti sau idealist dar statul suntem noi. 25% din salariati sunt bugetari. Deci 1 din 4 oameni lucreaza la stat si intr-un fel sau altul pune umarul la faptul ca ii fura pe ceilalti 3. De aceea zic ca depinde de „noi”, daca „noi” cei 1.3 mil de bugetari am decide sa nu mai furam – statul nu ar mai fura. Iar cei 1.3 mil sunt nu neaparat eu sau tu – cu siguranta e sotia, tatal, nasul, prietenul, vecinul, etc… asa ca hai sa nu mai dam vina pe stat ci sa dam vina pe „noi”. Si noi sa facem ceva.

    Concluzionez ca talharia in forma continuata este practicata de tine si de mine, nu de catre stat. Daca vrei sa intelegi tu, eu, mama, sotia, vecinul – noi trebuie sa facem ceva. Sa facem legi mai bune, sa le aplicam mai bine, sa facem justitie corecta, sa aplicam taxe corecte, etc. De mine si de tine depinde, noi suntem statul ca de aceea traim intr-o democratie. Da – daca am fi in Coreea de Nord am da vina de Kim. La noi nu poti da vina nici pe Johannis, nici pe Ponta, nici pe cei 600 de parlamentari ci pe noi ca noi i-am pus pe toti acolo, noi i-am votat si ii votam, ca nu ii dam jos, ca nu iesim noi in fata sa le luam locul daca suntem nemultumiti; sunt sotii, sotiile, parintii, prietenii, vecinii nostrii. Noi dam legea cu cash-ul, noi marim taxele, noi dam mita, noi furam :). La finlandezi statul nu fura pentru ca ei ca popor si-au construit statul asa cum au vrut sa il aiba, sa nu fure.
    Dar noi avem alta mentalitate, cat suntem saraci si fara putere parlamentam si ne plangem asa cum faci tu si eu ca ne fura statul, dar cand ajungem acolo sus printr-o imprejurare sau alta ne schimbam brusc mentalitatea din „statul ne fura” in „hai sa fur eu acum, ce eu sunt mai prost? si oricum dupa mine fura si altii” sau mentalitatea „mai nobila”: „hai sa fur eu ca dau si la altii din ce am furat eu ca oricum statul nu ne da nimic” :).
    Idioti suntem – ne furam la propriu caciula. In loc sa astupam gaura din gard fugim dupa gaini in fiecare zi. Da na, pare ca asa suntem pana cand ne vom schimba. Mai stii? Om descoperi noi acum un nou mod de a face istorie si cine stie unde vom ajunge in 100 de ani cu mentalitatea asta. Poate innaintea altora care se vor decrepi si vor ajuge atat de civilizati incat in loc sa se apere vor intoarece obrazul in fata unora mai din neaderthal care in loc de palma le va da una in cap de vor dispare ca natie. 🙂

  31. Di Gigio says:

    Cand nu primesti un rapuns la o provocare, inseamna ca:

    1. Interlocutorul accepta evidenta in mod tacit;
    2. Interlocutorul nu are contra argumente;
    3. Interlocutorul dispune de un intelect superior si nu se oboseste sa raspunda unei fiinte inferioare, incapabila sa inteleaga, asa cum nici aceasta din urma nu sta (probabil) la discutii cu furnicile si cu broastele raioase.

    „Aici sunt doua variante. Fie esti anarhist care vrea disparitia statului. In care caz nu are rost sa insistam in discutii. Fie intelegi ca „statul care fura” este o problema care se rezolva prin a face ca statul sa nu mai poata sa fure nu prin a face ca statul sa nu mai aibe ce sa mai fure. (bine – ar mai fi si varianta cu statul minimalist dar cumva nu te banui ca am putea avea acesta discutie).” — „Înţelepciunea o slăvim pe drept
    Dar în zadar îi căutăm vreun rost:
    E greu să fii atât de înţelept
    Încât să nu se vadă că eşti prost.” — Ion Diviza

  32. Pickaboo says:

    Nici eu nu-s de acord in totalitate cu articolul dar e pertinent.

  33. harry smith says:

    Ai nevoie de împrumut de urgență? Ne da afară împrumut la persoane fizice interesate care sunt în căutarea de împrumut cu bună-credință și cu interesul de 3%. Ești serios în nevoie de un împrumut de urgență? atunci vă aflați la locul potrivit. Ne da afară businessloan, credit de nevoi personale, credit Xmas, sa ne contactati pentru cererea dvs. de împrumut pentru a satisface cererea dumneavoastră și a stabilit de la problema financiară. contactati-ne azi prin e-mail: [email protected]

    Multumesc ca ne așteptăm răspunsul dumneavoastră.
    HARRY SMITH împrumut

  34. harry smith says:

    Ai nevoie de împrumut de urgență? Ne da afară împrumut la persoane fizice interesate care sunt în căutarea de împrumut cu bună-credință și cu interesul de 3%. Ești serios în nevoie de un împrumut de urgență? atunci vă aflați la locul potrivit. Ne da afară businessloan, credit de nevoi personale, credit Xmas, sa ne contactati pentru cererea dvs. de împrumut pentru a satisface cererea dumneavoastră și a stabilit de la problema financiară. contactati-ne azi prin e-mail: [email protected]

    Multumesc ca ne așteptăm răspunsul dumneavoastră.
    HARRY SMITH împrumut

Lasă un răspuns

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>