Death_of_CapitalismObsesia de ultimă oră a guvernanților actuali este ”spațiul fiscal”. Goana după acest spațiu însă nu se face într-o manieră logică de bun simț și ușor de înțeles și de cineva cu pregătire de grădiniță: începi cu cheltuielile statului și le reduci pentru ca ce obții de acolo să folosești în a reduce presiunea fiscală. La noi e permanent taman invers: cheltuielile rămân tabu și statul luptă pe două fronturi – introducere de taxe noi (mărirea bazei de impozitare) și creșterea gradului de colectare (lupta cu evaziunea fiscală).

Una dintre măsurile cele mai simple, mai logice și mai sănătoase de a reduce cheltuielile statului și să obții ”spațiu fiscal” este SĂ PRIVATIZEZI. Să scoți de pe ștatele de plată ale statului companii care, într-o economie de piață, ar trebui să fie puse în concurență autentică, să depindă de client și nu de alocările de fonduri de la stat (sau iertările consistente de datorii prin preluarea acestora la bugetul de stat – vezi aici). Așa cum arată la ora actuală companiile de stat ele sunt adevărate găuri negre în buzunarul fiecăruia dintre noi. Nici nu mai contează dacă iei sau nu ceva pe aceste companii. Important e să poți să nu le mai pui pe nota de plată a fiecărui cetățean. Cu economisirile pe care le obții (nu uitați, CFR a fost iertată de 1 miliard de Euro datorii de foarte curând), poți diminua drastic fiscalitatea și poți da o gură de aer antreprenorilor autentici, greu încercați în ultima perioadă de criză.

Noi am ales însă o altă cale. Calea politică de rezolvare a problemei. O cale care păstrează aparențele și care nu rezolvă deloc problema. Am scos din joben povestea cu MANAGEMENTUL PRIVAT în companiile de stat. Am trecut cu elan muncitoresc la treabă, plini de speranța socialistului că omul nou și independent de interese private (personale sau nu) va rezolva problema acestor companii. Cu entuziasm de brigadieri, politicienii au contractat firme private de recrutare de ”inteligență vie” fără a fi atenți în nici un fel la baierile pungii (că doar nu dădeau de la ei). Sume frumușele au fost plătite pentru ca selecția unor oameni ”noi” și ”de valoare” să fie posibilă (vezi aici). Oameni care să vină cu soluții și care să acționeze independent de factorul politic.

Supriza însă nu a întârziat să apară, deși în repetate rânduri am atras atenția asupra imposibilității rezolvării problemei prin ”omul nou” pus în fruntea unor mijloace de producție controlate politic. Dimitris Sophocleus și-a dat demisia de la CFR la foarte curând timp de când a fost numit acolo cu surle și trâmbițe (vezi aici). La prima sa confruntare cu un consiliu de administrație numit, mai degrabă, politic care i-a respins programul managerial. Un alt manager i-a urmat la scurt timp exemplul – Mustafa Aysun (vezi aici) ocupa funcția de Președinte al CA de la CFR Marfă invocând ”probleme personale” pentru a fi elegant. Este clar pentru mine că vor urma și alte demisii / renunțări. Presiunile politice sunt prea mari. Politicienii nu sunt dispuși să renunțe ușor la controlul asupra acestor surse importante de rente politice.

Dacă se dorea evitarea problemei politice cu adevărat și nu abureala poporului cu această pseudo-soluție s-ar fi propus de la bun început PRIVATIZAREA UNUI PROCENT SEMNIFICATIV prin bursă  a acestor companii de stat (bursa din România, burse din afară). Un procent important de investitori privați (alături de care ar fi putut rămâne și statul într-o măsură mai redusă – vezi cazul Petrom) ar fi asigurat NATURAL (fără nici o selecție costisitoare pentru statul român) managerii privați autentici. Care ar fi avut și puterea de decizie în spate cu adevărat. Din păcate rămânem cramponați în același dogma a SOCIALISMULUI DE PIAȚĂ pe care politicieni fără viziune și curaj ne obligă să îl trăim pe termene care devin deja insuportabil de lungi. O iluzie care vine la pachet cu costurile aferente… pentru noi și pentru generațiile care vor veni. Eu am o curiozitate de final: dacă recunoaștem că modul de gestionare a afacerilor în sectorul privat e mai bun întotdeauna decât în sectorul de stat de ce ne chinuim să copiem modelul în companiile de stat în loc să le privatizăm? De ce nici o companie privată nu se arată dispusă să copieze managementul public?


12 Comments on “Managerii privati numiti la firmele de stat o iau la goana”

You can track this conversation through its atom feed.

  1. Filip says:

    Cristi, … Da! Intr-adevar! Statul nostru Roman(esc) actual merge tot mai prost … asta e evident la orice pas. … Dar … e bine si pentru managerii privati din bishnissul occidental sa isi intretina conditia cardio-vasculara! Adica, fuga sau goana e rusinoasa, dar e (inca) sanatoasa!

  2. Imparatul e gol says:

    Nu e nici o problema! In locul celor care au plecat vor veni imediat altii – ca sunt bani frumosi de incasat! 🙂

  3. Paun Cristian says:

    La fel ca la Revolutie:

    – Dam socialistii la o parte sa ramana tot socialistii. Iar unii prosti mor in strada de glontz. Iar ceilalti ii considera niste fraieri.

    „Omul nou” inca ne bantuie. Culmea e ca nu credem doar in omul nou salvator, obiectiv, independent de orice interes ci si in institutii noi care puse deasupra celor existente vor supraveghea mai bine piata cea ticaloasa.

  4. Carmen says:

    Inca mai avem 760 companii de stat.
    Sursa:http://www.mediafax.ro/economic/banca-mondiala-un-sfert-din-companiile-de-stat-sunt-de-facto-in-faliment-aproape-100-000-angajati-ar-putea-ramane-fara-loc-de-munca-8905329
    Cine nu doreste sa privatizeze aceste companii si de ce?
    Sunt platiti din bani publici atatia directori,mai primesc si diverse prime…si companiile sunt in pierdere,cu datorii la stat.
    Sursa:http://www.zf.ro/eveniment/topul-datornicilor-la-buget-in-2012-restantele-au-ajuns-la-3-3-mld-euro-sapte-din-zece-companii-datornice-sunt-de-stat-10663318

  5. ionut says:

    Pai, in primul rand, toata ideea asta cu „manageri privati la firme de stat”, e doar praf in ochii publicului. Conteaza forma de proprietate, nu cea de management.

  6. iosiP says:

    Stai ca nici manageri de stat la firme private nu suna mai bine 😉

  7. Di Gigio says:

    @Cr. Paun:

    „La fel ca la Revolutie:

    – Dam socialistii la o parte sa ramana tot socialistii.”

    Diferenta este ca daca atunci buba se spargea in capul socialismului, acum se va sparge in capul pietei libere, …ca sa-l citez pe Base referitor la sanatate: „am incercat si privatizarea sistemului sanitar (se referea la strutzo-camila decontarilor de catre stat a serviciilor oferite de privati) si s-a vazut ca piata privata nu poate asigura servicii corecte cetateanului

    Parteneriatul asta stat-privat este cum nu se poate mai rau: este socialism in toata regula, dar sub masca pietei private. Asa ca atunci cand lumea nu va mai suporta, va dori o schimbare, deci sa vina socialismul inapoi ca inainte era mai bine. :))

  8. Un an de haos social – liberal | Cristian Paun says:

    […] Managementul privat în companii privat: am scris un material de curând pe această temă (vezi aici). Din punctul meu de vedere, numirea lor politică și nu prin mecanisme specific pieței activate […]

  9. Un an de haos social – liberal | Noua Republică says:

    […] privat în companii privat: am scris un material de curând pe această temă (vezi aici). Din punctul meu de vedere, numirea lor politică și nu prin mecanisme specific pieței activate […]

  10. Filip says:

    Cristi are dreptate cu exemplul CFR-ului. E jale mare, daca vrei sa mergi cu trenul prin Romania! Vagoanele sunt stramte – cersetori sunt – vanzatori de prostioare surdo-muti sunt din halta in halta – tigani, se fumeaza in compartimente, se bea bere, se mananca seminte, stau unii adolescenti cu laptop-ul sau un mp3 player dat la maximum … E ca in India!

  11. Filip says:

    La CFR Calatori, uitati-va in ce hal arata garile si haltele! Salubrizare la 50%. Se iau numai ambalajele de pe peroane. In toate garile sunt tone de gunoaie menajere. … liniile de tren din camp, sunt insotite de PET-uri si cutii de bere si pachete de tigari pe toata reteaua CFR.

    Alte aspect – s-a redus numarul vagoanelor, adica au inceput – au reinceput – practica de a da bilete cu locuri inexistente.
    Primesti un bilet clasa II in vagonul 4 cu locul 24. Constati cand vine trenul ca intr-adevar exista vagonul 4 dar locurile sunt de la 45 la 108. Adica, te poti astepta sa primesti chiar din Gara de nord un bilet cu loc … fictiv.

    Tot CFR Calatori e jale cumplita!

Dă-i un răspuns lui Paun Cristian

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Nevermind, I don't want to reply to this person